Legea Apelor

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

	Prezenta lege, parţial armonizată cu directivele Consiliului: nr.91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale şi nr.91/676 CEE din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu directivele Parlamentului European şi ale Consiliului: nr.2000/60/CE din 23 octombrie 2000 privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul resurselor de apă; nr.2006/7/CE din 15 februarie 2006 privind gestionarea calităţii apei pentru scăldat; nr.2007/60/CE din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii; nr.2008/105/CE din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, creează cadrul legal necesar gestionării, protecţiei şi folosinţei apelor.

Capitolul I. DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Scopul legii
Scopul prezentei legi îl constituie:

	a) crearea unui cadru normativ pentru monitorizarea, evaluarea, gestionarea, protecţia şi folosinţa eficientă a apelor de suprafaţă şi a apelor subterane în baza participării publicului la evaluarea, planificarea şi luarea deciziilor;

	b) stabilirea drepturilor de folosinţă a apei şi promovarea investiţiilor în domeniul apelor;

	c) stabilirea mecanismelor de protecţie a stării apelor, prevenirea oricărei degradări ulterioare a apelor, protecţia şi restabilirea mediului acvatic, convergenţa treptată şi sistematică a protecţiei şi a gestionării lor cu cerinţele europene;

	d) prevenirea deteriorărilor ulterioare, conservarea şi îmbunătăţirea stării ecosistemelor acvatice şi, în ceea ce priveşte necesităţile lor de apă, a ecosistemelor terestre şi a zonelor umede care depind în mod direct de ecosistemele acvatice;

	e) asigurarea unei alimentări suficiente cu apă de suprafaţă şi cu apă subterană de calitate bună, în vederea utilizării durabile, echilibrate și echitabile a apei;

	f) stabilirea unei baze legale de cooperare internaţională în domeniul gestionării şi protecţiei în comun a resurselor de apă;

	g) promovarea utilizării durabile a apei și protecția pe termen lung a resurselor de apă disponibile;

	h) asigurarea protecției sporite și a îmbunătățirii mediului acvatic, în special prin măsuri de reducere progresivă, stoparea sau eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase;

	i) asigurarea reducerii treptate a poluării apelor subterane și prevenirea poluării ulterioare a acestora;

	j) contribuirea la atenuarea efectelor inundațiilor și ale secetelor.

Articolul 2. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:

	acvifer – strat sau straturi subterane de rocă sau alte tipuri de straturi geologice cu o porozitate şi o permeabilitate suficiente pentru a permite fie o curgere semnificativă a apelor subterane, fie captarea unor cantităţi importante de ape subterane;

	aglomerări – zone în care populaţia şi/sau activităţile economice sunt suficient de concentrate pentru a face posibilă colectarea apelor uzate din localităţile urbane şi rurale şi direcţionarea acestora spre o staţie de epurare sau spre un punct final de deversare;

	albie majoră (luncă) – porțiune de teren din valea naturală a unui curs de apă, peste care se revarsă apele mari la ieșirea lor din albia minoră;

	albie minoră – suprafață de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherită, între maluri, a apelor la niveluri obișnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturală a apelor;

	apă potabilă – astfel cum este definită la art. 2 din Legea nr. 182/2019 privind calitatea apei potabile;

	ape interioare – totalitatea apelor stătătoare sau curgătoare de pe suprafața solului și a apelor subterane situate în amonte față de linia de bază care servește la măsurarea întinderii apelor teritoriale;

	ape de suprafaţă – ape stătătoare şi ape curgătoare de la suprafaţa solului;

	ape subterane – ape care se află sub suprafaţa solului în zona de saturaţie şi în contact direct cu solul sau cu subsolul;

	ape uzate – ape ce provin din activităţi casnice, sociale şi economice, conţinând poluanţi sau reziduuri care îi alterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale;

	autorizaţie de mediu pentru folosinţa specială a apei – document eliberat de către Agenția de Mediu, al cărei titular are dreptul la folosinţa specială a apei în anumite condiţii, conform dispoziţiilor prezentei legi;

	bazin hidrografic – porţiune de teren de pe care toate scurgerile de suprafaţă curg printr-o succesiune de râuri, fluvii şi lacuri spre mare într-o singură gură de vărsare, estuar sau deltă, delimitată prin cumpăna apelor;

	bazin de apă – corp de apă artificial provizoriu, care se umple prin pompare sau prin scurgere, destinat irigaţiei şi/sau altor scopuri, cu excepţia reproducerii şi creşterii peştelui;

	bilanţul apelor – set de calcule privind gestionarea resurselor de apă, realizate la pregătirea schemelor şi proiectelor, care determină raportul dintre resursele de apă disponibile (volumul apelor de suprafaţă şi celor subterane disponibile pentru utilizarea multianuală garantată) şi consumul de apă calculat la nivelul prognozat de dezvoltare a economiei;

	brâul meandrelor – teritoriul dintre liniile care unesc extremele exterioare ale cotiturilor râului în locurile de meandrare intensă;

	Cadastrul de stat al apelor – sistem informaţional de stat în care sunt colectate, prelucrate şi păstrate datele privind resursele de apă, gestionarea resurselor de apă, construcţiile hidrotehnice, zonele protejate, bilanţul apelor, terenul fondului apelor;

	cerinţă de calitate a mediului pentru ape – concentraţie a unui poluant sau a unui grup de poluanţi în apă, în sedimente sau în biotă care nu trebuie depăşită pentru asigurarea protecţiei sănătăţii umane şi a mediului;

	comitet al districtului bazinului hidrografic – organ coordonator şi consultativ al districtului bazinului hidrografic;

	construcţii hidrotehnice – construcţii destinate utilizării resurselor de apă în diferite scopuri, protecţiei acestora, precum şi prevenirii efectelor distructive ale apelor, inclusiv ale celor care conţin poluanţi;

	corp de apă artificial – corp de apă de suprafaţă creat prin activitate umană;

	corp de apă de suprafaţă – parte distinctă şi semnificativă a unei ape de suprafaţă, cum ar fi: lac, lac de acumulare, iaz, curs de apă – râu sau canal, segment al unui curs de apă – râu sau canal;

	corp de apă puternic modificat – corp de apă de suprafață al cărui caracter este modificat fundamental ca urmare a modificărilor fizice cauzate de activitatea umană;

	corp de apă subterană – volum distinct de apă subterană în limitele unui acvifer sau ale mai multor acvifere;

	corp de apă unic și indivizibil – totalitatea apelor de suprafață, inclusiv terenul fondului apelor și construcțiile hidrotehnice, precum și a apelor subterane cu stratul acvifer și roca impermeabilă care le limitează;

	costuri de mediu – valoarea materială a prejudiciilor aduse mediului prin utilizarea neconformă a apei;

	costuri ale resurselor – valoarea beneficiilor ratate care ar fi putut fi obținute dacă resursele de apă și capacitatea lor de autorefacere nu ar fi fost reduse de cei care le utilizează;

	cumpănă a apelor – linie de separare a scurgerilor precipitațiilor atmosferice pe două pante orientate în direcții opuse; catena muntoasă sau sectorul de teren înalt care desparte două bazine de scurgere;

	curs de apă – masă de apă, verigă a reţelei hidrografice, care curge în mod natural prin formele negative liniare de relief. Cursul de apă poate fi permanent, intermitent sau efemer;

	curs de apă efemer – curs de apă în care se atestă curgere de apă doar în perioada căderii precipitaţiilor atmosferice şi/sau topirii zăpezilor, precum şi pentru o perioadă scurta după finalizarea fenomenului respectiv;

	curs de apă intermitent – curs de apă în care nu se atestă curgere de apă peste 2 luni în decurs de un an;

	curs de apă permanent – curs de apă în care se atestă curgere de apă peste 10 luni în decurs de un an;

	debit salubru – debit minim într-o secţiune pe un curs de apă necesar pentru asigurarea condiţiilor de viaţă a ecosistemelor acvatice existente;

	district al bazinului hidrografic – suprafaţă de teren din Republica Moldova, constituită din unul sau din mai multe bazine hidrografice învecinate, precum şi din apele subterane asociate, identificat ca principală unitate de gestionare a bazinelor hidrografice;

	epuizare a apelor – micșorare a volumului de apă sub nivelul minim admisibil care asigură o stare ecologică bună a corpului de apă;

	eutrofizare – poluare a apei cu compuși azotați care provoacă o dezvoltare accelerată a algelor și a vegetalelor din specii superioare ce perturbă echilibrul organismelor prezente în apă și cauzează o degradare a calității apei respective;

	fâșie riverană de protecție a apelor – teren, cu dimensiuni stabilite, din componența zonei de protecție a apelor destinat pentru protecția resurselor de apă prin crearea perdelelor forestiere sau prin înierbare;

	heleşteu – corp de apă artificial, format prin îndiguirea unei suprafeţe adiacente unui curs de apă şi destinat reproducerii şi creşterii peştilor;

	iaz – corp de apă artificial format prin stăvilirea apei cu baraj sau prin abaterea unui curs de apă, destinat pisciculturii, irigaţiei etc., cu volum de apă la nivelul normal de retenţie de până la un milion m3;

	inundaţii – acoperire temporară cu apă, provenită din revărsarea exagerată a apelor mari de viitură sau din precipitaţii abundente, a unei porţiuni de teren care, în mod obişnuit, nu este acoperit de apă;

	înnămolire – acumulare în albia râului sau în matca bazinului de apă a particulelor organice și anorganice care duce la formarea unui strat de nămol și la micșorarea volumului de apă;

	lac – corp de apă interioară stătătoare de suprafaţă care nu are legătură cu oceanul planetar;

	lac de acumulare – corp de apă artificial care constituie o rezervă de apă, cu o posibilă utilizare în diferite scopuri, cu un volum de apă, la nivel normal de retenţie, de peste un milion m3;

	managementul la nivelul bazinului hidrografic – sistem de gestionare a resurselor de apă din cadrul unui bazin hidrografic;

	măsuri suplimentare – măsuri elaborate de comitetul districtului bazinului hidrografic, concepute și puse în aplicare, pe lângă măsurile de bază, în scopul îndeplinirii obiectivelor de mediu pentru ape stabilite în temeiul art. 38;

	modificare hidromorfologică – modificare a caracteristicilor fizice ale formei, limitelor și conținutului unui corp de apă;

	perdea forestieră de protecție a malului – perdea forestieră situată de-a lungul malului corpului de apă, menită să-l protejeze împotriva eroziunii și alunecărilor de teren;

	poluare a apei – introducere directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, a unor substanţe sau a căldurii în aer, în apă ori sol care poate prezenta riscuri pentru sănătatea umană sau pentru calitatea ecosistemelor acvatice ori a ecosistemelor terestre, ce depind în mod direct de ecosistemele acvatice, care duce la deteriorarea bunurilor materiale sau care dăunează ori afectează negativ serviciile şi alte folosinţe legale ale mediului;

	poluant – orice substanţă care ar putea constitui un factor de poluare;

	potențial ecologic bun – stare a unui corp de apă puternic modificat sau a unui corp de apă artificial;

	pârâu – curs de apă interior, permanent sau intermitent, care se alimentează din precipitaţii atmosferice şi ape subterane, având o lungime mai mică de 10 km şi o suprafaţă a bazinului de recepţie mai mică de 50 km2;

	priză de apă – loc de extragere a apei din surse subterane sau loc de captare a apei de suprafață, inclusiv totalitatea construcțiilor și instalațiilor folosite în acest scop; priza de apă poate conține unul sau mai multe izvoare, una sau mai multe fântâni, sonde de apă, instalații de captare a apei;

	resurse de apă – ape de suprafaţă, ape subterane şi precipitaţii atmosferice căzute pe teritoriul Republicii Moldova;

	risc de inundaţii – combinaţie între probabilitatea producerii unor inundaţii şi efectele potenţial adverse pentru sănătatea umană, pentru mediu, pentru patrimoniul cultural şi pentru activitatea economică, asociate inundaţiilor;

	reţea hidrografică – totalitatea cursurilor de apă (permanente, intermitente şi efemere) şi a lacurilor (naturale şi antropice) de pe un anumit teritoriu;

	râu – curs de apă interior, permanent sau intermitent, care se alimentează din precipitaţii atmosferice şi ape subterane şi care curge prin albia formată de acesta, având o lungime mai mare de 10 km şi o suprafaţă a bazinului de recepţie mai mare de 50 km2;

	secetă – deficienţă temporară a apelor de suprafaţă şi a celor subterane ca urmare a modificărilor climatice;

	sondă de apă – galerie minieră cilindrică verticală, forată în scoarța terestră în scopul explorărilor hidrogeologice, monitorizării și captării apelor subterane;

	subbazin – suprafaţă de teren în cadrul unui district hidrografic din care toate scurgerile de apă se varsă, printr-o reţea de râuri, fluvii şi lacuri, către un anumit punct al unui curs de apă în cadrul acestui district hidrografic;

	substanţe periculoase – substanţe sau grupuri de substanţe toxice, persistente şi bioacumulabile, precum şi alte substanţe sau grupuri de substanţe care prezintă pericol;

	teren al fondului apelor – teren aflat sub ape, albiile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, iazurilor, rezervoarelor de apă, mlaştini, terenuri pe care sunt amplasate construcţii hidrotehnice şi alte structuri ale serviciului apelor, terenuri repartizate pentru fâşiile de deviere (de pe maluri) a râurilor, a bazinelor de apă, a canalelor magistrale şi a colectoarelor, precum şi terenuri folosite pentru construcţia şi exploatarea instalaţiilor ce asigură satisfacerea necesităţilor de apă potabilă, de apă tehnică, de apă curativă, altor necesităţi de interes public;

	valori-limită de emisie – masă exprimată în funcţie de anumiţi parametri specifici, concentraţie şi/sau nivel al unei emisii care nu pot fi depăşite pe durata unei anumite perioade sau a mai multor perioade anumite;

	zonă de protecție a apelor – teritoriu adiacent albiei/cuvetei (limitele corpurilor de apă), cu dimensiuni stabilite și un regim special de activitate economică, destinat pentru prevenirea sau reducerea poluării, înnămolirii corpurilor de apă și epuizării apelor acestora;

	zonă de protecţie – zonă de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă, astfel cum este definită în Legea nr. 440/1995 cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă;

	zonă protejată – zonă destinată protecţiei apelor de suprafaţă şi celor subterane sau conservării habitatelor şi a speciilor care depind în mod direct de apă;

	zonă sensibilă – corp de apă, identificat drept zonă sensibilă, care include:

	a) lacurile naturale cu apă dulce, alte mase de apă dulce şi estuare, care au fost identificate drept eutrofe sau care ar putea deveni în curând eutrofe dacă nu sunt întreprinse măsuri de protecţie;

	b) apele dulci de suprafaţă destinate captării apei potabile şi care ar putea conţine o concentraţie de nitraţi mai mare decât cea prevăzută de cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă, stabilite de către Guvern;

	zone umede – întinderi de bălţi, de mlaştini, de turbării, de ape naturale sau de ape artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră ori sărată, a căror adâncime nu depăşeşte 6 m;

	zone vulnerabile – suprafeţe de teren din care se alimentează apele de suprafaţă şi/sau apele subterane şi care provoacă poluarea lor cu nitraţi proveniţi din surse agricole.

Articolul 3. Obiectul de reglementare a legii
(1) Prezenta lege reglementează:

	a) gestionarea şi protecţia apelor de suprafaţă şi a celor subterane, a terenurilor fondului apelor și a zonelor de protecție, inclusiv măsurile de prevenire şi de combatere a inundaţiilor, a eroziunii şi măsurile de contracarare a secetei şi a deşertificării;

	b) activităţile care au impact semnificativ asupra apelor de suprafaţă şi a celor subterane, inclusiv captarea şi folosinţa apei, deversarea apelor uzate şi a poluanţilor, alte activităţi care ar putea afecta semnificativ starea corpurilor de apă.

	(2) Următoarele activităţi sunt reglementate şi prin legi speciale:

	a) folosinţa apelor minerale naturale şi minerale medicinale, inclusiv termale;

	b) siguranţa digurilor şi altor structuri hidrotehnice;

	c) constituirea asociaţiilor de utilizatori de apă pentru irigare, precum şi transferul şi utilizarea infrastructurii pentru irigare de către asemenea asociaţii;

	d) pescuitul şi acvacultura, cu excepţia deversărilor de poluanţi provenite de la instalaţiile de acvacultură şi introducerii substanţelor periculoase în apă reglementate de prezenta lege;

	e) furnizarea/prestarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare.

Articolul 4. Regimul proprietăţii în domeniul apei
(1) Apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă și limitată, un element indispensabil pentru viață și societate, un factor determinant în menținerea echilibrului ecologic, o materie primă pentru activități de producție, o sursă de energie și o cale de transport.

	(2) Apele de suprafață și subterane fac parte din domeniul public al statului. Apa nu este un produs comercial oarecare, ci un patrimoniu natural, o resursă strategică de siguranță și securitate națională, care trebuie protejată, tratată și apărată ca atare.

	(3) Terenurile fondului apelor și construcțiile hidrotehnice proprietate publică de domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi sunt cele specificate în Legea nr. 29/2018 privind delimitarea proprietății publice.

	(4) Orice persoană fizică sau persoană juridică are dreptul la folosința apei în condițiile prezentei legi.

	(5) Protecția și gestionarea resurselor de apă se realizează în conformitate cu prevederile prezentei legi, precum și cu prevederile convențiilor internaționale la care Republica Moldova este parte.

	(6) Lacurile, lacurile de acumulare, iazurile, heleșteiele și cursurile de apă constituite din terenurile cuvetelor, ale albiilor, ale fâșiilor riverane de protecție a apelor, construcțiile hidrotehnice și apa se gestionează ca corpuri de apă unice și indivizibile.

	(7) Pentru edificarea construcțiilor și montarea instalațiilor hidrotehnice cu scop de acumulare a resursei de apă pe terenuri proprietate privată, schimbarea categoriei de destinație a acestor terenuri nu este obligatorie.

	(8) Pentru porturi, debarcadere și cheiuri, schimbarea categoriei de destinație a terenurilor nu este obligatorie.

	(9) Bararea cursurilor de apă prin edificarea oricărui tip de construcție hidrotehnică, precum și devierea cursurilor de apă ale râurilor și pâraielor se interzic, exceptările fiind posibile doar pentru anumite necesități de importanță națională și în temeiul unei hotărâri de Guvern.

Articolul 4-1. Transmiterea în gestiune a segmentelor unui curs de apă din administrarea statului
(1) Transmiterea segmentelor unui curs de apă (râu sau canal) aflate în intravilanul sau extravilanul unităților administrativ-teritoriale din administrarea statului, gestiunea autorităților administrației publice centrale, în gestiunea unităților administrativ-teritoriale, cu excepția albiilor apelor de frontieră, a râurilor care traversează rezervațiile naturale și terenurile fondului silvic proprietate a statului, se realizează la cerere, prin hotărâre de Guvern, cu acordul consiliului local de nivelul întâi, în temeiul prevederilor Legii nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice și conform regulamentului aprobat de Guvern. Transmiterea poate avea loc doar pentru segmentele cursurilor de apă ale căror terenuri au fost delimitate și înregistrate ca bunuri imobile conform cadrului legal din domeniul cadastrului funciar.

	(2) Transmiterea în gestiune a segmentelor unui curs de apă nu afectează dreptul persoanelor la folosința generală a apei, prevăzut la art. 22.

Articolul 4-2. Regimul de transmitere în folosință a terenurilor fondului apelor și a construcțiilor hidrotehnice
(1) Corpurile de apă unice și indivizibile proprietate a statului sau a unităților administrativ-teritoriale se transmit exclusiv în locațiune, prin organizare de licitații publice. Pentru situațiile de deținere a dreptului de proprietate privată asupra barajului, pentru care se instituie dreptul de superficie asupra terenului, plata redevenței pentru folosirea terenului se percepe conform prevederilor Legii nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova. Modul de transmitere în posesie și folosință a terenurilor fondului apelor și a construcțiilor hidrotehnice proprietate publică se stabilește prin regulament aprobat de Guvern.

	(2) Prețul normativ al terenurilor fondului apelor ocupate de construcții hidrotehnice se calculează prin aplicarea tarifului de 1130,31 lei per hectar, specificat la poziția I din anexa la Legea nr. 1308/1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, și a fertilității medii a solului pe republică și se ajustează cu coeficientul de micșorare de 0,01. La calcularea cuantumului minim al redevenței și a cuantumului minim al chiriei, de expunere la licitație pentru adjudecarea dreptului de posesie și de folosință, prețul normativ se ajustează conform criteriilor prevăzute la alin. (5).

	(3) Prețul normativ al terenurilor libere de construcții se calculează prin aplicarea tarifului de 1130,31 lei per hectar, specificat la poziția I din anexa la Legea nr. 1308/1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, și a fertilității medii a solului pe republică și se ajustează cu coeficientul de micșorare de 0,8.

	(4) Prețul normativ al terenurilor situate în limita fâșiei riverane de protecție a apelor, delimitate și înregistrate în Registrul bunurilor imobile ca bunuri imobile de sine stătătoare, după intrarea în vigoare a Legii nr. 440/1995 cu privire la zonele și fâșiile de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă, se calculează prin aplicarea tarifului specificat la poziția III din anexa la Legea nr. 1308/1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului.

	(5) La calcularea cuantumului minim al redevenței și a cuantumului minim al chiriei de expunere la licitație pentru adjudecarea dreptului de posesie și de folosință a terenurilor fondului apelor ocupate de construcții hidrotehnice, prețul normativ se ajustează prin aplicarea coeficienților de corecție prevăzuți în regulamentul aprobat de Guvern, ținând cont de următoarele criterii:

	a) tipul corpului de apă unic și indivizibil (heleșteu cu umplere naturală, heleșteu cu umplere prin pompare, iaz, lac de acumulare artificial, fermă piscicolă cu umplere naturală, fermă piscicolă cu umplere prin pompare, fermă piscicolă (vivieră) flotabilă, lac);

	b) amplasarea corpului de apă unic și indivizibil (sat/comună, oraș, mun. Chișinău, mun. Bălți și restul municipiilor);

	c) adâncimea medie a corpului de apă unic și indivizibil la nivelul normal de retenție (1,0–1,5 m; 1,5–2,5 m; > 2,5 m);

	d) productivitatea (kg/ha) corpului de apă unic și indivizibil (pentru productivitatea de până la 150, 200, 250 și peste 250);

	e) suprafața oglinzii apei în coraport cu suprafața totală a corpului de apă unic și indivizibil (pentru coraportul de până la: 10%, 20%, 30%, 40%, 50%, 60%, 70%, 80%, 90%, 100%);

	f) mărimea suprafeței totale transmise în posesie și folosință (ha) (pentru următoarele suprafețe: < 50, 51–100, 101–200, 201–400, 401–800, peste 800).

	(6) Cuantumul minim al redevenței anuale a construcțiilor hidrotehnice închiriate se calculează în condițiile legii bugetului de stat pentru anul respectiv.

	(7) Corpurile de apă unice și indivizibile pot fi transmise în locațiune în scopul valorificării și exploatării acestora pentru piscicultură, pescuit, agrement, irigație și alte activități neinterzise de legislația de mediu.

	(8) Veniturile obținute în urma transmiterii în locațiune a corpurilor de apă se acumulează la bugetul de stat sau la bugetele unităților administrativ-teritoriale în corespundere cu apartenența de drept a bunului.

	(9) Transmiterea în locațiune a corpurilor de apă nu exonerează beneficiarul de obligația parcurgerii, după caz, a procedurii de evaluare a impactului asupra corpului de apă și/sau de evaluare a biodiversității în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, și nici de obligația obținerii autorizației de mediu pentru folosința specială a apei.

	(10) Transmiterea în locațiune a corpurilor de apă nu afectează dreptul persoanelor la folosința generală a apei, în conformitate cu art. 22.

	(11) În zonele amenajate pentru agrement, accesul este permis în condițiile stabilite de deținătorii acestor zone și cu respectarea prevederilor autorizațiilor de mediu pentru folosința specială a apei, eliberate acestora.

Articolul 4-3. Dreptul de proprietate privată asupra corpurilor de apă
(1) Orice persoană fizică sau juridică poate construi un bazin de apă pe terenul care îi aparține cu drept de proprietate, în condițiile legii, fără bararea și devierea cursurilor de apă.

	(2) Proprietarii pe ale căror terenuri sunt construite bazine de apă au dreptul de utilizare a resursei de apă în limitele și în condițiile prezentei legi.

Articolul 5. Gestionarea resurselor de apă
(1) Gestionarea eficientă a resurselor de apă ale Republicii Moldova se efectuează în baza bazinului hidrografic Nistru situat pe teritoriul Republicii Moldova şi a bazinului hidrografic Dunărea-Prut şi Marea Neagră situat pe teritoriul Republicii Moldova, numite districte ale bazinelor hidrografice.

	(2) Districtul bazinului hidrografic este principala unitate de gestionare a bazinelor hidrografice şi a apelor subterane asociate lor.

	(3) Districte ale bazinelor hidrografice în Republica Moldova sunt:

	a) districtul bazinului hidrografic Nistru;

	b) districtul bazinului hidrografic Dunărea-Prut şi Marea Neagră.

	(4) Districtele bazinelor hidrografice sunt divizate în bazine și subbazine.

	(5) Hotarele districtelor bazinelor hidrografice, hotarele bazinelor și subbazinelor, precum și hărţile speciale în care sunt determinate se aprobă de Guvern.

Articolul 6. Principiile de gestionare a resurselor de apă
Gestionarea resurselor de apă se bazează în fond pe:

	a) principiul participării utilizatorilor de apă, autorităţilor publice centrale şi locale, a societăţii civile şi altor părţi interesate la procesele de planificare şi de luare a deciziilor privind folosinţa şi protecţia resurselor de apă;

	b) principiul „poluatorul plăteşte”, potrivit căruia costurile prevenirii poluării sau depoluării resurselor de apă sunt suportate de către poluator;

	c) principiul precauţiei, care presupune că, în cazul în care există riscul producerii unui impact semnificativ asupra stării apelor, lipsa certitudinii ştiinţifice totale nu poate fi folosită ca justificare a evitării luării de măsuri;

	d) principiul folosinţei durabile a apei în sensul că necesităţile generaţiilor prezente şi viitoare trebuie să fie luate în considerare la folosinţa şi la protecţia apelor;

	e) principiul valorii economice a apei în sensul că valoarea economică a resurselor de apă şi a gestionării lor trebuie să fie recunoscută prin introducerea unor mecanisme de recuperare a costurilor de gestionare a resurselor de apă, inclusiv costurile de mediu și costurile resurselor.

Articolul 7. Guvernul
(1) În domeniul gestionării și protecției resurselor de apă, Guvernul:

	a) coordonează activitatea tuturor autorităţilor publice cu atribuţii în domeniul apelor;

	b) aprobă cadrul normativ pentru punerea în aplicare a prezentei legi;

	c) întreprinde alte acţiuni prevăzute de legislaţie.

	(2) Guvernul coordonează activităţile care trebuie întreprinse conform prezentei legi şi poate delega anumite împuterniciri, stabilite în prezenta lege, autorităţilor administraţiei publice centrale, altor autorităţi cu atribuţii în domeniul apelor.

Capitolul II. REGLEMENTAREA ŞI GESTIONAREA DE CĂTRE STAT  A FOLOSINŢEI ŞI A PROTECŢIEI APELOR
Articolul 8. Organul central al administraţiei publice în domeniul mediului
Ministerul Mediului este responsabil de gestionarea și protecția resurselor de apă, de administrarea terenurilor fondului apelor și a construcțiilor hidrotehnice proprietate a statului și:

	a) elaborează politicile, actele normative, planurile ce trebuie aprobate de Guvern, precum şi modificările necesare pentru aducerea legislaţiei în conformitate cu cerinţele europene;

	b) – abrogată;

	c) – abrogată;

	d) asigură, în comun cu Ministerul Sănătăţii, respectarea legislaţiei privind calitatea şi protecţia apelor;

	e) încurajează şi promovează participarea societăţii civile şi a tuturor părţilor interesate la consultarea și dezbaterea unor anumite proiecte în domeniul apelor de interes naţional;

	f) asigură cooperarea internaţională şi coordonarea desfăşurării activităţilor ce rezultă din tratate internaţionale;

	g) coordonează asistența financiară externă şi gestionează investiţiile în domeniul apelor;

	h) întreprinde alte măsuri prevăzute de lege.

Articolul 9. Autoritatea administrativă de gestionare a apelor
(1) Instituția Publică Administrația Națională „Apele Moldovei” întreprinde măsuri de implementare a legislaţiei în domeniul gestionării și protecției resurselor de apă şi:

	a) participă la elaborarea şi la implementarea de programe, de planuri şi de măsuri în gestionarea apelor;

	b) gestionează terenurile fondului apelor și construcțiile hidrotehnice proprietate a statului;

	c) gestionează și întreține corpurile de apă de suprafață și subterane, terenurile fondului apelor, precum și construcțiile hidrotehnice proprietate a statului, conform art. 50 alin. (2);

	d) coordonează și monitorizează crearea și funcționarea comitetelor districtelor bazinelor hidrografice și a comitetelor subbazinelor.

	(2) Modul de organizare şi de funcţionare a Instituției Publice Administrația Națională „Apele Moldovei” se stabileşte printr-un regulament aprobat de Guvern.

Articolul 9-1. Atribuțiile Agenției de Mediu
În domeniul gestionării și protecției resurselor de apă, Agenția de Mediu are următoarele atribuții:

	a) participă la elaborarea și implementarea actelor normative privind gestionarea și protecția resurselor de apă, prezintă propuneri de modificare și completare a acestora;

	b) participă la implementarea documentelor de politici și a tratatelor internaționale de mediu în domeniul managementului resurselor de apă, inclusiv în domeniul gestionării riscurilor de inundații și a secetei, la care Republica Moldova este parte;

	c) stabilește limitele de utilizare a apei, precum și valorile-limită pentru deversările de poluanți în apele de suprafață în funcție de gradul de poluare existent;

	d) eliberează, reperfectează, retrage autorizația de mediu pentru folosința specială a apei, precum și prelungește, suspendă și reia valabilitatea acesteia în conformitate cu prezenta lege și cu Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător;

	e) asigură realizarea procedurilor de evaluare a impactului asupra corpului de apă și de evaluare a biodiversității în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului;

	f) asigură monitorizarea și evaluarea modificărilor hidromorfologice ale corpurilor de apă;

	g) identifică, clasifică și delimitează corpurile de apă;

	h) creează și asigură funcționarea sistemului de monitoring al calității apelor de suprafață și subterane;

	i) administrează rețeaua națională de monitoring al calității apelor de suprafață și subterane;

	j) elaborează programe de monitorizare a stării și a folosinței apelor de suprafață și asigură implementarea acestora;

	k) asigură funcționarea Laboratorului pentru calitatea apei și efectuează măsurări, analize și investigații privind calitatea apelor de suprafață și subterane în conformitate cu programele de monitoring al calității apelor de suprafață și subterane și/sau la solicitarea persoanelor fizice și juridice interesate;

	l) ține evidența statistică de stat a fondului apelor, a utilizării apelor, a terenurilor fâșiilor riverane de protecție a apelor și a zonelor de protecție, a zonelor protejate, administrează datele, resursele și sistemele informaționale de stat în domeniul apelor;

	m) produce indicatorii de mediu în domeniul apelor.

Articolul 10. Comitetul districtului bazinului hidrografic
(1) Pentru fiecare district al bazinului hidrografic, organul central al administrației publice în domeniul mediului formează cîte un comitet, în a cărui componenţă intră reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai comitetelor subbazinelor, ai asociaţiilor utilizatorilor de apă, ai societăţii civile şi comunității ştiinţifice.

  (2) Comitetul districtului bazinului hidrografic are următoarele atribuții de bază:

 a) consultă organul central al administraţiei publice în domeniul mediului la elaborarea, modificarea şi completarea Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic, inclusiv la determinarea priorităților folosinţei apei în cadrul districtului bazinului hidrografic, la elaborarea măsurilor și determinarea termenelor de implementare a acestora și a rezultatelor planificate, elaborează propuneri și recomandă priorități de finanțare;

 b) participă la monitorizarea implementării Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic;

 c) coordonează procesul de creare și funcționare a comitetelor subbazinelor, avizează planurile de gestionare a subbazinelor hidrografice şi monitorizează implementarea acestora;

 d) consultă organul central al administraţiei publice în domeniul mediului și autoritatea administrativă de gestionare a apelor la elaborarea planurilor de gestionare a riscului de inundaţii și a riscului de secetă;

 e) facilitează schimbul de informații în domeniu între autoritățile publice, utilizatorii de apă și societatea civilă;

 f) participă la cooperarea transfrontalieră privind gestionarea bazinelor hidrografice comune.

  (3) Modul de constituire şi de funcţionare a comitetului districtului bazinului hidrografic, structura şi atribuţiile acestuia sînt stabilite prin regulament aprobat de către Guvern.

  (4) Pentru exercitarea atribuțiilor, comitetul districtului bazinului hidrografic dispune de un secretariat tehnic permanent, structura şi atribuţiile căruia sînt stabilite prin regulament aprobat de către Guvern.

Articolul 11. Autorităţile administraţiei publice locale
Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii:

	a) administrează terenurile fondului apelor, construcțiile hidrotehnice proprietate a unităților administrativ-teritoriale;

	b) își deleagă reprezentanți în comitetele districtelor bazinelor hidrografice și în comitetele subbazinelor, prin decizie a consiliului local;

	c) informează societatea civilă şi părţile interesate despre anumite aspecte din domeniul apelor, inclusiv despre restricţiile şi interdicţiile folosinţei apelor;

	d) creează, în colaborare cu asociaţii obşteşti, comitete subbazinale ale râurilor mici;

	e) realizează alte sarcini prevăzute de lege.

Articolul 12. Colaborarea şi accesul publicului la informaţia din domeniul apelor
(1) Ministerul Mediului sprijină, direct sau prin intermediul instituţiilor subordonate cu atribuţii de gestionare a apelor, participarea instituţiilor publice şi a celor private, a organizaţiilor neguvernamentale, a mass-mediei, a asociaţiilor utilizatorilor de apă, a cetăţenilor, a altor părţi interesate la realizarea măsurilor privind folosinţa raţională şi protecţia apelor, prin încurajarea:

	a) colaborării active la examinarea diferitelor probleme supuse dezbaterii publice;

	b) iniţierii campaniilor de educare a populaţiei în spiritul formării unei atitudini grijulii faţă de apă;

	c) organizării controlului public asupra realizării măsurilor de protecţie a apelor;

	d) comunicării cazurilor de încălcare a legislaţiei în domeniu, precum şi a cazurilor ale căror efecte sunt susceptibile de poluarea, de irosirea sau de secarea apelor;

	e) prezentării propunerilor de optimizare a folosinţei şi a protecţiei apelor;

	f) implicării în lucrări de optimizare a folosinţei şi a protecţiei apelor, precum şi în prevenirea şi în lichidarea efectelor distructive ale apelor;

	g) întreprinderii unor alte acţiuni menite să asigure folosinţa raţională şi protecţia apelor.

	(2) Orice persoană fizică sau persoană juridică are dreptul de a consulta registre, planuri, liste, orice altă informaţie publică în conformitate cu legislaţia privind accesul la informaţie.

Capitolul III. GESTIONAREA DATELOR. POLITICI ŞI PLANIFICARE
Articolul 13. Monitorizarea resurselor de apă
(1) Monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă, a apelor subterane şi a zonelor protejate se efectuează de către Ministerul Mediului, prin intermediul instituţiilor subordonate, în modul stabilit printr-un regulament aprobat de Guvern. La prizele de apă potabilă, de apă de irigare şi în zonele de agrement monitorizarea se va efectua în comun cu Ministerul Sănătăţii.

	(1-1) Monitoringul științific al stării resurselor de apă se efectuează de către instituțiile de cercetare, inclusiv în baza rezultatelor și informației primare obținute de la Agenția de Mediu.

	(1-2) Programele de monitorizare a stării apelor de suprafață și subterane și a zonelor protejate se elaborează cu scopul formării unei viziuni coerente și complete asupra stării apelor din cadrul fiecărui district al bazinului hidrografic:

	a) în cazul apelor de suprafață, aceste programe se referă la monitorizarea volumului și nivelului sau ratei debitului, în măsura în care acestea prezintă importanță pentru starea ecologică și chimică și potențialul ecologic, precum și la monitorizarea stării ecologice și chimice și a potențialului ecologic;

	b) în cazul apelor subterane, aceste programe se referă la monitorizarea stării chimice și cantitative;

	c) în cazul zonelor protejate, aceste programe se completează cu specificațiile conținute în legislația Uniunii Europene, pe baza căreia s-a stabilit fiecare zonă protejată.

	(2) Regulamentul menţionat la alin.(1) specifică parametrii supuşi monitorizării, procedurile şi măsurile tehnice necesare, fără a se limita la ele, pentru prelevarea de probe şi respectarea cerinţelor de analiză la fiecare parametru, pentru controlul calităţii, pentru practicile de laborator şi înregistrarea de date.

	(3) Posesorii de terenuri riverane sunt obligaţi să le permită reprezentanţilor autorizaţi de Ministerul Mediului, fără a percepe plată, întreprinderea pe teren a următoarelor acţiuni:

	a) trecerea sau circulaţia personalului cu atribuţii de serviciu în gestionarea apelor în scopul îndeplinirii lor;

	b) transportarea şi depozitarea temporară a materialelor şi a utilajelor, circulaţia acestora şi a personalului, pompările experimentale, în cazul forajelor hidrogeologice, care fac parte din reţeaua naţională de monitorizare;

	c) amplasarea, în albie şi pe maluri, de borne, repere, aparate de măsură şi de control sau de alte aparate ori instalaţii, necesare studiului apelor, precum şi accesul pentru întreţinerea instalaţiilor destinate acestor activităţi;

	d) accesul pentru efectuarea lucrărilor de cercetare ştiinţifică pe teren.

	(4) Prejudiciul cauzat prin acţiunile prevăzute la alin. (3) lit. a) şi b) se repară din contul alocaţiilor bugetare de stat sau din contul persoanelor autorizate care au cauzat prejudiciul, iar cel cauzat prin acţiunile de la lit.c) şi d) se repară în alt mod prevăzut de legislaţie.

Articolul 14. Cadastrul de stat al apelor
(1) Cadastrul de stat al apelor este ținut de către Instituția Publică Administrația Națională „Apele Moldovei”, care asigură crearea, administrarea și mentenanța acestuia. În Cadastrul de stat al apelor sunt colectate, prelucrate şi păstrate datele privind resursele de apă monitorizate, reţeaua hidrografică, corpurile de apă, construcţiile hidrotehnice, zonele protejate, zonele de protecţie şi fâşiile riverane de protecţie a apelor, precum şi datele privind captările şi deversările de apă, bilanţul apelor, managementul la nivelul bazinului hidrografic, terenul fondului apelor şi alte informaţii relevante.

	(2) Structura şi conţinutul Cadastrului de stat al apelor sunt stabilite prin regulament aprobat de către Guvern.

Articolul 15. Registrul autorizaţiilor de mediu pentru folosinţa specială a apei
(1) Registrul autorizaţiilor de mediu pentru folosinţa specială a apei se ţine de Agenția de Mediu. Registrul conţine date privind titularii de autorizaţii, tipul autorizaţiilor, data eliberării, termenul de valabilitate, locul de desfăşurare a activităţii autorizate, alte menţiuni privind eliberarea, modificarea, prelungirea, suspendarea, încetarea sau retragerea autorizaţiilor. Actele în a căror bază s-au efectuat înscrierile în Registrul autorizaţiilor de mediu pentru folosinţa specială a apei se păstrează la dosar.

	(2) Structura şi conţinutul registrului menţionat la alin.(1) se stabilesc într-un regulament aprobat de Guvern.

Articolul 16. Transparenţa informaţiei din Cadastrul de stat al apelor şi din Registrul autorizaţiilor de mediu pentru folosinţa specială a apei
(1) Informaţia din Cadastrul de stat al apelor şi din Registrul autorizaţiilor de mediu pentru folosinţa specială a apei este publică.

 (2) Orice persoană fizică sau persoană juridică are dreptul să studieze şi să primească date din Cadastrul de stat al apelor şi din Registrul autorizaţiilor de mediu pentru folosinţa specială a apei în conformitate cu legislaţia privind accesul la informaţie.

Articolul 17. Documentele de politici naţionale în domeniul resurselor de apă
(1) Documentele de politici și planificare în domeniul gestionării și protecției resurselor de apă se aprobă conform legislaţiei. Aceste documente trebuie să conţină prevederi referitor la:

	a) cantitatea şi calitatea resurselor de apă existente şi a corpurilor de apă, la folosinţa lor de către toate sectoarele economiei;

	b) volumul fluxului neutilizat al resurselor de apă, luându-se în considerare necesităţile de mediu şi tratatele internaţionale în domeniul folosinţei apelor;

	c) cerinţele de apă pe termen scurt, mediu şi lung pentru fiecare sector principal al economiei;

	d) priorităţile de investiţii, avându-se în vedere necesitatea de a se asigura alimentarea eficientă cu apă şi serviciile de salubritate a populaţiei urbane şi a celei rurale, precum şi respectarea cerinţelor europene aplicabile şi a obiectivelor de mediu pentru ape;

	e) măsurile speciale de prevenire şi de control al poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane;

	f) măsurile prioritare de promovare a adaptării la efectele schimbărilor climatice, inclusiv de identificare şi de combatere a deficitului de apă, avându-se în vedere dezechilibrul pe termen lung între cererea şi oferta de apă, precum şi riscul crescut de secetă şi de inundaţii;

	g) programele de măsuri privind îndeplinirea cerinţelor de calitate a mediului pentru ape şi/sau privind atingerea obiectivelor de mediu pentru ape, conform celor ale Uniunii Europene;

	g1) programele de măsuri privind protecția apelor de suprafață;

	h) termenele concrete de realizare a unor anumite obiective, măsuri, acţiuni, cerinţe etc.

	(2) Documentele de politici și planificare în domeniul gestionării și protecției resurselor de apă se supun, după caz, evaluării strategice de mediu în conformitate cu Legea nr. 11/2017 privind evaluarea strategică de mediu.

	(3) Informarea și consultarea publicului interesat cu privire la documentele de politici și planificare în domeniul gestionării și protecției resurselor de apă, supuse evaluării strategice de mediu, se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 11/2017 privind evaluarea strategică de mediu.

Articolul 18. Documentele de politici naţionale privind apele uzate
(1) Documentele de politici și planificare privind apele uzate se aprobă conform legislației și conțin prevederi referitoare la:

	a) proiectarea, finanţarea, construcţia, punerea în funcţiune şi exploatarea sistemelor de colectare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile urbane, precum şi la termenul în care Republica Moldova trebuie să se conformeze cerinţelor aplicabile în Uniunea Europeană în acest domeniu;

	b) identificarea şi punerea în aplicare a măsurilor care ar oferi costuri eficiente ale epurării apelor uzate în localităţile rurale, astfel încât să se reducă şi să se minimalizeze poluarea apei, şi care ar proteja alimentarea cu apă potabilă, precum şi la proiectarea, finanţarea, construcţia, punerea în funcţiune şi exploatarea unor sisteme locale de colectare a apelor uzate, a unor staţii de epurare, la implementarea unor procese, tehnologii şi metode de alternativă adecvate.

	(2) Ministerul Mediului sau, după caz, Agenția de Mediu efectuează procedura de evaluare strategică de mediu şi promovează participarea activă a societăţii civile la elaborarea documentelor de politici și planificare în domeniul apelor uzate.

Articolul 19. Planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic
(1) Districtul bazinului hidrografic se gestionează în baza unui plan elaborat de Ministerul Mediului, în consultare cu comitetul districtului bazinului hidrografic, aprobat de Guvern.

	(2) Planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic prevede măsuri de implementare a documentelor de politici și planificare în domeniul resurselor de apă şi include:

	a) evaluarea calităţii şi a cantităţii resurselor de apă în cadrul districtului bazinului hidrografic;

	b) evaluarea riscului deficitului de apă, al secetei, al inundaţiilor, al poluării şi al eşecului barajelor din cadrul districtului bazinului hidrografic, evaluarea costurilor de prevenire, de reducere sau de atenuare a unor astfel de riscuri;

	c) identificarea zonelor din districtul bazinului hidrografic în care există risc de poluare din surse difuze;

	d) evaluarea ariilor naturale protejate, a zonelor de protecţie şi a zonelor protejate, precum şi identificarea necesităţii stabilirii unor noi arii naturale protejate sau zone ori modificării celor existente;

	e) priorităţile folosinţei speciale a apei, măsurile de abordare a riscurilor şi a problemelor identificate la lit. b) şi c), standardele existente şi cele viitoare;

	f) identificarea și evaluarea impactului antropic asupra stării apelor de suprafață și subterane;

	g) evaluarea caracteristicilor corpurilor de apă, cu indicarea corpurilor de apă artificiale și puternic modificate și a corpurilor de apă care riscă să nu îndeplinească obiectivele de mediu;

	h) estimarea presiunilor hidromorfologice;

	i) analiza economică a folosinței apei;

	j) alte prevederi relevante aprobate de Guvern.

	(2-1) Planul de gestionare a bazinului hidrografic cuprinde măsuri de bază și măsuri suplimentare, ținând seama de caracteristicile bazinului hidrografic, de presiunile generate de activitățile umane și de impactul acestora asupra mediului, precum și de analiza economică a folosinței apei, și urmărind îndeplinirea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterană.

	(2-2) Procedura de analiză a presiunilor și evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice se reglementează prin metodologie aprobată de Guvern.1

	______________________

	1Prevederile art.19 al.(22) vor intra în vigoare începând cu 01.01.2026

	(3) Procedura de elaborare a planului menţionat la alin. (1) şi (2), precum şi procedura de revizuire a acestuia se stabilesc de către Ministerul Mediului şi se aprobă de Guvern.

	(4) Planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic se revizuieşte la fiecare 6 ani.

Articolul 19-1. Zonele protejate
(1) Zonele protejate se identifică şi se cartografiază de Instituția Publică Administrația Națională „Apele Moldovei” şi, respectiv, de autoritatea competentă pentru supravegherea sănătăţii publice, în modul stabilit prin regulament aprobat de către Guvern.

	(2) La nivelul fiecărui district al bazinului hidrografic, înregistrarea şi evidenţa zonelor protejate se efectuează prin Sistemul informațional automatizat „Cadastrul de stat al apelor”, care include următoarele tipuri de zone protejate:

	a) zonele destinate captării apei potabile din ape de suprafaţă şi din cele subterane, care au un debit, în medie, mai mare de 10 m3 pe zi sau care deservesc mai mult de 50 de persoane, precum şi din corpurile de apă care pot fi utilizate astfel în viitor;

	b) zonele destinate protecţiei speciilor acvatice de importanţă economică – corpuri de apă stagnante sau cursuri de apă, habitate ale speciilor indigene, care menţin biodiversitatea şi a căror existenţă este importantă pentru gestionarea resurselor de apă;

	c) corpurile de apă destinate recreării, inclusiv cele identificate drept ape de îmbăiere;

	d) zonele sensibile la nutrienţi, inclusiv zonele vulnerabile şi zonele sensibile, în special cele din aglomerări fără staţii de epurare a apelor uzate, cele în care se produc deversări ale apelor uzate insuficient sau necorespunzător tratate şi cele în care nu se atestă sisteme pentru tratarea biologică a apelor uzate, identificate în baza unei metodologii aprobate de către Guvern;

	e) zonele destinate protecţiei habitatelor sau a speciilor, în care întreţinerea sau îmbunătăţirea stării apelor este un factor important pentru protecţia acestora, inclusiv zonele importante pentru reţeaua Emerald şi zonele umede de importanţă internaţională.

	(3) - abrogat.

	(4) Informaţia privind zonele protejate se include în Planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic, la fiecare revizuire a acestuia, şi se completează cu hărţi, cu indicarea amplasamentului fiecărei zone protejate, precum şi a prevederilor legislaţiei naţionale în baza cărora au fost identificate zonele respective.

	(5) - abrogat.

	(6) Obiectivele de mediu pentru zonele protejate sunt stabilite în conformitate cu prevederile art.38 alin. (1) şi (6) şi presupun realizarea unor măsuri cu un impact direct sau indirect asupra stării zonelor protejate, precum măsurile de control al captărilor de apă, măsurile de promovare a utilizării apei în mod eficient şi durabil, măsurile de control al poluării difuze.

	(7) Măsurile prevăzute la alin. (6) sunt incluse în Planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic, elaborat în conformitate cu art.19.

Articolul 19-2. Construcțiile hidrotehnice
(1) În funcţie de destinaţie, construcţiile hidrotehnice se clasifică în:

	a) baraje;

	b) diguri de protecţie contra inundaţiilor;

	c) staţii de pompare a apei;

	d) sisteme de irigare: bazine de apă şi conducta de presiune;

	e) clădirile centralelor hidroelectrice;

	f) sonde de apă, fântâni;

	g) depozite de reziduuri lichide provenite din industrie şi agricultură;

	h) alte construcții hidrotehnice conform normativului NCM D.01.03-2007.

	(2) Înregistrarea şi evidenţa construcţiilor hidrotehnice se efectuează prin Sistemul informațional automatizat „Cadastrul de stat al apelor”.

	(3) - abrogat.

	(4) - abrogat.

Articolul 20. Informarea şi consultarea societăţii civile
(1) Ministerul Mediului încurajează, direct sau prin intermediul instituţiilor subordonate cu atribuţii de gestionare a apelor, participarea activă a tuturor părţilor interesate la elaborarea, la revizuirea şi la actualizarea planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic prin publicare şi consultare publică:

	a) a calendarului şi a programului de elaborare a planului, a măsurilor care trebuie luate în materie de consultare, cu cel puțin 3 ani înainte de începutul perioadei de referință a planului;

	b) a sintezei provizorii privind problemele identificate în materie de gestionare a apelor în districtul bazinului hidrografic, cu cel puțin doi ani înainte de începutul perioadei de referință a planului;

	c) a proiectului de plan de gestionare a districtului bazinului hidrografic sau a altei informaţii relevante, cu cel puțin un an înainte de începutul perioadei de referință a planului.

	(2) Informaţia menţionată la alin. (1), documentele de referinţă şi informaţiile utilizate la elaborarea planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic se pun la dispoziţia solicitanţilor gratuit, la cerere.

	(3) Termenul de consultare şi de formulare în scris a comentariilor şi a obiecţiilor pe marginea documentelor menționate la alin. (1) trebuie să fie de cel puţin 6 luni.

	 (4) Alin. (2) și (3) se aplică inclusiv versiunii actualizate a planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic.

Capitolul IV. FOLOSINŢA APELOR ŞI AUTORIZAREA FOLOSINŢEI APELOR
Articolul 21. Folosinţa apelor
(1) Se consideră folosinţă a apelor următoarele activităţi:

	a) captarea apei dintr-un corp de apă de suprafaţă sau dintr-un corp de apă subterană, transportul şi folosinţa ulterioară a apei;

	b) îndiguirea sau depozitarea apei în spatele unui baraj sau al altor construcţii şi instalaţii hidrotehnice;

	c) colectarea, transportarea, epurarea apelor uzate și deversarea lor în emisar;

	d) - abrogată;

	e) - abrogată;

	f) construirea de structuri permanente pe terenul fondului de apă.

	(2) Utilizatorii de apă sunt obligaţi:

	a) să folosească apa în mod raţional şi econom;

	b) să întreprindă măsuri pentru protecţia apelor împotriva poluării;

	c) să respecte drepturile altor utilizatori de apă;

	d) să ţină evidenţa apei folosite şi să o raporteze, conform unui regulament aprobat de Guvern;

	e) să respecte cerințele de calitate a mediului pentru ape, aprobate de Guvern, și condițiile de folosință a resurselor de apă, inclusiv cele stabilite în autorizația de mediu pentru folosința specială a apei;

	f) să folosească resursele de apă cu respectarea regimului de folosință a zonelor de protecție a apelor și a fâșiilor riverane de protecție a apelor;

	g) să asigure epurarea apelor uzate înainte de a fi deversate în emisar;

	h) să informeze imediat Inspectoratul pentru Protecția Mediului cu privire la apariția unor situații de urgență care afectează sau pot afecta starea corpurilor de apă și să ia, după caz, măsuri de prevenire sau minimizare a consecințelor acestora;

	i) să compenseze prejudiciile cauzate mediului în conformitate cu legislația de mediu.

Articolul 22. Folosinţa generală a apei
(1) Se consideră folosință generală a apei desfășurarea activităților care implică captarea de ape subterane sau de suprafață dacă pentru aceasta nu se folosesc instalații sau se folosesc instalații de capacitate mică de până la 0,2 litri/secundă, destinate exclusiv satisfacerii necesităților gospodăriei proprii, în următoarele scopuri:

	a) satisfacerea nevoilor personale, casnice sau ale propriei exploatații agricole;

	b) adăparea animalelor;

	c) scăldat;

	d) captarea și folosința apei pentru lupta împotriva incendiilor sau în orice altă situație de urgență.

	(11) Dreptul de folosință generală a apelor subterane, în temeiul alin. (1), se referă la apele subterane atribuite primelor acvifere, captate prin intermediul sondelor de apă, fântânilor, izvoarelor, cu excepția cazurilor în care aceste acvifere au rezervele de apă evaluate în urma unor prospecțiuni hidrogeologice detaliate și sunt aprobate de către Comisia de stat pentru rezervele de substanțe minerale utile.

	(2) Irigarea efectuată de către o persoană aprovizionată legal cu apă printr-un sistem centralizat de irigare gestionat de o asociaţie a utilizatorilor de apă pentru irigare sau de o altă persoană care deţine autorizaţie de mediu pentru folosinţa specială a apei nu necesită o astfel de autorizaţie.

	(3) Folosinţa apei pentru scăldat poate fi limitată sau interzisă:

	a) de Ministerul Mediului sau de alte organe ale administraţiei publice abilitate în cazul unui pericol iminent pentru viaţa şi sănătatea oamenilor sau într-o zonă de protecţie stabilită în conformitate cu legislaţia;

	b) de titularul unei autorizaţii de mediu pentru folosinţa specială a apei în conformitate cu condiţiile autorizaţiei.

	(4) La sesizarea autorităţii administraţiei publice abilitate, Ministerul Mediului poate limita sau interzice temporar folosinţa generală și specială a apei în cazul în care există un pericol iminent pentru viaţa şi sănătatea oamenilor sau un pericol pentru starea apelor şi echilibrul ecologic.

	(5) Precipitaţiile atmosferice care cad pe terenurile private pot fi folosite de către proprietar în conformitate cu dispoziţiile Codului civil.

	(6) Titularul autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei este obligat să asigure accesul la folosinţa generală a apei indicată la alin. (1).

	(7) Dreptul la folosinţa generală a apei nu implică dreptul de trecere printr-un teren privat decât în condiţiile prevăzute de Codul civil.

Articolul 23. Folosinţa specială a apei
(1) Folosinţa apei care nu cade sub incidenţa art.22 se consideră folosinţă specială şi poate fi efectuată numai în bază de autorizaţie de mediu pentru folosinţa specială a apei.

	(2) Sunt considerate folosinţă specială a apei şi următoarele activităţi:

	a) captarea apei din sursele de apă de suprafaţă şi din cele subterane pentru alimentarea cu apă destinată consumului uman, inclusiv pentru prelucrarea produselor alimentare și în agroindustrie;

	b) captarea şi folosinţa apei din sursele de apă de suprafaţă şi din cele subterane în scopuri tehnice, menajere şi industriale;

	c) captarea şi folosinţa apei din diferite surse pentru irigare;

	d) folosinţa apei în acvacultură şi piscicultură;

	e) deversarea apelor uzate;

	f) utilizarea apei pentru generarea de energie hidro-electrică;

	g) exploatarea de pontoane, debarcadere şi de alte structuri hidraulice pe terenul fondului de apă;

	h) dezvoltarea şi exploatarea comercială a plajelor şi a zonelor de agrement.

Articolul 24. Priorităţi la folosinţa apei
(1) Satisfacerea necesităţii populaţiei în apă potabilă şi în apă pentru necesităţi casnice, asigurarea debitelor salubre au prioritate faţă de folosinţa apei în alte scopuri.

	(2) În cazul în care planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic nu specifică o altă ordine de priorităţi la folosinţa şi la alocarea apei, inclusiv a celei subterane, folosinţa specială a apei va fi conformată următoarelor priorităţi:

	a) irigarea şi adăpatul animalelor;

	b) activităţile industriale, inclusiv activităţile miniere şi activităţile în agroindustrie;

	c) pescuitul şi piscicultura;

	d) generarea de hidroenergie;

	e) sportul şi agrementul;

	f) alte domenii.

Articolul 25. Cererea de eliberare a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei
(1) Cererea de eliberare a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei se înaintează Agenției de Mediu în formă electronică, prin Sistemul informațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor permisive (SIA GEAP).

(2) Lista actelor necesare pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei include:

a) documentul care atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra terenului pe care este situat corpul de apă de suprafață, asupra construcţiilor hidrotehnice, precum şi asupra altor construcţii destinate folosinţei apelor;

b) planul şi/sau schema terenului, cu indicarea, după caz, a construcţiilor hidrotehnice, a mijloacelor de măsurare a cantităţii de apă care urmează a fi folosită şi deversată, precum şi a altor construcţii destinate folosinţei apelor;

c) pașaportul prizei de apă (pașaportul sondei de apă forate în baza documentației tehnice – pentru ape subterane; pașaportul stației de captare a apei situate pe apă sau în vecinătatea acesteia – pentru ape de suprafață)

d) regulamentul de exploatare a iazurilor şi a lacurilor de acumulare, dacă acesta nu este introdus în Sistemul informaţional automatizat „Cadastrul de stat al apelor”;

e) calculele privind cantitatea de apă care urmează a fi folosită și/sau volumul de ape uzate care se vor deversa în emisar, după caz;

f) - abrogată;

g) rezultatele analizelor privind proprietățile fizico-chimice și microbiologice ale apei corpurilor de apă, efectuate într-un laborator acreditat, cu excepția corpurilor de apă care fac obiectul monitoringului sistematic;

h) contractul pentru folosirea sectorului de subsol cu rezerve evaluate și aprobate și raportul de constatare al Instituției Publice Administrația Națională „Apele Moldovei”, care confirmă absența apelor de suprafață în zona în care urmează a fi desfășurată activitatea, în cazul folosinței apelor subterane;

i) contractul de prestare a serviciului public de canalizare, în cazul lipsei unui sistem public de canalizare sau a unei stații proprii de epurare care ar respecta condițiile de deversare a apelor uzate în emisar;

j) acordul autorității administrației publice locale pentru utilizarea apelor subterane eliberat în conformitate cu art. 19 alin. (5) din Legea nr. 303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare.

(3) În cazul folosinţei apei care implică deversarea apelor uzate, se aplică dispoziţiile art.41 alin. (1).

(3-1) În dependenţă de tipurile de folosinţă specială a apei, la cererea de eliberare a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei solicitantul anexează:

a) pentru activităţile specificate la art.23 alin. (2) lit. a) și b) – actele prevăzute la alin. (2) lit. a)–g), i) și, după caz, actele prevăzute la alin. (2) lit. h) și j) din prezentul articol;

b) pentru activitatea specificată la art.23 alin. (2) lit.c) – actele prevăzute la alin. (2) lit. b)–e), g), h) și j) din prezentul articol;

c) pentru activitatea specificată la art.23 alin. (2) lit. d) – actele prevăzute la alin. (2) lit. a), b) și d)–g) din prezentul articol;

d) pentru activitatea specificată la art.23 alin. (2) litera f) – actele prevăzute la alin. (2) lit. a), b), d), e) și g) din prezentul articol;

e) pentru activităţile specificate la art.23 alin. (2) lit. g) şi h) – actele prevăzute la alin. (2) lit.a), b),d), g) şi j) din prezentul articol.

(3-2) Pentru activitatea specificată la art. 23 alin. (2) lit. e), adițional la actele prevăzute la alin. (2) lit. a), b), d), e) și g) din același articol, solicitantul anexează:

a) descrierea procesului de epurare și deversare a apei în emisar;

b) descrierea cantității și compoziției poluanților din apele deversate în emisar;

c) certificatul de acreditare a laboratorului de măsurare și monitorizare a volumului și calității apelor deversate în emisar, pe care îl deține, sau contractul de prestări servicii cu un laborator acreditat în acest sens, în conformitate cu Legea nr. 235/2011 privind activitățile de acreditare și de evaluare a conformității.

(4) Solicitantul autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei este obligat să afişeze, în termen de 5 zile de la data depunerii cererii conform alin. (1), la primăria din localitate un anunţ cu privire la solicitarea eliberării autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei. Orice persoană fizică sau persoană juridică care are obiecţii la cererea de eliberare a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei poate notifica în scris Agenția de Mediu în termen de 15 zile de la data afișării anunțului.

(5) Agenția de Mediu examinează cererea și documentele anexate și:

a) în cazul în care constată că setul de documente este incomplet sau neconform, suspendă termenul stabilit pentru eliberarea autorizației și notifică imediat solicitantul, prin intermediul ghișeului unic, cu referire la suspendare, informându-l cu privire la cerințele care nu sunt îndeplinite și indicând expres ce trebuie să prezinte și/sau să efectueze acesta pentru ca cererea să-i poată fi procesată;

b) în cazul în care se constată că setul de documente este complet și conform, solicită, prin intermediul ghișeului unic, în termen de 5 zile lucrătoare de la data recepționării cererii, examinarea acesteia de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului și, după caz, de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

(5-1) Autoritățile menționate la alin.(5) lit.b) prezintă Agenției de Mediu, prin intermediul ghișeului unic, avizele de coordonare corespunzătoare în termen de 10 zile lucrătoare de la recepționarea notificării din partea Agenției de Mediu. În cazul neprezentării avizului în termenul indicat, survine aprobarea tacită a avizului solicitat.

(5-2) În caz de necesitate, Agenția de Mediu sesizează Inspectoratul pentru Protecția Mediului cu referire la necesitatea verificării în teren a informațiilor indicate în cerere cu privire la corpul de apă, la construcțiile hidrotehnice, precum și la alte construcții destinate folosinței apelor indicate în cerere, inclusiv cu antrenarea, dacă e cazul, a reprezentanților autorităților specificate la alin. (5) lit. b).

(6) Agenția de Mediu plasează pe site-ul său oficial cererile de eliberare a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei şi organizează, după caz, audieri publice cu privire la numitele cereri dacă acestea din urmă implică un impact semnificativ asupra mediului sau dacă au fost prezentate obiecţii conform alin. (4).

(7) Termenul de examinare a cererii de solicitare a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei este de 30 de zile lucrătoare de la data recepționării setului complet de documente necesare. În cazul solicitării autorizației de mediu pentru folosința specială a apei pe termen lung, Agenția de Mediu prelungește termenul de examinare a cererii cu 10 zile lucrătoare, informând în scris solicitantul, cu privire la această prelungire, până la expirarea termenului stabilit pentru examinare.

(8) - abrogat.

Articolul 26. Termenul autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei
(1) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei se eliberează pentru un termen de 6 ani, cu excepţia cazurilor în care:

	a) autorizaţia este cerută pentru un termen mai scurt;

	b) autorizaţia este cerută pentru un termen lung în temeiul alin. (2).

	(2) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei pe termen lung se eliberează pentru 12 de ani în cazul în care solicitantul se obligă să facă o investiţie pe termen lung având ca obiect construcţia, îmbunătăţirea sau reabilitarea:

	a) unui baraj în scopuri hidroenergetice sau de altă natură;

	b) unei construcţii hidrotehnice sau instalaţii pentru tratarea şi furnizarea apei potabile.

Articolul 27. Eliberarea autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei
(1) Rezultatele examinării cererilor de eliberare a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei se consemnează de către Agenția de Mediu prin elaborarea și eliberarea autorizației de mediu pentru folosința specială a apei sau, după caz, prin emiterea deciziei de refuz al eliberării autorizației.

	(1-1) Autorizația de mediu pentru folosința specială a apei se eliberează contra cost. Costul acesteia este reglementat în conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.

	(2) La examinarea cererii de eliberare a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei se vor lua în considerare:

	a) planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic relevant;

	b) obligaţiile Republicii Moldova asumate în conformitate cu tratatele internaţionale;

	b1) planurile de gestionare a riscurilor de inundații și a secetei;

	c) priorităţile la folosinţa apei aplicabile în cadrul districtului bazinului hidrografic relevant;

	d) rezultatele evaluării impactului asupra mediului și/sau evaluării biodiversității, după caz, în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului;

	e) utilizarea celor mai bune tehnici disponibile;

	f) rezultatele audierilor publice prevăzute la art. 25 alin. (4) și (6).

	(3) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei nu se eliberează dacă aceasta ar afecta negativ:

	b) cerinţele de calitate a mediului pentru ape menţionate la art.37 sau obiectivele de mediu pentru ape menţionate la art. 38;

	c) cerinţele minime pentru debit salubru.

	(3-1) În aria de deservire a unui sistem centralizat de irigare funcţional, autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei se eliberează asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigare şi entităţilor juridice abilitate să gestioneze infrastructura centralizată pentru irigare.

	(4) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei se înscrie în Registrul autorizaţiilor de mediu pentru folosinţa specială a apei, în conformitate cu prevederile art.15.

	(5) Decizia de eliberare sau de refuz al eliberării autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei poate fi contestată în instanţa de judecată, în conformitate cu prevederile Codului administrativ.

Articolul 28. Conţinutul autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei
(1) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei trebuie să prevadă:

	a) scopul în care va fi folosită apa;

	b) perioada și volumul de apă pe care titularul ei este în drept să îl capteze și să îl folosească, prin referire fie la un volum fix, fie la o cotă-parte din flux;

	c) volumul fluxului de restituţie, dacă este cazul, locul în care fluxul de restituţie va fi deversat.

	(2) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei include prevederi referitoare la obligațiile titularului de a respecta condițiile specifice activității autorizate cu privire la:

	a) folosinţa raţională a apei în scopul specificat;

	b) prevenirea poluării apei;

	c) instalarea echipamentelor de măsurare a volumului de apă folosită;

	d) furnizarea informaţiei cu privire la volumul de apă folosit;

	e) respectarea normelor de deversare;

	f) asigurarea zonelor de protecţie sanitară a sursei de apă;

	g) respectarea cerinţelor igienice de calitate a apei;

	h) evidența, după caz, a apelor subterane sau a apelor de suprafață captate și a apelor uzate deversate în mediu;

	i) monitorizarea emisiilor în apele de suprafață, în apele subterane și în cele uzate, după caz, și raportarea rezultatelor monitorizării către Agenția de Mediu în modul stabilit de Guvern;

	j) utilizarea celor mai bune tehnici disponibile;

	k) respectarea normelor de exploatare tehnică a structurilor hidraulice;

	l) lichidarea structurilor hidraulice care nu sunt supuse unei utilizări ulterioare.

	(3) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei include și anumite condiţii speciale privind:

	a) modul în care va fi folosită apa;

	b) variaţiile sezoniere sau temporale de folosinţă a apei;

	c) luarea măsurilor de reducere a efectelor poluării şi întreprinderea unor alte măsuri de protecţie a mediului;

	d) gestionarea eficientă şi protecţia apelor.

Articolul 29. Titularul autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei
(1) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei este un document personal, care nu poate fi cesionat decât cu acordul prealabil al Agenției de Mediu, cu respectarea de către cesionar a prevederilor art.27 alin. (1). Acordul prealabil nu este necesar în caz de:

	a) succesiune;

	b) înstrăinare a terenului sau a construcţiei hidrotehnice la care se referă autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei.

	(2) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei, cesionată conform alin. (1), rămâne valabilă cu condiţia ca, în termen de două luni de la data cesiunii, cesionarul să înregistreze cesiunea la Agenția de Mediu.

	(3) În cazul în care sunt mai mulţi cesionari, Agenția de Mediu înregistrează cesiunea autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei pentru fiecare cesionar în parte, în baza actului privind transmiterea dreptului de folosinţă semnat între cesionari.

Articolul 30. Modificarea şi suspendarea autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei
(1) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei poate fi reperfectată de către Agenția de Mediu:

	a) la cererea titularului, prin procedura ghişeului unic, în termen de 20 de zile de la data depunerii cererii;

	b) temporar, prin decizia Agenției de Mediu, în cazul în care este necesară aplicarea cerinţelor ce ţin de debitul salubru al sursei de apă ca urmare a adoptării unei hotărâri de declarare a stării de secetă în conformitate cu art.48;

	c) la schimbarea numelui sau a denumirii titularului, la modificarea unor alte date reflectate în autorizația de mediu pentru folosința specială a apei, fără actualizarea cărora nu poate fi identificată legătura dintre autorizație, titular și obiectul actului.

	(2) Valabilitatea autorizației de mediu pentru folosinţa specială a apei poate fi suspendată de către Agenția de Mediu:

	a) la cererea titularului;

	b) în caz de adoptare de către instanța de judecată a hotărârii privind suspendarea valabilității autorizației de mediu pentru folosința specială a apei;

	c) în cazul în care nu au fost revizuite condiţiile de deversare conform art.42 alin. (3) şi (4);

	d) în cazul în care este necesară aplicarea cerinţelor ce ţin de debitul salubru al sursei de apă ca urmare a adoptării unei hotărâri de declarare a stării de secetă în conformitate cu art.48;

	e) în cazul în care este necesară protejarea sănătăţii publice sau în alte cazuri excepţionale;

	f) în caz de evacuare a apei din corpul de apă fără coordonare prealabilă cu instituțiile competente.

	(3) Pe perioada suspendării valabilității autorizației de mediu pentru folosința specială a apei, desfășurarea activității pentru care a fost eliberată autorizația de mediu pentru folosința specială a apei este interzisă. Decizia Agenției de Mediu privind suspendarea se aplică, conform alin. (2) lit. b), până la adoptarea unei hotărâri judecătorești definitive.

	(4) Valabilitatea autorizației de mediu pentru folosința specială a apei este reluată după înlăturarea tuturor circumstanțelor care au condus la suspendare. Termenul de valabilitate a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei nu se prelungește pe perioada de suspendare a valabilității acesteia.

Articolul 31. Încetarea şi retragerea autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei
(1) Agenția de Mediu retrage autorizația de mediu pentru folosința specială a apei:

	a) la cererea titularului;

	b) în cazul depistării ulterioare a unor date neautentice în documentele prezentate Agenției de Mediu pentru solicitarea autorizației de mediu pentru folosința specială a apei;

	c) în cazul necesității de a realoca resurse de apă pentru un alt scop în conformitate cu utilitatea publică și/sau cu planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic relevant;

	d) în cazul constatării că apa pentru care a fost eliberată autorizația de mediu pentru folosința specială a apei nu a fost utilizată în decurs de 3 ani consecutivi;

	e) în cazul neînlăturării în termenul stabilit de lege a circumstanțelor care au dus la suspendarea valabilității autorizației de mediu pentru folosința specială a apei;

	f) în cazul constatării că autorizația de mediu pentru folosința specială a apei a fost cesionată fără respectarea prevederilor art. 29.

	(2) În termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea oricărui temei menționat la alin. (1), Agenția de Mediu emite o decizie de retragere a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei, care se aduce la cunoștința titularului în mod electronic, prin SIA GEAP.

	(3) În cazul retragerii în temeiul prevăzut la alin. (1) lit. c), titularul autorizaţiei are dreptul să obţină gratuit o nouă autorizaţie pentru folosinţa unui volum echivalent de apă de la o resursă de alternativă ori o compensaţie calculată pe aceeaşi bază legală ca exproprierea în interes public.

	(4) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. f), Inspectoratul pentru Protecția Mediului emite decizia de retragere a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei și, în decurs de 3 zile lucrătoare, se adresează în instanța de judecată competentă pentru ca aceasta să valideze prescrierea retragerii autorizației în conformitate cu procedura stabilită în Legea nr. 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător.

	(5) Decizia de retragere a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei poate fi contestată de către titularul autorizației în instanța de judecată în conformitate cu prevederile Codului administrativ.

	(6) La expirarea valabilității și la retragerea autorizației de mediu pentru folosința specială a apei, titularul încetează utilizarea corpului de apă, asigură conservarea sau lichidarea structurilor hidraulice și a altor instalații situate pe corpurile de apă și ia măsuri de protecție a mediului legate de încetarea utilizării corpului de apă.

Articolul 32. Prelungirea autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei
(1) Titularul autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei poate solicita Agenției de Mediu prelungirea autorizaţiei în conformitate cu procedura de eliberare a unei astfel de autorizaţii. Cererea de prelungire a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei trebuie depusă cu cel puţin 3 luni înainte de expirare.

	(2) Agenția de Mediu prelungeşte autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei, pentru un termen echivalent cu cel pentru care a fost eliberată, dacă nu au intervenit modificări în activitatea autorizată anterior cu excepţia cazurilor în care:

	a) ordinea de priorităţi ale planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic aplicabil prevede ca toată apa sau o parte din ea să fie realocată în alt scop;

	b) există alte motive de interes public pentru respingerea cererii de prelungire.

	(3) Restricţiile specificate la alin. (2) nu se raportă la captarea apei pentru alimentarea cu apă destinată consumului uman.

Articolul 33. Terenurile şi construcţiile hidrotehnice destinate folosinţei speciale a apei
(1) În cazul în care terenul unui corp de apă, construcţiile hidrotehnice şi terenurile pe care se află sunt necesare pentru exercitarea dreptului de folosinţă specială a apei, dar nu sunt deţinute de solicitantul autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei, acesta trebuie să obţină dreptul de folosinţă a terenurilor şi a construcţiilor hidrotehnice.

	(2) Dreptul de proprietate şi/sau dreptul de folosinţă a construcţiilor hidrotehnice şi a terenurilor destinate folosinţei speciale a apei pot fi dobândite şi/sau cesionate în conformitate cu prevederile Codului civil şi ale Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

	(3) Ministerul Mediului iniţiază, direct sau prin intermediul instituţiilor subordonate, procese judiciare de demolare a construcţiilor şi demontare a instalaţiilor hidrotehnice neautorizate situate pe terenul fondului apelor sau pe ape.

	(4) Instituția Publică Administrația Națională „Apele Moldovei” identifică iazurile și lacurile de acumulare care urmează a fi lichidate și întocmește o listă în acest sens, conform Metodologiei de identificare a iazurilor și lacurilor de acumulare destinate lichidării, aprobată de Guvern.2

	__________________________________

	2Prevederile art.33 al.(4) vor intra în vigoare începând cu 01.01.2026

Capitolul V. PROTECŢIA APELOR
Articolul 34. Interzicerea poluării apelor
(1) Deversarea, introducerea de poluanţi într-un corp de apă de suprafaţă, într-un corp de apă subterană, în terenurile fondului de apă sau în terenurile din care este posibilă scurgerea într-un corp de apă de suprafaţă sau într-un corp de apă subterană sunt interzise, cu excepţia cazurilor în care se efectuează în conformitate cu condiţiile de deversare a apei uzate prevăzute în autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei.

	(2) Substanţele specifice care se introduc în apele de suprafaţă în scopuri de pescuit sau de acvacultură, dar care nu produc impact negativ asupra calităţii apelor receptoare şi pentru care nu este necesară obţinerea condiţiilor de deversare a apei uzate, se stabilesc într-un regulament aprobat de Guvern.

	(3) Zonele de protecţie sanitară a prizelor de apă din apele de suprafaţă şi din apele subterane se stabilesc conform unui regulament aprobat de Guvern.

Articolul 35. Substanţele prioritar periculoase
Lista substanţelor prioritar periculoase care, din cauza naturii lor periculoase sau a riscului sporit pe care îl prezintă pentru mediu, nu pot fi deversate în corpuri de apă de suprafaţă, în corpuri de apă subterane sau pe terenuri ale fondului de apă se aprobă de Guvern.

Articolul 36. Cerinţele privind deversarea substanţelor periculoase
(1) Cerinţele privind deversarea substanţelor periculoase, altele decât substanţele prioritar periculoase prevăzute la art.35, se stabilesc într-un regulament aprobat de Guvern, care va prevedea:

	a) valorile-limită de emisie;

	b) controlul asupra emisiei şi cerinţele tehnice de epurare a deşeurilor lichide şi a efluenţilor înainte de deversarea acestora, inclusiv cerinţele de utilizare a celor mai bune tehnici disponibile;

	c) monitorizarea şi cerinţele de raportare.

	(2) Conţinutul celor mai bune tehnici disponibile se aprobă de Ministerul Mediului.

Articolul 37. Cerinţele de calitate a mediului pentru ape
1) Cerinţele de calitate a mediului pentru ape trebuie să prevadă, fără a se limita la ele, valori de temperatură, de aciditate/alcalinitate, de oxigen dizolvat, parametri chimici şi microbiologici. Cerinţele se stabilesc într-un regulament aprobat de Guvern. Regulamentul trebuie să conţină şi prevederi referitor la:

	a) cerinţele de monitorizare a calităţii apelor, inclusiv la metodele de măsurare, de prelevare a probelor, la frecvenţa analizelor şi a procedurilor, la cerinţele de gestionare a datelor;

	b) publicitatea informaţiei privind respectarea cerinţelor de calitate a mediului pentru ape;

	c) clasificarea apelor prin referinţă la cerinţele de calitate a mediului pentru ape stabilite în conformitate cu alin. (3);

	d) interzicerea folosinţei apei în anumite scopuri din corpurile în care apa nu corespunde cerinţelor stabilite;

	e) impunerea măsurilor de remediere care urmează a fi întreprinse pentru asigurarea conformităţii cu cerinţele de calitate a mediului pentru ape, inclusiv la elaborarea unor planuri de gestionare şi de remediere prin intermediul unor procedee participative care implică publicul şi/sau utilizatorii apelor respective.

	(2) Cerinţele de calitate a mediului pentru ape sunt stabilite în conformitate cu alin. (1) pentru toate resursele de apă, precum şi pentru:

	a) folosinţa unor anumite corpuri de apă;

	b) activităţile care sunt autorizate sau care au loc în corpurile de apă de la lit. a);

	c) corpurile de apă identificate în conformitate cu alin. (3), care necesită protecţie în vederea susţinerii unor anumite activităţi.

	(3) Ministerul Mediului identifică apele sau corpurile de apă cărora le sunt aplicabile cerinţele de calitate a mediului pentru ape sau care au nevoie de protecţie în vederea susţinerii unor anumite activităţi în aceste zone, în conformitate cu o procedură stabilită de Guvern.

	(4) Identificarea efectuată în conformitate cu alin. (3) se ia în considerare la revizuirea planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic.

Articolul 37-1. Cerințele de prelevare a probelor de apă
(1) Prelevarea probelor pentru determinarea proprietăților fizico-chimice și microbiologice ale apei corpului de apă se realizează de către specialiști în domeniu din cadrul laboratoarelor acreditate în conformitate cu standardele europene și internaționale de prelevare, adoptate de Institutul de Standardizare din Moldova.

	(2) Procedura de prelevare a probelor de apă și lista indicatorilor fizico-chimici și microbiologici care necesită a fi testați pentru autorizarea activităților specificate la art. 23 alin. (2) se stabilesc prin instrucțiune aprobată prin ordin al directorului Agenției de Mediu.

	(3) Procedura de prelevare a probelor de apă destinată consumului uman și lista indicatorilor fizico-chimici și microbiologici în cazul prelevării probelor de apă destinată consumului uman se stabilesc cu respectarea prevederilor Legii nr.182/2019 privind calitatea apei potabile.

	(4) Analiza probelor de apă se efectuează exclusiv în laboratoare acreditate în conformitate cu Legea

 nr. 235/2011 privind activitățile de acreditare și de evaluare a conformității.

Articolul 38. Obiectivele de mediu pentru ape
(1) Obiectivele de mediu pentru ape cu referire la starea chimică şi/sau ecologică şi/sau la starea cantitativă a apelor de suprafaţă, a apelor subterane şi a zonelor protejate se stabilesc de Guvern.

	(11) În cazul în care pentru un anumit corp de apă se aplică mai multe obiective de mediu, se urmărește obiectivul de mediu care prevede cele mai stricte cerințe.

	(2) În sensul prezentei legi:

	a) starea apelor de suprafaţă înseamnă starea unui corp de apă de suprafaţă determinată pe baza celei mai nefavorabile valori a stării sale ecologice și chimice;

	b) starea apelor subterane înseamnă starea unui corp de apă subterană determinată pe baza celei mai nefavorabile valori a stării sale cantitative și chimice;

	c) starea chimică a apelor de suprafaţă înseamnă starea generată de concentraţia de poluanţi în apele de suprafaţă;

	d) starea chimică a apelor subterane înseamnă starea chimică a unui corp de apă subterană;

	e) starea ecologică înseamnă calitatea structurii şi a funcţionării ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafaţă;

	f) starea cantitativă reprezintă gradul de afectare a unui corp de apă subterană de către captările directe şi indirecte.

	(2-1) Procedura de clasificare a stării ecologice a apei și potențialul ecologic se reglementează prin metodologie aprobată de Guvern.3

	_________________________

	3Prevederile art.38 al.(21) vor intra în vigoare începând cu 01.01.2026

	(3) Criteriile generale privind starea apelor pentru corpurile de apă de suprafaţă, inclusiv râuri, lacuri, corpuri de apă artificiale sau puternic modificate, pentru corpurile de apă subterană, precum şi definiţiile necesare, se stabilesc de Guvern.

	(4) Asigurarea conformităţii stării apelor pentru corpurile de apă din fiecare district al bazinului hidrografic cu obiectivele indicate la alin. (1) se efectuează în baza măsurilor elaborate de Ministerul Mediului, în consultare cu comitetul districtului bazinului hidrografic. Măsurile și termenele-limită de realizare a acestora trebuie incluse în planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic.

	(5) Comitetul districtului bazinului hidrografic poate solicita Guvernului prelungirea termenelor-limită de realizare a măsurilor specificate la alin. (4), cu condiția ca nicio deteriorare suplimentară să nu afecteze starea corpurilor de apă afectate și cu condiția constatării că termenele-limită nu pot fi respectate din cel puțin unul dintre următoarele motive:

	a) nivelul îmbunătățirilor necesare poate fi atins numai în mod treptat, într-un interval de timp care depășește programul stabilit, din motive ce țin de fezabilitatea tehnică;

	b) realizarea îmbunătățirilor necesare în termenele-limită prestabilite ar determina costuri disproporționate;

	c) condițiile naturale nu permit îmbunătățirea stării corpului de apă până la termenul-limită prestabilit.

	(5-1) Prelungirea termenului-limită, motivele acestei prelungiri, calendarul prevăzut pentru punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru aducerea corpurilor de apă, în mod treptat, la starea cerută până la termenul-limită prelungit, motivele pentru orice întârziere semnificativă a realizării măsurilor operaționale și planificarea implementării acestora se expun în mod expres în planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic.

	(5-2) Prelungirea termenului-limită nu poate depăși două reactualizări ulterioare ale planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic, cu excepția cazurilor în care condițiile naturale sunt de așa natură încât obiectivele de mediu pentru ape nu pot fi îndeplinite în această perioadă. În planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic reactualizat se include o revizuire a modului de punere în aplicare a acestor măsuri și un rezumat al tuturor măsurilor suplimentare.

	(6) Conţinutul minim al măsurilor stabilite în conformitate cu alin. (4) şi criteriile prelungirii termenului-limită în conformitate cu alin. (5) se stabilesc de Guvern.

Articolul 38-1. Desemnarea corpurilor de apă de suprafață ca fiind artificiale sau puternic modificate
(1) Desemnarea corpurilor de apă de suprafață ca fiind artificiale sau puternic modificate se realizează în scopul asigurării unei protecții eficiente și integrate a tuturor apelor și al îndeplinirii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane.

	(2) Un corp de apă de suprafață poate fi desemnat ca fiind artificial sau puternic modificat în cazul în care:

	1) modificarea caracteristicilor hidromorfologice ale corpului de apă respectiv necesare pentru a obține o stare ecologică bună ar avea un impact negativ semnificativ asupra:

	a) mediului;

	b) navigației, inclusiv asupra instalațiilor portuare sau asupra activităților de recreere;

	c) activităților pentru care este necesară stocarea apei, cum ar fi alimentarea cu apă potabilă, producerea energiei electrice sau irigațiile;

	d) reglării nivelului apelor, protecției împotriva inundațiilor și drenării solurilor;

	e) altor activități de dezvoltare umană durabilă la fel de importante;

	2) din motive ce țin de fezabilitatea tehnică sau de costuri disproporționate, obiectivele urmărite de caracteristicile artificiale sau modificate ale corpului de apă nu pot fi atinse în mod rezonabil prin alte mijloace care să constituie o opțiune ecologică mult mai bună.

	(3) Desemnarea unui corp de apă de suprafață ca fiind artificial sau puternic modificat se justifică în detaliu în planul de gestionare a bazinului hidrografic.

	(4) Procedura de monitorizare și evaluare a modificărilor hidromorfologice, procedura de identificare și desemnare a corpurilor de apă de suprafață ca fiind artificiale sau puternic modificate se reglementează prin metodologie aprobată de Guvern.4

	________________________

	4Prevederile art.38-1 vor intra în vigoare începând cu 01.01.2026

Articolul 38-2. Obiective de mediu mai puțin stricte pentru ape
În cazul în care se constată că anumite corpuri de apă sunt puternic afectate de activitatea umană sau condițiile naturale sunt de asemenea natură încât obiectivele de mediu pentru ape stabilite conform art. 38 alin. (1) sunt nerealizabile din punct de vedere tehnic ori implică costuri disproporționate, pot fi adoptate obiective de mediu mai puțin stricte pentru ape dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

	a) necesitățile ecologice și socioeconomice determinate de activitatea umană nu pot fi satisfăcute prin alte mijloace care să constituie o opțiune ecologică mult mai bună, fără să implice costuri disproporționate;

	b) se asigură atingerea unei stări ecologice bune sau a unui potențial ecologic bun pentru corpurile de apă de suprafață, avându-se în vedere impactul care nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii activității umane sau a poluării;

	c) se asigură cele mai mici modificări posibile ale stării bune pentru corpurile de apă subterană, avându-se în vedere impactul care nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii activității umane sau a poluării;

	d) nu se produce o deteriorare ulterioară a stării corpurilor de apă afectate;

	e) obiectivele de mediu mai puțin stricte pentru ape, precum și motivele deciziei de stabilire a acestora sunt specificate în planurile de gestionare a districtului bazinului hidrografic prevăzute la art. 19, aceste obiective fiind revizuite o dată la 6 ani.

Articolul 38-3. Deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă
Deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă nu încalcă cerințele prezentei legi dacă acest fapt este rezultatul unor fenomene naturale, al unui impediment care justifică neexecutarea obligației sau al altor fenomene care nu au putut fi prevăzute, în special inundații majore, perioade de secetă prelungite sau accidente, și doar în cazul în care se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

	a) se iau toate măsurile necesare pentru a preveni deteriorarea în continuare a stării apei și pentru a nu compromite îndeplinirea obiectivelor de mediu pentru ape în cazul altor corpuri de apă care nu au fost afectate de aceste împrejurări;

	b) condițiile în care împrejurările pot fi declarate excepționale sau imposibil de prevăzut, inclusiv adoptarea indicatorilor adecvați, sunt indicate în planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic;

	c) măsurile care trebuie luate în aceste împrejurări excepționale sunt incluse în programul de măsuri și nu împiedică refacerea calității corpului de apă după dispariția acestor împrejurări;

	d) efectele unor împrejurări excepționale sau imposibil de prevăzut se analizează anual și, sub rezerva motivelor prevăzute la art. 38 alin. (5), se iau toate măsurile practice cu scopul de a readuce corpul de apă, în cel mai scurt timp posibil, la starea anterioară efectelor acelor împrejurări;

	e) în ultima versiune revizuită a planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic se include un rezumat al efectelor împrejurărilor și ale măsurilor luate sau care urmează a fi luate în conformitate cu lit. a) și d).

Articolul 38-4. Neîndeplinirea obiectivelor de mediu pentru ape
(1) Obiectivele de mediu pentru ape, stabilite conform art.38 alin.(1), nu se consideră neîndeplinite dacă:

a) nerealizarea unei stări bune a apelor subterane, a unei stări ecologice bune sau, după caz, a unui potențial ecologic bun ori nerealizarea prevenirii deteriorării stării corpului de apă de suprafață sau subterană este rezultatul unor noi modificări ale caracteristicilor fizice ale corpului de apă de suprafață sau al modificării nivelului corpurilor de apă subterană;

b) nerealizarea prevenirii deteriorării de la o stare foarte bună la o stare bună a corpurilor de apă este rezultatul unor noi activități umane desfășurate în scopul dezvoltării durabile.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în cazul în care se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) sunt luate toate măsurile necesare pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpurilor de apă;

b) motivele acestor modificări sau deteriorări sunt stabilite și explicate în mod specific în planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic, iar obiectivele sunt revizuite o dată la 6 ani;

c) motivele acestor modificări sau deteriorări sunt de interes public deosebit și/sau beneficiile aduse mediului ori societății de îndeplinirea obiectivelor de mediu pentru ape sunt depășite de beneficiile noilor modificări sau deteriorări aduse sănătății umane, menținerii securității umane ori dezvoltării durabile;

d) din motive ce țin de fezabilitatea tehnică sau din cauza costurilor disproporționate, obiectivele urmărite prin modificările sau deteriorările aduse corpului de apă nu pot fi realizate prin alte mijloace care ar constitui o opțiune ecologică mult mai bună.

(3) În cazul aplicării prevederilor alin. (1) și (2) din prezentul articol, ale art. 38 alin. (5)–(5-2), precum și ale art. 38-1–38-3, trebuie să se asigure că aplicarea acestora nu împiedică sau nu compromite îndeplinirea obiectivelor stabilite conform art. 38 alin. (1) în cazul altor corpuri de apă din cadrul aceluiași district al bazinului hidrografic și că acest lucru este în conformitate cu prevederile legale în materie de mediu.

(4) Măsurile pentru asigurarea aplicării noilor prevederi, inclusiv a prevederilor alin. (1) și (2) din prezentul articol, ale art. 38 alin. (5)–(5-2), precum și ale art. 38-1–38-3, garantează cel puțin același nivel de protecție cu cel existent în prezenta lege.

Articolul 39. Cerinţele de epurare a apelor uzate în localităţile urbane
(1) Cerinţele pentru exploatarea sistemelor de colectare a apelor uzate în localităţile urbane şi pentru exploatarea staţiilor de epurare se stabilesc printr-un regulament aprobat de Guvern, care trebuie să conţină prevederi referitor la:

	a) metoda şi gradul de epurare care trebuie asigurate în funcţie de numărul de locuitori/de mărimea localităţii deservite sau care urmează să fie deservită de un sistem de colectare şi de o staţie de epurare şi/sau de calitatea apelor receptoare în care se deversează apele uzate epurate;

	b) identificarea şi clasificarea unor astfel de ape receptoare, desemnate ca zone sensibile;

	b1) modalitatea de determinare a aglomerărilor umane;

	c) obligativitatea deversării tuturor apelor industriale uzate într-un sistem de colectare în localităţile urbane, care trebuie să aibă loc pe baza unui acord, cu excepţia cazurilor argumentate din punct de vedere tehnic, economic şi ecologic;

	d) condiţiile privind gestionarea nămolurilor ce rezultă din procesul de epurare;

	e) obligativitatea monitorizării evacuărilor de deşeuri lichide şi a monitorizării efectelor acestora, în plus faţă de cerinţele de raportare;

	f) alte aspecte relevante.

	(2) Cerințele specifice privind identificarea și delimitarea aglomerărilor se stabilesc prin metodologie aprobată de Guvern.

	(3) Lista aglomerărilor identificate conform metodologiei stipulate la alin. (2) se aprobă de către Guvern.

Articolul 40. Cerinţele de epurare a apelor uzate în localităţile rurale
Cerinţele de colectare, depozitare, de epurare şi deversare a apelor uzate casnice în localităţile rurale, inclusiv cerinţele de exploatare a sistemelor de colectare locale, a staţiilor şi a proceselor de epurare alternative, a tehnologiilor şi a proceselor adecvate, se stabilesc într-un regulament aprobat de Guvern.

Articolul 41. Reglementarea deversării apei uzate
(1) Pentru activitățile planificate care implică deversarea apei uzate sau un alt proces de poluare a apei, autorizația de mediu pentru folosința specială a apei se eliberează numai dacă, în prealabil, activitățile planificate au fost supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și/sau de evaluare a biodiversității, după caz, în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

(11) Modul de solicitare, acordare, suspendare şi retragere a actelor permisive pentru întreprinzători în privinţa regimului de folosinţă a apei se stabileşte de Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător în partea în care nu este reglementat de prezenta lege.

(2) La examinarea cererii menţionate la alin. (1), Agenția de Mediu:

a) aplică cerinţele de deversare relevante adoptate în temeiul art.36, cu excepţia cazurilor în care realizarea cerinţelor de calitate a mediului pentru ape menţionate la art.37 şi a obiectivelor de mediu pentru ape menţionate la art.38 impune condiţii mai severe şi, prin urmare, controale de emisie mai stricte;

b) ia în considerare impactul deversării solicitate asupra altor utilizatori de apă;

c) consultă organele abilitate în cazul deversării apelor uzate în zonele protejate indicate la art.19-1 alin. (2).

(3) Apele uzate pot fi reutilizate în condițiile aprobate de Guvern.

Articolul 42. Condiţiile autorizaţiei de mediu pentru folosinţa special a apei care implică deversarea apei uzate
(1) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei care implică deversarea apei uzate, pe lângă prevederile art.28, trebuie să conţină:

	a) valorile-limită de emisie în ceea ce priveşte fiecare substanţă a cărei deversare este autorizată;

	b) descrierea locului de amplasare a construcţiilor de deversare, descrierea caracteristicilor acestora;

	c) obligativitatea monitorizării de către titularul autorizaţiei, precum şi frecvenţa cu care informaţiile monitorizării urmează să fie furnizate către Agenția de Mediu;

	d) descrierea procesului tehnologic de epurare a apelor uzate și de deversare în emisar;

	e) descrierea construcţiei, exploatării şi întreţinerii oricărei structuri care este necesară pentru epurarea sau epurarea prealabilă a apelor uzate ori care controlează modul sau locul lor de deversare;

	f) aspectele necesare minimalizării sau prevenirii poluării corpurilor de apă, realizării cerinţelor de calitate a mediului pentru ape şi a obiectivelor de mediu pentru ape, inclusiv variaţiile sezoniere sau de altă natură cu privire la cantitatea sau la concentraţia de poluanţi care poate fi deversată.

	(2) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei care implică deversarea apei uzate poate preciza termenul-limită de reducere progresivă a cantităţii şi/sau a concentraţiei de poluanţi care poate fi deversată.

	(3) Condiţiile de deversare a apei uzate prevăzute în autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei se revizuiesc la fiecare 3 ani.

	(4) Titularul autorizaţiei înaintează Agenției de Mediu cerere de revizuire cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea termenului de 3 ani. La cerere se anexează descrierea procesului de deversare şi copia rapoartelor de monitorizare furnizate conform alin. (1) lit.c).

	(5) În baza cererii menţionate la alin. (4), Agenția de Mediu revizuieşte condiţiile de deversare a apei uzate prevăzute în autorizaţie, având ca scop îmbunătăţirea calităţii apei, şi modifică, atunci când este necesar, aceste condiţii pentru a reduce cantitatea, tipul şi/sau concentraţia de poluanţi deversaţi:

	a) ca rezultat al introducerii în legislaţie a unor valori-limită de emisie mai stricte;

	b) pentru asigurarea conformităţii cu cerinţele de calitate a mediului pentru ape şi/sau cu obiectivele de mediu pentru ape;

	c) în virtutea schimbărilor produse în tehnologie în ceea ce priveşte cele mai bune tehnici disponibile.

Articolul 43. Prevenirea poluării din activităţi agricole
(1) Identificarea apelor care sunt sau care ar putea fi afectate de poluare din activităţi agricole şi desemnarea suprafeţelor de teren care au scurgere în apele respective ca fiind zone vulnerabile se efectuează de către Ministerul Mediului, în consultare cu fiecare comitet al districtului bazinului hidrografic, în baza unui regulament aprobat de Guvern.

	(2) Regulamentul menţionat în alin. (1) trebuie să conţină şi prevederi referitor la:

	a) normele de utilizare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în cadrul zonelor vulnerabile;

	b) elaborarea unui cod sau a unor coduri de bune practici agricole pentru a fi puse în aplicare de către agricultori, pe bază de voluntariat, precum şi a unor programe de promovare a implementării codurilor, inclusiv de formare şi de informare a agricultorilor;

	c) programele generale de acţiuni sau programele aplicate în anumite zone, care pot conţine norme obligatorii privind depozitarea şi utilizarea unor anumite produse de uz fitosanitar şi unor anumiţi fertilizanţi;

	d) monitorizarea efectului activităţilor întreprinse în temeiul prezentului articol, precum şi a concentraţiei de nitraţi în apele dulci.

	(3) În scopul desemnării și revizuirii zonelor vulnerabile la nitrați, Agenția de Mediu, în comun cu Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, asigură:

	1) supravegherea concentrației nitraților în apele dulci:

	a) la nivelul secțiunilor reprezentative pentru apele de suprafață – cel puțin o dată pe lună sau mai des în timpul perioadelor ploioase și de inundații;

	b) la nivelul secțiunilor reprezentative de prelevare din pânza freatică – la intervale regulate;

	2) reluarea, cel puțin o dată la 4 ani, a programelor de supraveghere;

	3) în secțiunile de control în care concentrația de nitrați din toate probele anterioare s-a situat sub 25 mg/l și nu a apărut niciun factor nou de creștere probabilă a conținutului de nitrați – reluarea, o dată la 8 ani, a programelor de supraveghere;

	4) verificarea, o dată la 4 ani, a stării de eutrofizare a apelor de suprafață dulci.

	(4) Programele de acțiuni prevăzute la alin. (2) lit. c) țin seama de:

	a) datele științifice și tehnice disponibile privind cantitățile respective de azot de origine agricolă sau provenind din alte surse;

	b) condițiile de mediu din regiunile în cauză.

	(5) Programele de acțiuni, inclusiv orice măsură suplimentară adoptată în vederea îndeplinirii obiectivelor acestor programe de acțiuni, se reexaminează și, după caz, se revizuiesc cel puțin o dată la 4 ani.

Articolul 44. Evacuarea apei de drenaj de pe teren
(1) Nu este necesară obţinerea condiţiilor de deversare a apei uzate dintr-un sistem de drenaj al terenurilor folosite în scopuri agricole, silvice sau horticole, cu excepţia prevederilor alin. (2) lit.b).

	(2) În cazul în care evacuarea apei de drenaj de pe teren ar putea provoca poluarea gravă a apelor sau în vederea respectării cerinţelor de calitate a mediului pentru ape menţionate la art.37 ori a obiectivelor de mediu pentru ape menţionate la art.38, printr-un regulament aprobat de Guvern:

	a) se stabilesc cerinţe tehnice pentru epurarea apei de drenaj, inclusiv pentru crearea şi utilizarea de iazuri speciale, de zone umede construite şi de filtre; şi/sau

	b) se impune ca astfel de evacuări să aibă loc numai în temeiul condiţiilor de deversare.

Capitolul VI. FOLOSINŢA ŞI PROTECŢIA APELOR SUBTERANE
Articolul 45. Folosinţa apelor subterane
(1) Apele subterane cu proprietăți potabile sunt destinate, în primul rând, pentru alimentarea cu apă a populației și animalelor, precum și pentru asigurarea igienei și sănătății populației.

	(2) Folosința specială a apei subterane conform art. 23 se efectuează în baza autorizației de mediu pentru folosința specială a apei.

	(3) Utilizarea apelor subterane în scop de irigare se permite numai în zonele în care nu există ape de suprafață și numai pe baza unor studii hidrogeologice.

Articolul 46. Calitatea apelor subterane
(1) Cerinţele de calitate a apelor subterane se stabilesc printr-un regulament aprobat de Guvern, care trebuie să conţină prevederi referitor la:

	a) obiectivele de gestionare a apelor subterane sau a corpurilor de apă subterană care pot prevedea, fără a se limita la acestea, starea cantitativă şi chimică, concentraţia de poluanţi ca urmare a activităţilor umane, asigurarea unui echilibru între captare şi realimentare;

	b) cerinţele de calitate pentru apele subterane;

	c) permisiunea realimentării şi stabilirea unor condiţii specifice de explorare şi de captare a apelor subterane;

	d) zonele sanitare ale sondelor.

	(2) Măsurile de asigurare a respectării obiectivelor prevăzute la alin. (1) se elaborează în consultare cu comitetul districtului bazinului hidrografic.

	 (3) Procedura de evaluare a stării corpurilor de apă subterană, precum și cea de clasificare a corpurilor de apă subterană se stabilește prin metodologie aprobată de Guvern.5

	_________________________

	5Prevederile art.46 al.(3) vor intra în vigoare începând cu 01.01.2026

Capitolul VII. GESTIONAREA SECETEI ŞI A INUNDAŢIILOR
Articolul 47. Planurile de gestionare a secetei
(1) Planificarea gestionării secetei este reglementată printr-un regulament aprobat de Guvern, care trebuie să conţină prevederi referitor la:

	a) – abrogată;

	b) precizarea indicatorilor care permit identificarea împrejurărilor de secetă;

	c) stabilirea unor sisteme de monitorizare specifice pentru identificarea împrejurărilor de secetă;

	d) identificarea obiectivelor de gestionare şi a măsurilor de atenuare a efectelor secetei, inclusiv a măsurilor de raţionalizare a cererii de apă, de stabilire a priorităţilor la folosinţa apei, de sprijinire a necesităţilor umane de bază, inclusiv în produse alimentare, de protecţie a ecosistemelor acvatice;

	e) atribuțiile și responsabilitățile autorităților publice centrale și locale implicate în gestionarea fenomenului de secetă și consecințele secetei;

	f) crearea rezervelor de apă pentru caz de secetă;

	g) alte măsuri necesare.

	 (2) Planul de gestionare a secetei este parte componentă a planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic.

Articolul 48. Declararea stării de secetă
(1) La propunerea Ministerului Mediului, Guvernul adoptă o hotărâre prin care declară starea de secetă. Hotărârea va indica dacă prevederile sale se aplică la nivelul întregii ţări, al unui district al bazinului hidrografic sau al unor subbazine şi va conţine şi o altă informaţie relevantă despre situaţia concretă de secetă.

	(2) Hotărârea de declarare a stării de secetă poate prevedea temporar:

	a) restricţii asupra unor activităţi sau a tuturor activităţilor care implică folosinţa apelor;

	b) restricţii sau interdicţii asupra folosinţei apei celor care deţin autorizaţie de mediu pentru folosinţa specială a apei;

	c) restricţii sau interdicţii asupra folosinţei generale a apei;

	d) noi priorităţi de folosinţă a apei în zona supusă secetei şi deficienţei de apă;

	e) utilizarea rezervelor de apă.

Articolul 49. Gestionarea riscului de inundaţii
(1) Gestionarea riscului de inundaţii este reglementată printr-un regulament aprobat de Guvern, care trebuie să conţină prevederi referitor la:

	a) domeniul de aplicare a planurilor de gestionare a riscului de inundaţii;

	b) integrarea pe etape a planurilor de gestionare a riscului de inundaţii în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice;

	c) stabilirea unor proceduri şi mecanisme de urgenţă în caz de inundaţii pentru a coordona acordarea de asistenţă populaţiei afectate;

	d) coordonarea elaborării şi adoptării planurilor de gestionare a riscurilor de inundaţii cu exerciţii de planificare similare întreprinse în ţările vecine, pe baza unor tratate bilaterale sau multilaterale;

	e) alte aspecte relevante.

	(2) Ministerul Mediului efectuează evaluarea zonelor din cadrul districtului bazinului hidrografic care sunt supuse riscului de inundaţii, elaborează hărţile de hazard ale zonelor geografice care ar putea fi inundate şi hărţile zonelor cu risc de inundaţii în legătură cu zonele respective şi, în consultare cu fiecare comitet al districtului bazinului hidrografic, elaborează planuri de gestionare a riscului de inundaţii care să precizeze obiectivele gestionării riscului de inundaţii, precum şi măsurile pentru atingerea acestor obiective, inclusiv măsuri de reducere a riscului de inundaţii şi de protecţie a sănătăţii şi a vieţii oamenilor, a activităţilor economice, a ecosistemelor şi a patrimoniului cultural.

	(3) Posesorii de terenuri sunt obligaţi să permită reprezentanţilor autorizaţi de către Ministerul Mediului, fără a percepe taxe, trecerea, precum şi transportarea şi depozitarea temporară a materialelor şi a utilajelor pentru intervenţii operative privind apărarea împotriva inundaţiilor.

	(4) Ministerul Mediului iniţiază negocieri cu ţările riverane în elaborarea de planuri comune de prevenire şi de gestionare a inundaţiilor.

Capitolul VIII. ÎNTREŢINEREA CORPURILOR DE APĂ, A ZONELOR ŞI A FÎŞIILOR  DE PROTECŢIE
Articolul 50. Întreţinerea corpurilor de apă, a zonelor şi a fîşiilor de protecţie
(1) Întreținerea corpurilor de apă de suprafață, a zonelor și a fâșiilor riverane de protecție a apelor, care se bazează pe respectarea obiectivelor de mediu pentru ape menționate la art. 38, include:

	a) consolidarea malurilor de râuri, a albiilor corpurilor de apă;

	b) asigurarea capacității de evacuare a albiilor de râuri și înlăturarea aluviunilor excedentare;

	c) înlăturarea vegetației excesive din albia minoră;

	d) înlăturarea obiectelor și a deșeurilor de la suprafața apei, de pe terenurile fondului apelor și din zonele de protecție a apelor;

	e) inventarierea anuală și evaluarea stării construcțiilor hidrotehnice ale iazurilor și lacurilor antropice din țară;

	f) alte lucrări.

	(2) Instituția Publică Administrația Națională „Apele Moldovei” este responsabilă de întreținerea corpurilor de apă de suprafață și a fâșiilor riverane de protecție a apelor, precum și a construcțiilor hidrotehnice, stabilite de Guvern.

	(3) Autoritățile administrației publice centrale, locale sau alți posesori privați sunt responsabili de întreținerea corpurilor de apă de suprafață, a zonelor și a fâșiilor riverane de protecție a apelor, precum și a construcțiilor hidrotehnice aflate în gestiunea lor.

	(4) Posesorii de terenuri riverane, în urma preavizării, permit accesul pe acestea reprezentanților responsabili de întreținere, precum și transportarea și depozitarea temporară a materialelor și utilajelor necesare îndeplinirii atribuțiilor de întreținere.

Articolul 51. Regimul juridic al zonelor şi al fîşiilor de protecţie
(1) Zonele de protecție a apelor se instituie pentru a crea un regim favorabil corpurilor de apă, pentru a preveni sau a reduce poluarea, colmatarea (înnămolirea) și epuizarea acestora, distrugerea speciilor de floră și faună acvatică, a habitatelor, precum și pentru a reduce fluctuațiile de scurgere de-a lungul cursurilor de apă și în jurul altor corpuri de apă.

	(2) Zona de protecție a apelor râurilor include lunca râului, primele terase supraluncă, muchiile și povârnișurile abrupte ale malurilor principale, râpile și văgăunile care intră nemijlocit în valea râului.

	(3) În zona de protecție a corpurilor de apă se instituie un regim special de activitate economică, prevăzut la art. 52.

	(4) În cazul folosirii resurselor de apă de suprafață pentru alimentarea centralizată cu apă în scopul satisfacerii necesităților de apă potabilă, în locurile de captare a apei se stabilesc zone de protecție sanitară, care prevăd un regim de exploatare special.

	(5) Lățimea zonelor de protecție a apelor se stabilește de-a lungul malurilor corpurilor de apă, de la limita albiei minore/cuvetei, dar nu mai departe de cumpăna apelor:

	a) pentru pâraie – cel puțin 15 m;

	b) pentru râuri, iazuri, lacuri, inclusiv lacuri de acumulare – cel puțin 500 m;

	c) pentru râurile Nistru, Prut și Dunăre – cel puțin 1000 m.

	(6) Prevederile alin.(5) nu sunt aplicabile în cazul porturilor, debarcaderelor și cheiurilor.

Articolul 52. Zonele de protecţie a apelor
(1) Activitățile planificate în zonele de protecție a apelor care pot avea un impact semnificativ asupra corpurilor de apă se supun în prealabil procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și/sau de evaluare a biodiversității, după caz, în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

	(2) În limitele zonelor de protecție a apei se interzice:

	a) utilizarea pesticidelor pe fâșii cu o lățime de 300 de metri de la limita albiei minore/cuvetei;

	b) amenajarea cimitirelor umane, a cimitirelor de animale, a depozitelor de deșeuri, a câmpurilor de filtrare;

	c) deversarea apelor reziduale netratate în sol și în cursurile de apă;

	d) amplasarea fermelor și complexelor zootehnice;

	e) tăierea arborilor și arbuștilor (cu excepția tăierilor de îngrijire, de igienă, de conservare și a reconstrucției ecologice pe parchete cu o suprafață de până la 1,0 ha, dacă se respectă termenul de alăturare și se creează condiții ecologice favorabile regenerării speciilor de bază);

	f) construcția, amplasarea și exploatarea depozitelor pentru păstrarea îngrășămintelor minerale, pesticidelor, obiectelor pentru prepararea soluțiilor de pesticide și utilizarea acestor soluții, a întreprinderilor de prelucrare secundară a hârtiei și celulozei, a întreprinderilor chimice, a tăbăcăriilor (inclusiv a întreprinderilor de prelucrare primară a pieilor brute), a colectoarelor de ape reziduale de la fermele și complexele zootehnice;

	g) extragerea, în scop de comercializare, a sedimentelor solide (nisip, prundiș, pietriș, pietre) din albia minoră a râului.

	(3) Sedimentele solide (nisip, prundiș, pietriș, pietre) obținute în urma efectuării lucrărilor de amenajare și menținere (întreținere, curățare) a șenalului navigabil și a adâncimilor proiectate ale acvatoriilor porturilor, ale căilor portuare de acces și ale locurilor de acostare și staționare a navelor în porturi se reamplasează în amontele râurilor.

	(4) Sedimentele solide sub formă de nămol obținute în urma efectuării lucrărilor de amenajare și menținere (întreținere, curățare) a șenalului navigabil și a adâncimilor proiectate ale acvatoriilor porturilor, a căilor portuare de acces și ale locurilor de acostare și staționare a navelor în porturi se depozitează în locuri special amenajate, coordonate cu Agenția de Mediu, și doar în urma efectuării analizelor fizico-chimice de laborator.

	(5) Modul de identificare, amenajare și avizare a locurilor pentru depozitarea sedimentelor se stabilește prin regulament aprobat de Guvern.

Articolul 53. Zonele umede
(1) Terenurile din zonele de protecție a apelor, cu excepția fâșiilor riverane de protecție a apelor și a sectoarelor luncilor înmlăștinite, pot fi plantate cu orice fel de culturi agricole, inclusiv cu plante multianuale.

	(2) În zonele de protecție a apelor, în afara fâșiei de 300 de metri de la limita albiei minore/cuvetei, aplicarea pesticidelor se admite numai pe timp uscat și fără vânt, cu mijloace terestre.

	(3) Aplicarea pesticidelor în limitele fâșiei de 300 de metri de la limita albiei minore/cuvetei se admite local, în cazuri excepționale de răspândire epifitotică a dăunătorilor și bolilor, sub supravegherea strictă a specialiștilor de profilul respectiv și cu avizul Instituției Publice Administrația Națională „Apele Moldovei”.

	(4) Aplicarea îngrășămintelor minerale și organice în limitele fâșiei de 300 de metri de la limita albiei minore/cuvetei se admite numai sub brazdă.

Articolul 53-1. Limitele fâșiilor riverane de protecție a apelor
(1) Limita exterioară a fâșiei riverane de protecție a apelor se stabilește de la limita albiei minore/cuvetei corpului de apă, în funcție de activitatea proceselor de eroziune, caracterul reliefului, particularitățile de folosire a corpului de apă, precum și de existența luncii înmlăștinite.

	(2) Pentru cursurile de apă, lățimea fâșiilor riverane de protecție a apelor se stabilește, în funcție de lungimea acestora, în următoarele mărimi:

	a) pentru pâraie până la 10 km – cel puțin 5 m;

	b) pentru râuri mici de la 10 la 100 km – cel puțin 20 m;

	c) pentru râuri mijlocii de la 100 la 200 km – cel puțin 50 m;

	d) pentru râuri mari peste 200 km – cel puțin 100 m.

	(3) Pentru iazurile și lacurile de acumulare situate în albiile cursurilor de apă, lățimea fâșiilor riverane de protecție a apelor se stabilește la o distanță indicată în proiectele de execuție sau în regulamentele de exploatare, iar în lipsa acestora – în funcție de lungimea cursului și de caracterul pantelor aferente. Pentru lacurile și iazurile antierozionale (neamplasate pe cursuri de apă), în lipsa unor proiecte de execuție, fâșiile se stabilesc la o distanță de minimum 15 metri de la nivelul pragului deversorului de ape mari al barajului.

	(4) Pentru heleșteie și bazinele de apă, lățimea fâșiei riverane de protecție a apelor se stabilește la o distanță indicată în proiectul de execuție, iar în lipsa acestuia, hotarul fâșiei coincide cu linia de jos a tălpii taluzului uscat al construcției hidrotehnice.

	(5) Pe sectoarele cursurilor de apă cu procese intense de formare a albiei, fâșia riverană de protecție a apelor se stabilește de la brâul meandrelor, iar pentru izvoarele cursurilor de apă – în funcție de lungimea cursului și de caracterul pantelor aferente.

	(6) De-a lungul sectoarelor îndiguite ale cursurilor de apă, hotarul fâșiei riverane de protecție a apelor se unește cu linia de jos a tălpii taluzului uscat al digului de protecție contra inundațiilor.

	(7) Pe sectoarele cursurilor de apă ce intră în componența sistemelor de hidroameliorare, lățimea fâșiilor riverane de protecție a apelor se stabilește luându-se în considerare particularitățile de construcție și de exploatare a elementelor acestor sisteme și cerințele prezentei legi.

	(8) Pentru cursurile de apă sau pentru unele sectoare ale acestora a căror albie a fost adâncită și/sau îndreptată ori a fost conectată la canale consolidate, tuburi sau alte construcții hidrotehnice, lățimea fâșiilor riverane de protecție a apelor se stabilește în funcție de lungimea cursului de apă și de caracterul pantelor adiacente.

	(9) Dimensiunile fâșiilor riverane de protecție a apelor în teritoriul localităților se stabilesc conform documentației de urbanism și de amenajare a teritoriului. În lipsa acestei documentații, dimensiunile fâșiilor riverane de protecție a apelor se stabilesc în procesul de delimitare a terenului, ținându-se cont de criteriile stabilite de prezentul articol, iar materialele de delimitare se coordonează cu entitatea care gestionează resursa de apă.

	(10) Malurile corpurilor de apă din perimetrul fâșiilor riverane de protecție a apelor se consolidează, în mod obligatoriu, prin plantarea de arbori și arbuști hidrofili.

Articolul 53-2. Hotarele fâșiilor riverane de protecție a apelor
(1) Hotarele fâșiilor riverane de protecție a apelor se marchează pe teren prin perdele forestiere, drumuri, diguri de protecție contra inundațiilor și se unesc, de regulă, cu lizierele plantațiilor forestiere, cu hotarele contururilor landșafturilor și terenurilor agricole.

	(2) Hotarele fâșiilor riverane de protecție a apelor se marchează pe teren și prin indicatoare de model standard. Indicatoarele se instalează, după caz, de către autoritățile administrației publice centrale sau locale sau de către posesorii privați în a căror gestiune se află corpul de apă.

Articolul 53-3. Folosirea terenurilor din fâșiile riverane de protecție a apelor
(1) Teritoriul fâșiilor riverane de protecție a apelor se folosește pentru crearea perdelelor forestiere, pentru fânaț și restabilirea locurilor de depunere a icrelor din luncile inundabile și deltele râurilor.

	(2) În perimetrul fâșiilor riverane de protecție a apelor pot fi amplasate prize de apă și instalații mobile în scopul alimentării cu apă a populației și al irigării terenurilor agricole, cu notificarea prealabilă a Instituției Publice Administrația Națională „Apele Moldovei”.

	(3)  Construcția în fâșiile riverane de protecție a apelor se permite în modul stabilit de Guvern.

	(4) În cazul folosirii pentru fânaț a terenului aflat în administrarea autorităților administrației publice locale sau a altor autorități, acestea stabilesc modul de folosire a terenului pentru fânaț și monitorizează folosirea acestuia conform destinației.

	(5) În cazul restabilirii locurilor de depunere a icrelor din luncile inundabile și deltele râurilor, regimul de folosire a terenurilor din fâșiile riverane de protecție a apelor se stabilește de către Agenția de Mediu.

	(6) Adăparea vitelor se efectuează în locuri special amenajate, atribuite de comun acord cu autoritățile administrației publice locale. Mânarea vitelor la adăpare prin fâșiile riverane de protecție a apelor se efectuează pe cărări stabilite în acest scop, amplasate de-a curmezișul fâșiilor riverane de protecție a apelor.

	(7) În limitele fâșiilor riverane de protecție a apelor se interzice aratul terenurilor.

Articolul 53-4. Perdelele forestiere de protecție a malurilor
(1) Perdelele forestiere de protecție a malurilor se formează în limitele fâșiei riverane de protecție a apelor și sunt obligatorii pentru malurile corpurilor de apă ale căror sectoare sunt supuse eroziunii.

	(2) Terenurile perdelelor forestiere de protecție a malurilor se gestionează de către Agenția „Moldsilva”.

	(3) Perdelele forestiere de protecție a malului se amplasează de la limita albiei minore/cuvetei corpului de apă. Lățimea lor se stabilește în funcție de tipul malului și lungimea cursului de apă, în următoarele mărimi:

	1) pentru râuri de până la 50 km ale căror maluri sunt:

	a) convexe –15 m;

	b) concave – 20 m;

	c) rectilinii – 15 m;

	2) pentru râuri de la 50 până la 100 km ale căror maluri sunt:

	a) convexe – 20 m;

	b) concave – 30 m;

	c) rectilinii – 20 m;

	3) pentru râuri de la 100 până la 200 km ale căror maluri sunt:

	a) convexe – 30 m;

	b) concave – 50 m;

	c) rectilinii – 30 m;

	4) pentru râuri de peste 200 km ale căror maluri sunt:

	a) convexe – 40 m;

	b) concave – 70 m;

	c) rectilinii – 40 m.

	(4) În luncile cursurilor de apă, pe terenurile agricole de calitate superioară, lățimea perdelelor forestiere de protecție a malurilor se stabilește în mărime de la 5 la 15 m, cu consolidarea obligatorie a taluzului riveran al albiei prin plantare de arbuști hidrofili.

	(5) Pe cursul superior al cursurilor de apă până la locul de intrare a albiei în lunci, malurile și terenurile aferente urmează să fie împădurite cu arbori și arbuști. Lățimea perdelei forestiere se stabilește în funcție de gradul de eroziune a pantei, în mărime de cel puțin 15 metri.

	(6) Dacă pe fâșiile riverane de protecție a apelor se află plaje de nisip, perdelele forestiere de protecție a malurilor se amplasează începând cu hotarul superior al plajei.

Articolul 53-5. Zonele umede
(1) Identificarea și delimitarea ariilor sau a suprafețelor calificate ca fiind zone umede se efectuează conform Legii nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.

	(2) Calitățile specifice și importanța zonelor umede trebuie luate în considerare la punerea în aplicare a prezentei legi și la elaborarea planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.

	(3) Nu se permite drenarea, utilizarea și convertirea zonelor umede. Acestea trebuie utilizate într-un mod durabil, astfel încât să fie protejate natura și caracteristicile lor esențiale.

Capitolul IX. ASPECTELE FINANCIARE
Articolul 54. Principiul recuperării costurilor
(1) Pentru atingerea obiectivelor prezentei legi, se aplică principiul recuperării integrale a costurilor legate de folosinţa apelor, inclusiv evaluarea deplină a costului apelor drept component al mediului şi resursă naturală, în temeiul unei analize economice a folosinţei apei şi cu respectarea principiului “poluatorul plăteşte”.

	(2) Analiza economică menţionată la alin.(1) cuprinde calculele relevante necesare realizării principiului recuperării costurilor serviciilor legate de folosinţa apei, având în vedere prognozele pe termen lung referitoare la cererea şi la oferta de apă în districtele bazinelor hidrografice, şi, în cazul în care este necesar, cu estimarea volumului, a preţurilor şi a costurilor asociate serviciilor legate de utilizarea apei şi cu estimarea investiţiilor relevante.

	(3) Sistemul taxei pentru apă este reglementat de Codul fiscal.

	 (4) Prevederile alin. (1) și (2) nu influențează finanțarea măsurilor preventive și de remediere pentru îndeplinirea obiectivelor prezentei legi.

Articolul 55. Taxa şi plata pentru folosinţa şi poluarea apei
(1) Folosinţa generală a apei se efectuează cu titlu gratuit. Plăţi de acces în zonele de scăldat şi în staţiunile balneare pot fi stabilite numai de titularul autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei care a edificat construcţii şi/sau instalaţii destinate activităţilor de agrement.

	(2) Taxele pentru folosinţa apei sunt stabilite de Codul fiscal.

	(3) Plăţile pentru poluarea apei sunt stabilite prin lege.

Capitolul X. COMPETENŢA ÎN EFECTUAREA CONTROLULUI FOLOSINŢEI  ŞI AL PROTECŢIEI APELOR
Articolul 56. Controlul folosinţei şi al protecţiei apelor
(1) Inspectoratul pentru Protecţia Mediului coordonează şi exercită activitatea de control în domeniul folosinţei şi al protecţiei apelor.

	(2) În scopul îndeplinirii atribuţiilor de control, inspectorii au dreptul:

	a) de acces la ape, în zonele din lungul apelor, precum şi în orice alt loc, unitate sau instalaţie, pentru a face constatări privind respectarea reglementărilor şi aplicarea măsurilor de folosinţă şi de protecţie a apelor;

	b) de a verifica instalaţiile de măsurare a debitelor şi de a examina, în condiţiile legii, orice date sau documente necesare controlului;

	c) de a controla lucrările, construcţiile, instalaţiile şi folosinţele care au legătură cu apa şi de a verifica dacă acestea sunt realizate şi exploatate în conformitate cu prevederile legale specifice şi cu respectarea condiţiilor autorizaţiilor eliberate în conformitate cu prezenta lege;

	d) de a întocmi actele corespunzătoare în cazul constatării faptelor care constituie contravenţii în domeniul apelor;

	e) de a dispune eliminarea deşeurilor, altor substanţe ori bunuri depozitate sau evacuate în contradicţie cu legislaţia de mediu;

	f) de a sigila instalaţiile de captare a apei şi de a restricţiona accesul la sursele de apă dacă utilizarea apei nu este autorizată sau dacă au fost constatate încălcări foarte grave ale reglementărilor legale de folosinţă şi de protecţie a apelor în cadrul controlului de stat potrivit procedurii prevăzute în Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător;

	g) de a emite decizii privind repararea prejudiciilor cauzate resurselor de apă ca rezultat al poluării şi/sau folosirii neautorizate/neraţionale a apei.

Articolul 57. Controlul poluării
(1) În cazul în care anumiţi poluanţi sau anumite deşeuri au fost deversate ori sunt susceptibile de a fi deversate într-un corp de apă sau pe un teren, astfel existând un risc de poluare, Inspectoratul pentru Protecţia Mediului emite o prescripţie, cerând ca, într-un termen rezonabil, să fie întreprinse măsuri specifice de protecţie a apei împotriva poluării, de minimalizare sau de remediere a efectelor poluării și aplică, dacă este cazul, sancțiuni conform Codului contravențional.

	(2) - abrogat.

	(3) Prescripţia emisă în conformitate cu alin.(1) poate fi contestată potrivit procedurii prevăzute în Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

	(4) Depunerea contestaţiei menţionate la alin. (3) nu suspendă executarea prescripţiei.

	(5) Decizia Ministerului Mediului poate fi contestată în instanţa de judecată, în conformitate cu prevederile Codului administrativ, fără respectarea procedurii prealabile.

Articolul 58. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei în domeniul apelor
Încălcarea sau neexecutarea legislaţiei în domeniul apelor atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, în condiţiile legii.

Capitolul XI. COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ
Articolul 59. Gestionarea resurselor de apă pe plan international
(1) Guvernul, Ministerul Mediului, Instituția Publică Administrația Națională „Apele Moldovei” şi comitetele districtelor bazinelor hidrografice participă la gestionarea în comun a resurselor de apă internaţionale pe baza unor tratate bilaterale şi/sau multilaterale la care Republica Moldova este parte.

	(2) Guvernul iniţiază procese de elaborare a tratatelor bilaterale şi/sau multilaterale cu statele riverane râurilor Nistru şi Prut, bazate pe principiile gestionării integrate a bazinelor hidrografice.

	(3) Guvernul promovează participarea Republicii Moldova în cadrul organizaţiilor internaţionale de gestionare a bazinelor hidrografice internaţionale, care includ părţi din teritoriul Republicii Moldova.

Articolul 60. Acţiuni de cooperare
(1) Pentru realizarea obligaţiilor Republicii Moldova care derivă din tratatele internaţionale, Guvernul aprobă:

	a) mecanisme pentru schimbul direct şi în timp util al datelor de gestionare şi de protecţie a apei şi al informaţiilor între Ministerul Mediului, Instituția Publică Administrația Națională „Apele Moldovei” şi comitetele districtelor bazinelor hidrografice, pe de o parte, şi instituţii similare din alte ţări, pe de altă parte;

	b) proceduri de coordonare a documentelor de politici și planificare care urmează a fi elaborate în conformitate cu prezenta lege, cu documente echivalente din alte ţări;

	c) componenţa delegaţiilor, care pot include membri ai comitetelor districtelor bazinelor hidrografice, pentru întâlniri cu reprezentanţi din alte ţări;

	d) mecanisme de cooperare cu alte țări în vederea considerării efectelor transfrontaliere asupra calității mediului marin al țărilor din aceeași regiune sau subregiune marină și a atingerii unei stări ecologice bune în regiunea sau subregiunea marină în cauză.

	(2) Guvernul aprobă cadrul normativ şi/sau înaintează iniţiative legislative pentru îndeplinirea angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană şi faţă de organizaţiile internaţionale.

Capitolul XII. DISPOZIȚII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 61. (1) Autorizaţiile de folosinţă specială a apei eli...
(1) Autorizaţiile de folosinţă specială a apei eliberate anterior intrării în vigoare a prezentei legi sunt valabile până la expirare.

	(2) Ministerul Mediului va elabora, va prezenta spre aprobare Guvernului şi, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va pune în aplicare un plan etapizat de înregistrare a folosinţei speciale a apei pentru districtele bazinului hidrografic.

	(3) Utilizatorii de apă care nu deţin autorizaţie de folosinţă specială a apei sunt obligaţi să declare folosinţa specială a apei Ministerului Mediului în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

	(4) Utilizatorilor de apă care au declarat folosinţa specială a apei în conformitate cu alin. (3) li se acordă un termen de 6 luni pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei în condiţiile prezentei legi.

Articolul 62. (1) Prezenta lege intră în vigoare la 18 luni de l...
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 18 luni de la data publicării.

(2) Guvernul:

a) în termen de 6 luni de la adoptarea prezentei legi, va înainta în Parlament propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu legea;

b) în termen de 18 luni de la adoptarea prezentei legi:

va revizui şi va aduce actele sale normative în concordanţă cu prevederile acesteia;

va elabora şi va aproba actele normative necesare implementării ei.

(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:

Codul apelor nr. 1532-XII din 22 iunie 1993;

art. XIX din Legea nr. 1592-XIII din 27 februarie 1998 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative;

art. V din Legea nr. 493-XIV din 9 iulie 1999 privind modificarea şi completarea unor acte legislative;

art. II din Legea nr. 454-XV din 30 iulie 2001 privind modificarea şi completarea unor acte legislative;

art. III din Legea nr. 523-XV din 11 octombrie 2001 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative;

art. I din Legea nr. 446-XV din 13 noiembrie 2003 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative;

art. X din Legea nr. 482-XV din 4 decembrie 2003 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative;

art. II din Legea nr. 252-XVI din 21 octombrie 2005 cu privire la abrogarea şi modificarea unor acte legislative ;

art. I din Legea nr. 202-XVI din 26 iulie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

art. IV din Legea nr. 280-XVI din 14 decembrie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative ;

art. III din Legea nr. 131-XVIII din 23 decembrie 2009 privind modificarea şi completarea unor acte legislative .


Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021