(1) Pe durata perioadei electorale, şedinţele consiliilor şi birourilor electorale sînt convocate şi conduse de către preşedinte, iar în cazul absenţei acestuia sau la rugămintea lui, de către vicepreşedinte. Şedinţa poate fi convocată, de asemenea, la cererea a cel puţin 1/3 din membrii consiliilor şi birourilor.
(2) Şedinţele consiliilor şi birourilor electorale sînt deliberative dacă la ele sînt prezenţi mai mult de 1/2 din membrii lor. Hotărîrile consiliilor şi birourilor electorale se adoptă, prin vot deschis, cu votul majorităţii membrilor lor şi se semnează de preşedinte şi secretar. În cazul parităţii de voturi, hotărîrea nu se adoptă, iar examinarea cauzei se amînă pentru şedinţa imediat următoare. Membrii consiliilor sau ai birourilor care nu sînt de acord cu hotărîrile adoptate au dreptul să-şi exprime în scris opinia, care se anexează la procesul-verbal al şedinţei.
(3) Hotărîrile consiliului şi biroului electoral, adoptate în limitele competenţei lor, sînt executorii pentru autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, persoanele cu funcţii de răspundere, partide, alte organizaţii social-politice şi organele lor, precum şi pentru toţi cetăţenii.
(4) Comisia Electorală Centrală determină numărul de membri ai organelor electorale care pot fi degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent şi termenul degrevărilor respective. Membrilor organelor electorale degrevați din instituțiile bugetare li se menţine salariul la locul de muncă permanent. Pentru activitatea în perioada electorală, persoanele degrevate din instituțiile bugetare, persoanele degrevate din alte unități și cele convocate beneficiază de o indemnizație, calculată în baza salariului mediu pe economie pentru anul precedent și achitată din mijloacele financiare alocate pentru alegeri. Pentru activitatea în perioada electorală, inclusiv în ziua alegerilor, membrilor organelor electorale nedegrevați și celor neconvocați, precum și funcționarilor aparatelor birourilor electorale li se stabileşte o indemnizație în mărime de 20 la sută din salariul mediu pe economie pentru anul precedent, achitată din mijloacele financiare alocate pentru alegeri.
(5) Funcţionarii publici, membri ai organelor electorale şi membri ai aparatelor de lucru ale acestor organe, degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent pentru perioada electorală îşi păstrează statutul de funcţionar public.
(6) Se permite, în caz de necesitate, de a încheia contracte de muncă individuale pentru perioada îndeplinirii unor activităţi determinate. Cheltuielile în cauză se efectuează din contul mijloacelor alocate pentru alegeri.
(7) Membrii consiliilor şi birourilor electorale nu pot face agitaţie în favoarea sau în defavoarea persoanelor ce candidează la o funcţie publică eligibilă; nu pot să se implice în activităţi politice în susţinerea vreunuia din concurenţii electorali; nu pot să se afilieze nici unuia din ei; nu pot sprijini financiar sau prin orice alte modalităţi, direct sau indirect, nici un concurent electoral. În cazul alegerilor locale, membri ai consiliilor şi birourilor electorale nu pot fi soţii, afinii şi rudele de gradul întîi şi doi ale candidatului la alegeri. Judecătorii desemnaţi în componenţa consiliilor electorale nu pot examina litigiile cu caracter electoral din circumscripţia respectivă începînd cu data formării consiliului.
(8) Preşedinţii consiliilor şi birourilor electorale sînt obligaţi să asigure păstrarea şi returnarea bunurilor primite de la Comisia Electorală Centrală, purtînd răspundere materială conform legislaţiei în vigoare.
Art 35 Codul electoral în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №1381 din 21.11.1997, versiune în vigoare din 04.12.2020
Structura actului