Legea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă

Capitolul I. Dispoziţii generale
Articolul 1. Obiectul legii şi noţiunile de bază
(1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic, structura şi organizarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi competenţa, drepturile şi obligațiile acestuia.

 (2) În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:

 situaţie de urgenţă – eveniment excepțional cu caracter nonmilitar, care, prin amploare şi intensitate, ameninţă viaţa sau sănătatea persoanelor, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, care poate genera situaţii excepţionale, iar pentru restabilirea stării de normalitate este necesară întreprinderea unor măsuri şi acţiuni urgente, alocarea resurselor de intervenţie sau, după caz, suplimentarea acestora;

 situaţie excepţională – întreruperea condiţiilor normale de viaţă şi activitate a populaţiei la un obiectiv sau pe un anumit teritoriu în urma unei avarii, catastrofe, calamităţi cu caracter natural sau biologico-social, care au condus sau pot conduce la pierderi umane şi materiale;

 protecţie civilă – un sistem de măsuri şi acţiuni întreprinse, pe scara întregului stat, pe timp de pace şi de război, în scopul asigurării protecţiei populaţiei, a proprietăţii în condiţiile calamităţilor naturale şi ecologice, avariilor şi catastrofelor, epifitotiilor, epizootiilor, incendiilor şi în cazul aplicării mijloacelor de nimicire moderne;

 stare de urgenţă – ansamblu de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de menţinere a ordinii publice, care se instituie provizoriu în unele localităţi sau pe întreg teritoriul ţării.

 primul ajutor calificat – acţiuni salvatoare de viaţă realizate de către personalul paramedical față de persoanele care au suferit o accidentare sau o îmbolnăvire acută;

 personal paramedical – personal fără pregătire medicală, instruit special la diferite niveluri privind acordarea primului ajutor calificat, care utilizează echipamente specifice, inclusiv defibrilatoare semiautomate externe, şi care activează în echipe, într-un cadru instituţionalizat;

 activităţi de salvare-deblocare – acţiuni de salvare a persoanelor, a bunurilor materiale şi culturale, de protejare a mediului înconjurător, de decontaminare în cazul situațiilor de urgență sau al situațiilor excepționale, precum și acțiuni de localizare și lichidare, pînă la nivelul minim admisibil, a influenţei factorilor periculoşi caracteristici pentru situațiile respective;

 activităţi de căutare – complex de măsuri întreprinse în scopul localizării victimelor în cazul situațiilor de urgență sau al situațiilor excepționale.

Articolul 2. Sistemul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă
Sistemul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (în continuare – Inspectorat) reprezintă un complex de instituţii specializate ale statului, ce intră în componenţa Ministerului Afacerilor Interne, care execută, în condiţiile legii, sarcini în domeniul protecţiei populaţiei, teritoriului, mediului înconjurător şi proprietăţii în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale.

Articolul 3. Efectivul Inspectoratului
(1) Corpul de comandă şi efectivul de trupă ale Inspectoratului se constituie din funcționari publici cu statut special, cărora li s-au conferit grade speciale (în continuare – funcționari), şi din angajaţi civili.

 (2) Efectivul de angajaţi civili ai Inspectoratului este compus din funcţionari publici, supuşi reglementărilor Legii nr. 158-XVl din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, şi personal contractual, care desfăşoară activităţi auxiliare, supus reglementărilor legislaţiei muncii.

Articolul 4. Cadrul juridic
Cadrul juridic al Inspectoratului îl constituie Constituţia Republicii Moldova, prezenta lege, alte acte normative, precum şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 6. Colaborarea regională şi internaţională
(1) Inspectoratul, în conformitate cu activitatea de profil, reprezintă Guvernul peste hotare, stabileşte şi menţine relaţii de colaborare cu instituţiile similare din alte state şi cu organizaţiile internaţionale de profil.

 (2) Inspectoratul este punct naţional de contact în relaţia cu instituţiile similare din alte state şi cu organizaţiile internaţionale de profil.

 (3) În calitate de punct naţional de contact, Inspectoratul asigură transmiterea şi primirea cererilor de asistenţă internaţională în situaţii de urgenţă şi în situaţii excepţionale.

 (4) Inspectoratul încheie acorduri de colaborare cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor excepţionale.

 (5) Inspectoratul participă la misiuni şi operaţiuni speciale în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Participarea Inspectoratului la misiunile şi operaţiunile internaţionale se aprobă în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Capitolul II. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII  INSPECTORATULUI
Articolul 7. Structura Inspectoratului
(1) Inspectoratul constituie un sistem unic şi centralizat, care include: 

 a) organul central al Inspectoratului;

 b) organele teritoriale ale Inspectoratului.

 (2) Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, efectivul-limită şi structura organizatorică ale acestuia se aprobă de Guvern, la propunerea ministrului afacerilor interne.

 (3) Statul de personal al Inspectoratului se aprobă de ministrul afacerilor interne, la propunerea şefului Inspectoratului.

Articolul 8. Sarcinile de bază
(1) Sarcinile de bază ale Inspectoratului sînt:

 a) conducerea nemijlocită a sistemului protecţiei civile;

 b) organizarea şi executarea activităților de căutare, de salvare-deblocare, de acordare a primului ajutor calificat, a altor activități de urgenţă în cazul declanşării situaţiilor de urgenţă, situaţiilor excepţionale, incendiilor și al lichidării acestora;

 b-1) organizarea şi desfăşurarea activităților de căutare, de salvare-deblocare în situaţii de urgenţă, în caz de pericol sau de declanşare a situaţiilor excepţionale pentru prevenirea sau lichidarea consecinţelor acestora;

 c) organizarea pregătirii prealabile şi multilaterale a populaţiei, a obiectivelor economiei naţionale şi a forţelor Protecţiei Civile, care includ formaţiunile Protecţiei Civile, Direcţia serviciului de salvatori şi pompieri, formaţiunile specializate ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, instituţiile şi organizaţiile speciale, pentru acţiuni în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale şi a incendiilor;

 e) efectuarea măsurilor în regimul stării de urgenţă, de asediu sau de război.

 (2) Antrenarea forţelor şi mijloacelor Inspectoratului în acţiuni neprevăzute de prezenta lege se interzice.

Articolul 9. Organizarea activităţii
(1) Inspectoratul este condus de un şef, numit şi eliberat din funcţie de Guvern, la propunerea ministrului afacerilor interne, pe un termen de 5 ani, cu posibilitatea numirii acestuia pe un nou termen. Şeful Inspectoratului este asistat de către şefi adjuncţi, care sînt numiţi şi eliberaţi din funcţie de ministrul afacerilor interne, la propunerea şefului Inspectoratului.

 (2) Şeful Inspectoratului este vicepreşedinte al Comisiei pentru situaţii excepţionale a Republicii Moldova.

 (3) Şeful Inspectoratului:

 a) exercită conducerea generală a activităţii Inspectoratului;

 b) elaborează structura organizatorică şi statul de personal ale Inspectoratului în limitele personalului şi fondurilor stabilite;

 c) aprobă regulamentele subdiviziunilor Inspectoratului; 

 d) repartizează obligaţiile de serviciu între adjuncţii săi, stabileşte împuternicirile altor persoane cu funcţie de răspundere şi sarcinile subdiviziunilor;

 e) emite directive, ordine şi dispoziţii în domeniul protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor;

 f) reprezintă Inspectoratul în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice şi în acţiunile de colaborare interstatală în domeniul protecţiei civile, apărării împotriva incendiilor şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale;

 g) organizează cooperarea forţelor şi mijloacelor ţării destinate lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale cu forţele şi mijloacele similare din alte ţări;

 h) creează organele de conducere, formaţiunile de intervenţie, le menţine în stare permanentă de pregătire pentru soluţionarea optimă a sarcinilor de prevenire a situaţiilor excepţionale şi lichidare a consecinţelor acestora;

 i) prezintă, în modul stabilit, proiecte de acte legislative şi de alte acte normative în probleme ce ţin de competenţa Inspectoratului;

 j) organizează pregătirea şi supravegherea funcţionării sistemelor de transmisiuni şi înştiinţare;

 k) organizează planificarea măsurilor de protecţie civilă şi apărare împotriva incendiilor, conduce nemijlocit forţele antrenate în vederea prevenirii situaţiilor excepţionale şi lichidării consecinţelor acestora;

 l) organizează instruirea autorităţilor administraţiei publice şi agenţilor economici, indiferent de tipul de proprietate, pentru derularea acţiunilor de protecţie civilă şi de apărare împotriva incendiilor;

 m) organizează și implementează sistemul de control intern managerial și poartă răspundere pentru administrarea alocațiilor bugetare și a patrimoniului public aflat în gestiune;

  m-1) elaborează și înaintează propuneri de buget și, după caz, propuneri de modificare a bugetului, precum și prezintă rapoarte financiare, rapoarte de performanță și alte informații necesare în procesul bugetar;

 n) angajează şi eliberează efectivul Inspectoratului.

Articolul 10. Controlul asupra activităţii
(1) Controlul asupra activităţii Inspectoratului este exercitat de Guvern în conformitate cu legislaţia.

 (2) Auditul public extern al utilizării mijloacelor bugetare alocate pentru întreţinerea Serviciului este exercitat de Curtea de Conturi.

Articolul 11. Interacţiunea Inspectoratului cu autorităţile administraţiei publice, cu persoane juridice şi fizice
(1) Inspectoratul îşi desfăşoară activitatea în cooperare cu organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale, cu persoanele juridice, indiferent de forma juridică de organizare, şi cu cetăţenii.

 (2) Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale, persoanele juridice, indiferent de forma juridică de organizare, şi persoanele cu funcţie de răspundere din cadrul acestora sînt obligate să asigure necondiţionat, în limitele competenţei lor, acces liber în orice timp la obiectivele subordonate şi să acorde sprijin Inspectoratului în activitatea ce ţine de prevenirea şi lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale.

Capitolul III. COMPETENŢA, DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE SERVICIULUI
Articolul 12. Competenţa Inspectoratului
(1) Inspectoratul:

 a) planifică, organizează, coordonează şi execută măsurile de protecţie civilă;

 b) coordonează activitatea autorităţilor administraţiei publice în domeniul prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale;

 c) coordonează şi realizează investigaţii ştiinţifice, cercetări şi certificări de stat în domeniul prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale;

 f) organizează efectuarea expertizei de stat în domeniul protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor;

 g) coordonează activitatea privind crearea rezervelor de resurse tehnico-materiale, depozitarea, păstrarea, renovarea şi utilizarea acestora în cazul situaţiilor excepţionale;

 i) cercetează cauzele avariilor, catastrofelor, calamităţilor care au condus la declanşarea situaţiilor excepţionale;

 j) înaintează autorităţilor administraţiei publice, persoanelor juridice, indiferent de forma juridică de organizare, propuneri referitor la prevenirea şi/sau lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale;

 k) editează literatură tehnică, informativă şi altă literatură privind prevenirea situaţiilor excepţionale;

 l) asigură propagarea informațiilor privind prevenirea, lichidarea și limitarea consecinţelor situaţiilor de urgenţă și situațiilor excepţionale, participă şi coordonează pregătirea populaţiei şi a angajaţilor prin centre de pregătire, conform legislaţiei în vigoare;

 m) efectuează, în conformitate cu legislaţia, verificarea cunoştinţelor cetăţenilor în domeniul ce ţine de metodele de bază de protecţie a populaţiei şi teritoriului în cazul pericolului declanşării situaţiilor excepţionale, de asigurarea apărării împotriva incendiilor, de securitatea chimică şi radiativă, precum şi de cunoaşterea regulilor de utilizare a mijloacelor colective şi individuale de protecţie;

 n) coordonează şi organizează măsurile subdiviziunilor de ramură, a căror activitate ţine de lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale şi de pregătirea specialiştilor în domeniu, create în modul stabilit de lege pentru îndeplinirea sarcinilor Inspectoratului;

 o) coordonează activitatea autorităţilor administraţiei publice locale în problemele ce ţin de prevenirea şi lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale, de asigurarea apărării împotriva incendiilor, a securităţii chimice şi radiative.p) desfăşoară activităţi de căutare, de salvare-deblocare, de cercetare inginerească, chimică, bacteriologică şi radiologică, de decontaminare, de acordare a primului ajutor calificat, precum şi întreprinde alte măsuri de protecţie a populaţiei care a avut de suferit în urma unor accidente sau a unor situaţii care le-au pus viaţa şi sănătatea în pericol;

 q) participă cu forţe şi mijloace la lichidarea consecinţelor situaţiilor de urgenţă şi ale situaţiilor excepţionale în afara teritoriului ţării în conformitate cu angajamentele Republicii Moldova la nivel internaţional.

 (2) Organele teritoriale ale Inspectoratului sînt învestite cu dreptul de a realiza activităţile prevăzute la alin.(1), cu excepţia lit.a) şi c) ale căror prevederi se extind numai asupra organului central.

 (3) Inspectoratul deţine dreptul exclusiv de informare a populaţiei despre situaţiile excepţionale prognozate ori deja produse, despre consecinţele acestora, precum şi despre asigurarea apărării împotriva incendiilor, securităţii chimice şi radiative, protecţiei medico-biologice şi genistice.

Articolul 13. Drepturile Inspectoratului
În scopul realizării sarcinilor ce îi revin, Serviciul este în drept:

 a) să ceară de la organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi de la autorităţile administraţiei publice locale, de la persoanele juridice, indiferent de forma juridică de organizare, informaţii despre starea protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor în localităţi, la obiectivele economiei naţionale şi despre pregătirea populaţiei pentru acţiuni în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale şi/sau incendiilor;

 b) să elaboreze şi să aprobe acte normative departamentale privind protecţia civilă şi apărarea împotriva incendiilor;

 c) să negocieze şi să încheie, în condiţiile legii, contracte şi acorduri cu persoane juridice şi fizice, atît din ţară, cît şi de peste hotare, în probleme ce ţin de competenţa sa;

 d) să examineze, în orice împrejurare, starea protecţiei genistice, chimice, radiative, medico-biologice şi de apărare împotriva incendiilor în localităţi;

 e) să verifice nivelul de cunoştinţe în domeniul protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor, cu atestarea persoanelor cu funcţie de răspundere, a specialiştilor de la obiectivele economiei naţionale;

 f) să verifice, în localităţi şi la obiectivele economiei naţionale, nivelul de pregătire a formaţiunilor protecţiei civile şi a formaţiunilor benevole de pompieri pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin;

 h) să emită, în limitele competenţei, decizii necesare pentru organizarea şi coordonarea lucrărilor de prevenire şi lichidare a situaţiilor excepţionale, a incendiilor şi consecinţelor acestora, obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice, persoanele juridice, indiferent de forma juridică de organizare, precum şi pentru cetăţeni;

 i) să utilizeze mijloace de transport speciale cu semne distinctive, cu dispozitive de semnalizare şi mijloace de comunicaţii;

 j) să solicite şi să primească de la autorităţile administraţiei publice, de la persoanele juridice, indiferent de forma juridică de organizare, informaţii necesare pentru organizarea şi coordonarea lucrărilor de prevenire sau lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale, incendiilor, precum şi rapoarte statistice anuale despre activitatea laboratoarelor şi instituţiilor Reţelei naţionale de observare şi control de laborator;

 k) să antreneze, pe bază legală, specialişti din cadrul unităţilor de cercetări ştiinţifice şi de proiectare, specialişti practicieni şi alţi angajaţi din cadrul agenţilor economici la elaborarea măsurilor de protecţie civilă şi apărare împotriva incendiilor, la efectuarea expertizelor respective.

 l) să examineze şi să coordoneze programe de instruire în instituţiile de învăţămînt în domeniul protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor;

 m) în cazul declanşării situaţiilor excepţionale şi a incendiilor, să limiteze temporar sau să interzică accesul cetăţenilor şi circulaţia transportului pe un anumit teritoriu;

 n) în cazul declanşării situaţiilor excepţionale, a incendiilor, să solicite, în modul stabilit de legislaţie, de la autorităţile administraţiei publice şi de la persoanele juridice asigurarea cu mijloace de transport, cu tehnică, combustibil, lubrifianţi, utilaj, mijloace de comunicare şi cu resurse umane;

 o) să acorde, în bază de contract, servicii cu plată persoanelor juridice şi populaţiei. Lista serviciilor cu plată se aprobă de Guvern.

Articolul 14. Obligaţiile Inspectoratului
Inspectoratul este obligat:

 a) să participe la elaborarea şi realizarea politicii de stat în domeniul protecţiei populaţiei şi teritoriului în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale şi/sau incendiilor, asigurării securităţii chimice şi radiative;

 b) să elaboreze şi să aplice acte normative ce ţin de asigurarea protecţiei populaţiei şi teritoriilor în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale şi/sau incendiilor;

 c) să contribuie la elaborarea normelor şi regulilor în domeniul protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor, să facă avize asupra proiectelor de standarde, de condiţii tehnice, de norme şi reguli ce conţin reglementări în acest domeniu;

 d) să desfăşoare activităţi de lichidare şi de limitare a consecinţelor situaţiilor de urgenţă și ale celor excepţionale prin misiuni de informare, de cercetare inginerească, chimică, bacteriologică şi radiologică, de decontaminare, de evacuare, de adăpostire, de căutare, de salvare-deblocare, de descarcerare, de acordare a primului ajutor calificat, de stingere a incendiilor, de transportare, de asigurare cu apă potabilă, precum și să întreprindă alte măsuri de protecţie a populaţiei şi bunurilor materiale, cu forţe proprii sau în cooperare cu alte structuri;

 e) să realizeze programe tehnico-ştiinţifice cu destinaţie specială, orientate spre prevenirea situaţiilor excepţionale;

 f) să informeze autorităţile administraţiei publice, alte instituţii şi populaţia despre problemele ce ţin de prevenirea sau lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale, incendiilor, de asigurarea securităţii chimice şi radiative;

 g) să menţină în stare permanentă de pregătire forţele Inspectoratului;

 h) să consolideze baza tehnico-materială a Inspectoratului;

 i) să participe la lucrările comisiilor de recepţie finală a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente finanţate din bugetul de stat sau bugetele locale.

Articolul 15. Răspunderea Inspectoratului
(1) Inspectoratul poartă răspundere penală, administrativă şi materială, în conformitate cu legislaţia, pentru prejudiciul cauzat prin acţiunile incorecte în timpul lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale şi/sau incendiilor.

 (2) Inspectoratului nu poartă răspundere pentru prejudiciul cauzat prin acţiuni justificate în timpul lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale şi/sau incendiilor, ca urmare a activităţii în stare de extremă necesitate pentru înlăturarea pericolului la declanşarea situaţiei excepţionale.

Articolul 16. Asigurarea financiară, tehnico-materială şi de altă natură a Serviciului
(1) Asigurarea financiară a Inspectoratului se realizează din contul mijloacelor bugetului de stat şi din alte surse prevăzute de legislaţie.

 (2) Inspectoratul se asigură cu echipament, tehnică specială, utilaj şi cu alte bunuri necesare în conformitate cu normele aprobate de Guvern.

 (3) Serviciul dispune de fond locativ de serviciu, creat în modul stabilit de legislaţie.

 (4) Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale repartizează gratuit Inspectoratului, în conformitate cu legislaţia, clădiri şi încăperi necesare pentru desfăşurarea activităţii acestuia.

Capitolul XIV. DISPOZIŢII FINALE
Articolul 64. Intrarea în vigoare
Prezenta lege intră în vigoare la 3 luni de la data publicării.

Articolul 65. Organizarea executării
(1) Guvernul, în termen de 3 luni:

 a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;

 b) va elabora actele normative necesare pentru executarea prezentei legi;

 c) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.

 (2) Pînă la aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege, actele normative se vor aplica în măsura în care nu contravin prezentei legi.


Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021