Legea Asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne

Capitolul I. DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Tipurile de asigurare cu pensii
(1) Militarii care satisfac serviciu prin contract, persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, beneficiază de dreptul la pensie viageră pentru vechime în muncă, dacă au vechimea respectivă în serviciu militar şi în organele afacerilor interne.

 (2) Militarii, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care au devenit persoane cu dizabilități în condiţiile prezentei legi au dreptul la pensie de dizabilitate.

 (3) Familiile militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, decedate sau căzute la datorie au dreptul la pensie în cazul pierderii întreţinătorului.

Articolul 2. Condiţiile de asigurare cu pensii
(1) Militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care au dreptul la pensie li se stabileşte pensie după eliberare din serviciu.

 (2) Persoanelor din corpul de ofiţeri şi din corpul de comandă (cu excepţia celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a prelungit peste limita de vîrstă, stabilită de legislaţie, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne şi care au dreptul la pensie în conformitate cu art.13 lit.a) din prezenta lege li se acordă, de la data emiterii ordinului privind prelungirea termenului de aflare în serviciu, pensie în mărime de 50 procente din suma pensiei cuvenite.

 (3) – exclus 

 (4) Militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, li se stabileşte pensie de dizabilitate, iar familiilor acestora pensie în cazul pierderii întreţinătorului, independent de durata serviciului.

Articolul 3. Persoanele care au dreptul la pensie în aceleaşi codiţii cu militarii în termen şi familiile lor
De dreptul la pensie în condiţiile stabilite pentru militarii în termen şi familiile lor (dacă nu există o altă clauză) beneficiază: 

 a) partizanii şi ilegaliştii recunoscuţi ca atare de legislaţia în vigoare (cu excepţia celor prevăzuţi în art.4);

 b) muncitorii şi funcţionarii de categoriile respective, stabilite de Guvern, care au devenit persoane cu dizabilităţi ca urmare a unei răniri, contuzii, schilodiri sau afecţiuni contractate în timpul satisfacerii serviciului militar în cel de al doilea război mondial sau exercitării obligaţiilor de muncă în zonele operaţiunilor de luptă (pe sectoarele de cale ferată din imediata apropiere a frontului, la construcţiile genistice de pe liniile de apărare, la bazele maritime militare, pe aerodromuri etc.) şi familile lor;

 c) participanţi la cel de al doilea război mondial în componenţa armatei române şi familiilor lor;

 d) cetăţenii care au făcut parte din efectivul batalioanelor de vînătoare, plutoanelor şi detaşamentelor de apărare a populaţiei şi familiile lor;

 e) supuşii serviciului militar chemaţi la concentrări de instruire, de control sau speciale şi familiile lor;

 f) lucrătorii pazei militarizate care nu beneficiază de asigurări sociale de stat şi familiile lor.

Articolul 4. Persoanele care au dreptul la pensie în aceleaşi condiţii cu militarii care satisfac serviciu prin contract şi familiile lor
(1) Persoanele care, în detaşamente şi unităţi de partizani, au avut funcţii de comandă echivalente funcţiilor pentru corpul de ofiţeri şi familiile lor au dreptul la pensie în condiţiile stablite pentru corpul de ofiţeri şi familiile lor.

 (2) Persoanele de sex feminin care s-au angajat benevol în serviciu militar activ în funcţii din efectivul de soldaţi şi corpul de sergenţi beneficiază de pensie în condiţiile stabilite pentru militarii de aceste categorii care satisfac serviciul militar prin contract.

 (3) Ofiţerii de informaţii şi securitate şi membrii lor de familie au dreptul la pensie în aceleaşi condiţii ca şi militarii care îndeplinesc serviciul prin contract şi, respectiv, ca şi membrii de familie ai militarilor, serviciul special în funcţia de ofiţer de informaţii şi securitate fiind echivalat cu serviciul militar prin contract.

 (4) Persoanele din efectivul de comandă suprem al Centrului Naţional Anticorupţie şi membrii lor de familie au dreptul la pensie în aceleaşi condiţii ca şi militarii care îndeplinesc serviciul prin contract şi, respectiv, ca şi membrii de familie ai militarilor. Activitatea în funcţia de director şi director adjunct al Centrului Naţional Anticorupţie se echivalează cu serviciul militar prin contract.

Articolul 6. Pensiile pentru familiile pensionarilor decedaţi
Familiile pensionarilor decedaţi din rîndurile militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, au dreptul la pensie în cazul pierderii întreţinătorului în aceleaşi condiţii cu familiile militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare,.

Articolul 7. Dreptul de alegere a pensiei
Militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, familiilor lor care au concomitent dreptul la diferite pensiii de stat li se stabileşte o singură pensie, la alegerea lor.

Articolul 8. Mijloacele de plată a pensiilor, ajutoarelor băneşti şi compensaţiilor
Pensiile, ajutoarele băneşti şi compensaţiile se plătesc de la bugetul de stat.

Articolul 9. Ajutoarele băneşti şi compensaţiile
Militarii, persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, eliberaţi din serviciu, familiile de militari, de persoane din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, familiile funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, pensionarii din rîndul militarilor, al persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi din rîndul funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care şi-au pierdut întreţinătorul primesc ajutoare băneşti şi compensaţii în modul şi în mărimile stabilite de Guvern.

Articolul 11. Asigurarea cu pensii a pensionarilor din forţele armate, din organele securităţii de stat şi ale afacerilor interne ale fostei U.R.S.S. şi ale altor state, familiilor lor
(1) Asigurarea cu pensii a ofiţerilor, praporşcicilor, micimanilor şi militarilor reangajaţi, militarilor de sex feminin, plutonierilor, sergenţilor, caporalilor, marinarilor şi soldaţilor pensionari din forţele armate, din organele securităţii de stat şi ale afacerilor interne ale fostei U.R.S.S., precum şi a familiilor lor, se efectuează în condiţiile prevăzute pentru militarii care satisfac serviciu prin contract, în conformitate cu categoria respectivă.

 (2) Asigurarea cu pensii a militarior din forţele armate, din organele securităţii de stat şi ale afacerilor interne ale altor state, precum şi a familiilor acestora, se efectuează în baza contractelor (acordurilor) bilaterale privind asigurarea socială.

Articolul 12. Pensiile pentru persoanele care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl
Condiţiile de asigurare cu pensii a militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl sînt stabilite în Legea privind protecţia socială a cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl sau de prezenta lege.

Capitolul II. PENSIILE PENTRU VECHIME ÎN MUNCĂ
Articolul 13. Condiţiile de stabilire a pensiei
Dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au:

 a) militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care la 1 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puţin 20 de ani şi 6 luni. În fiecare an ulterior, vechimea în serviciu se majorează, pînă la atingerea vechimii în serviciu de 25 de ani, conform următorului tabel:

Articolul 14. Mărimea pensiilor
Mărimea pensiilor pentru vechime în muncă se stabileşte în următoarele proporţii:

 a) pentru militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, pentru persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care au o vechime în serviciu stabilită la art. 13 lit. a) – 50 procente din suma soldei, iar pentru cei pensionaţi pentru limită de vîrstă sau din motive de boală – 55 procente din suma soldei; pentru fiecare an complet de vechime în serviciu peste vechimea stabilită la art.13 lit. a) – 3 procente din sumele respective ale soldei, dar în total nu mai mult de 75 procente din aceste sume;

 b) pentru militarii care satisfac serviciu prin contract, pentru persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care au o vechime totală în muncă de cel puţin 25 de ani calendaristici, din care cel puţin 12 ani şi 6 luni în serviciu militar sau în serviciu în organele afacerilor interne (art.13, lit. b), c) şi d) pentru vechime totală în muncă de 25 de ani - 50 procente şi pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 25 de ani - 1 procent din suma respectivă a soldei sau a salariului, dar în total nu mai mult de 75 procente din aceste sume.

Articolul 16. Majorarea pensiei pentru vechime în muncă pentru participanţii la acţiuni de luptă în timp de pace, pentru persoanele supuse represiunilor nedrepte şi pentru familiile acestora
(1) Se majorează pensia pentru vechime în muncă: 

 a) militarilor care au îndeplinit serviciu prin contract şi persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care au luat parte la acţiuni de luptă în timp de pace - cu 135 lei; 

 b) persoanelor supuse pe nedrept represiunilor, recluziunii sau tratamentului în instituţii de psihiatrie - cu 75 lei; 

 c) persoanelor supuse represiunilor nedrepte şi familiilor acestora, care s-au aflat în locuri de exil (deportare) - cu 35 lei; 

 d) persoanelor condamnate pentru infracţiuni politice şi ulterior reabilitate care s-au aflat în locuri de recluziune şi foştilor deţinuţi în lagăre de concentrare fasciste, în ghetouri şi în alte locuri de deţinere forţată - cu 300 lei. 

 (2) Majorările prevăzute în prezentul articol nu se acordă concomitent şi nu se stabilesc persoanelor care primesc alocaţie lunară de stat conform Legii cu privire la protecţia socială suplimentară a unor categorii de populaţie.

Articolul 18. Calcularea vechimii în muncă
La calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art.13 lit.a) militarilor care statisfac servicu prin contract, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, al cărui mod este stabilit de Guvern, se ia în calcul:

 a) serviciul militar activ, serviciul în organele afacerilor interne în funcţiile corpului de comandă şi în trupe, serviciul în cadrul sistemului penitenciar şi/sau sistemului administraţiei penitenciare, serviciul în detaşamentele şi formaţiunile de partizani; timpul lucrat în ministere şi departamente, instituţii şi organizaţii civile, cu încadrare în serviciu militar activ sau în organele afacerilor interne; timpul aflării în prizonierat, dacă acesta nu a fost benevol şi dacă militarul nu a săvîrşit în prizonierat infracţiuni împotriva Patriei; timpul aflării sub arest şi ispăşirii de pedeapsă al militarilor, al persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi al funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, deferiţi fără temei justiţiei sau supuşi represiunilor nedrepte şi reabilitaţi ulterior; timpul lucrat în Departamentul de Stat pentru Problemele Militare şi în Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale;

 b) timpul de studii în instituţii de învăţămînt superior civil, dar nu mai mult de cinci ani, calculîndu-se 6 luni de serviciu pentru un an de studii - persoanelor din corpul de ofiţeri militari şi din corpul de comandă (cu excepţia corpului de ofiţeri inferiori) al organelor afacerilor interne şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare;

 c) timpul de îndeplinire a serviciului în condiţii deosibite - în condiţiile avantajoase respective inclusiv în condiţiile stabilite de legislaţie pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi;

 d) serviciul în forţele armate, în organele securităţii de stat şi în organele afacerilor interne ale fostei U.R.S.S. şi ale altor state, dacă militarii, persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare au fost transferaţi, în modul stabilit, în Forţele Armate, în organele securităţii statului şi în organele afacerilor interne ale Republicii Moldova;

 e) 2 ani de vechime în muncă în ramurile civile înrudită cu specialitatea lor militară pentru un an de serviciu, dar nu mai mult de 10 ani de serviciu - persoanelor din corpul de ofiţeri şi din corpul de comandă (cu excepţia celui inferior) al organelor afacerilor interne şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare;

 f) alte perioade de activitate prevăzute de legislaţie.

Capitolul III. PENSIILE DE DEZABILITATE
Articolul 19. Condiţiile de stabilire a pensiei
Militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care au devenit persoane cu dizabilităţi li se stabilesc pensii de dizabilitate, dacă dizabilitatea a survenit în timpul satesfacerii serviciului sau cel mult după trei luni de la eliberare din serviciu, sau după expirarea acestui termen, dacă a fost cauzată de o rănire, contuzie, schilodire sau afecţiune contractată în perioada îndeplinirii serviciului.

Articolul 20. Stabilirea dizabilității
Gradele de dizabilitate, cauzele şi timpul survenirii dizabilității sînt stabilite de Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă sau structurile sale teritoriale.

Articolul 21. Cauzele dizabilității
În funcţie de cauzele dizabilității, persoanele cu dizabilităţi din rîndurile militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, se clasifică în două categorii:

 a) persoane cu dizabilităţi de pe urma războiului - în cazul în care dizabilitatea este cauzată de rănire, contuzionare sau schilodire în perioada celui de la doilea război mondial, în cazul lichidării urmărilor catastrofei de la Cernobîl, îndeplinirii altor îndatoriri de serviciu militar (de serviciu) ori de afecţiuni legate de aflare pe front, în detaşamente şi formaţiuni de partizani, în organizaţii şi grupe ilegale în cel de al doilea război mondial, precum şi de participare la lichidarea urmărilor catastrofei de la Cernobîl sau la acţiuni de luptă în timp de pace;

 b) persoane cu dizabilităţi - în cazul în care dizabilitatea este cauzată de o schilodire în accident nelegat de îndeplinirea îndatoririlor de serviciu militar (de serviciu) sau de o afecţiune contractată în perioada îndeplinirii serviciului.

Articolul 22. Mărimea pensiei
(1) Mărimea pensiei de dizabilitate se stabileşte în următoarele proporţii:

 a) persoanelor cu dizabilităţi severe şi accentuate de pe urma războiului – 75 procente, cu dizabilităţi medii – 50 procente din sumele respective ale soldei (cîştigului);

 b) persoanelor cu dizabilităţi indicate la art. 21 lit. b) încadrate în grad de dizabilitate severă – 75 procente, dizabilitate accentuată – 55 procente şi dizabilitate medie – 30 procente din sumele respective ale soldei (cîştigului).

 (2) Prevederile prezentului articol nu se extind asupra militarilor în termen.

Articolul 23. Mărimea minimă a pensiei
Mărimea minimă a pensiei de dizabilitate se stabileşte la următoarele proporţii:

 a) pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate de pe urma războiului din rîndurile soldaţilor în termen – 504 lei, cu dizabilități medii – 252 lei, pentru persoanele cu dizabilităţi indicate la art. 21 lit. b) încadrate în grad de dizabilitate severă şi accentuată din rîndurile soldaţilor în termen – 336 lei, iar în grad de dizabilitate medie – 168 lei;

 a-1) pentru persoanele încadrate în grad de dizabilitate severă în urma participării la acțiunile de luptă din Afganistan și în urma acțiunilor de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova din rîndul militarilor în termen – 3500 lei, încadrate în grad de dizabilitate accentuată – 2500 lei și încadrate în grad de dizabilitate medie – 1500 lei;

 b) pentru persoanele cu dizabilităţi din rîndurile caporalilor, sergenţilor şi plutonierilor în termen - 110 procente din sumele prevăzute la lit. a).

Articolul 24. Stabilirea pensiei de dizabilitate în mărimea pensiei pentru vechime în muncă
Dacă persoanele cu dizabilităţi din rîndurile militarilor care au satisfăcut serviciu prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, au vechimea în muncă necesară stabilirii pensiei pentru pentru vechime în muncă (art. 13 lit. a)) li se poate stabili pensie de dizabilitate în mărimea pensiei pentru vechime în muncă în conformitate cu art. 14 lit. a).

Articolul 26. Majorarea pensiei de dizabilitate pentru participanţii la acţiuni de luptă în timp de pace şi pentru persoanele supuse represiunilor nedrepte
(1) Militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care au luat parte la acţiuni de luptă în timp de pace pensia de dizabilitate li se majorează cu 135 lei.

 (2) Persoanelor supuse pe nedrept represiunilor, recluziunii sau tratamentului în instituţii de psihiatrie pensia de dizabilitate li se majorează cu 75 lei.

 (3) Persoanelor supuse represiunilor nedrepte şi familiilor acestora, care s-au aflat în locuri de exil (deportare), pensia de dizabilitate li se majorează cu 35 lei.

 (4) Persoanelor condamnate pentru infracţiuni politice şi ulterior reabilitate care s-au aflat în locuri de recluziune şi foştilor deţinuţi în lagăre de concentrare fasciste, în ghetouri şi în alte locuri de deţinere forţată pensia de dizabilitate li se majorează cu 300 lei.

 (5) Majorările prevăzute în prezentul articol nu se acordă concomitent şi nu se stabilesc persoanelor care primesc alocaţie lunară de stat conform Legii cu privire la protecţia socială suplimentară a unor categorii de populaţie.

Articolul 28. Recalcularea pensiei în cazul schimbării gradului de dizabilitate
La schimbarea gradului de dizabilitate după stabilirea pensiei se schimbă şi mărimea pensiei. Dacă starea sănătăţii persoanei cu dizabilităţi de pe urma războiului se agravează ca urmare a unei afecţiuni generale, unui accident de muncă sau boli profesionale, pensia se recalculează conform noului grad de dizabilitate, păstrîndu-se cauzele dizabilității.

Articolul 29. Reluarea plăţii pensiei în cazul întreruperii dizabilității
(1) Dacă persoana cu dizabilități din rîndurile militarilor, persoanelor din corpul de comandă sau din trupele organelor afacerilor interne, precum şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, a depăşit termenul de reexaminare în cadrul Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă sau în cadrul structurilor sale teritoriale, plata pensiei acesteia se suspendă, iar în cazul reconfirmării dizabilității, se reia din ziua suspendării, însă cel mult pentru o lună înainte de data reexaminării.

 (2) În cazul în care persoana cu dizabilități a depăşit motivat termenul de reexaminare, plata pensiei se reia din ziua suspendării ei, însă cel mult pentru trei ani înainte de ziua reexaminării, atunci cînd Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă sau structurile sale teritoriale îi confirmă dizabilitatea pentru această perioadă.

Capitolul IV. PENSIILE ÎN CAZUL PIERDERII ÎNTREŢINĂTORULUI
Articolul 30. Condiţiile de stabilire a pensiei
(1) Pentru familiile militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, se stabilesc pensii în cazul pierderii întreţinătorului, dacă acesta a decedat în timp ce îndeplinea serviciul sau ce mult peste trei luni de la data eliberării din serviciu, sau după expirarea acestui termen dacă decesul a fost cauzat de rănire, contuzionare, schilodire sau de o afecţiune contractată în perioada îndeplinirii serviciului, iar pentru familiile de pensionari din categoria acestor militari, ale persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, dacă întreţinătorul a decedat în perioada în care primea pensie sau cel tîrziu peste 5 ani de la încetarea plăţii pensiei.

 (2) Familiile militarilor dispăruţi fără urmă în perioada operaţiunilor de luptă sînt asimilate familiilor celor căzuţi pe front.

Articolul 31. Membrii de familie care au dreptul la pensie în cazul pierderii întreţinătorului
(1) Dreptul la pensie în cazul pierderii întreţinătorului îl au membrii inapţi pentru muncă din familiile militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi din familiile funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, decedaţi sau căzuţi la datorie, întreţinuţi de către aceştia. Pensia se acordă, indiferent dacă au fost sau nu întreţinuţi de către cel decedat: copiilor inapţi pentru muncă; părinţilor inapţi pentru muncă şi soţiei (soţului), dacă după moartea întreţinătorului aceştia şi-au pierdut sursa de existenţă; părinţilor inapţi pentru muncă şi soţiilor (soţilor) inapte pentru muncă ale militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, căzuţi pe front sau în timpul participării la operaţiuni de luptă pe timp de pace.

 (2) La stabilirea dreptului la pensie în cazul pierderii întreţinătorului, inapţi pentru muncă sînt consideraţi următorii membri de familie:

 a) copiii, fraţii, surorile şi nepoţii care nu au atins vîrsta de 18 ani sau care au depăşit această vîrstă, dacă au devenit persoane cu dizabilităţi înainte de a fi împlinit 18 ani, iar elevii din şcolile profesional-tehnice şi licee, colegii, studenţii din instituţiile de învăţămînt superior beneficiază de dreptul la pensie pînă la absolvirea acestor instituţii, dar cel mult pînă la atingerea vîrstei de 23 de ani. Totodată, fraţii, surorile şi nepoţii se bucură de dreptul la pensie doar în cazul în care nu au părinţi apţi pentru muncă;

 b) tatăl, mama şi soţia (soţul) care au atins vîrsta pensionării prevăzută de Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat sau sînt încadraţi în grad de dizabilitate, precum şi mamele şi soţiile în vîrstă de 50 de ani ale militarilor şi ale persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care au decedat în urma unei răniri, contuzii, schilodiri sau afecţiuni contractate în timpul participării la operaţiuni de luptă pe timp de pace;

 c) soţia (soţul) sau unul dintre părinţi, bunelul, bunica, fratele sau sora, indiferent de vîrstă sau de capacitatea de muncă, dacă ea (el) îngrijeşte copiii, fraţii, surorile sau nepoţii întreţinătorului decedat, atunci cînd aceştia nu au atins vîrsta de 8 ani, indiferent dacă au fost sau nu întreţinuţi de către cel decedat, şi nu lucrează, iar soţia (soţul) militarului, persoanei din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, funcţionarului public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi a (al) pensionarului din categoria acestora, decedaţi ca urmare a cauzelor indicate în art.21 lit.a) care îngrijeşte copii ce nu au atins vîrsta de 8 ani ai militarului, ai persoanei din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, ai funcţionarului public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare (pensionarului) decedat, indiferent dacă lucrează sau nu;

 d) bunelul şi bunica în cazul în care nu există persoane obligate, conform legii, să-i întreţină.

 (3) Pentru părinţii şi soţiile (soţii) unor categorii aparte de militari, de persoane din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi de funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, căzuţi la datorie, Guvernul poate stabili alte condiţii de asigurare cu pensie în cazul pierderii întreţinătorului.

Articolul 32. Membrii de familie care sînt consideraţi persoane întreţinute
(1) Membrii de familie ai celui decedat sînt consideraţi că au fost întreţinuţi de el, dacă au fost întreţinuţi pe deplin sau au primit din partea lui ajutor care constituia sursa lor de existenţă permanentă şi de bază.

 (2) Membrii de familie ai celui decedat pentru care ajutorul acestuia constituia sursă de existenţă permanentă şi de bază dar care primeau o altă pensie au dreptul de obţiune.

Articolul 33. Plata pensiei copiilor întreţinuţi pe deplin de stat
(1) Copiii care şi-au pierdut ambii părinţi primesc în perioada în care sînt întreţinuţi pe deplin de stat pensii integrale.

 (2) Ceilalţi copii întreţinuţi pe deplin de stat primesc 50 procente din pensia stabilită.

Articolul 34. Dreptul la pensie al părinţilor adoptivi şi al copiilor adoptive
(1) Părinţii adoptivi beneficiază de aceleaşi drepturi la pensie ca şi părinţii fireşti, iar copiii adoptivi - ca şi copiii de sînge.

 (2) Copiii minori care au dreptul la pensie în cazul pierderii întreţinătorului îşi menţin acest drept şi în cazul în care sînt adoptaţi.

Articolul 35. Dreptul la pensie al tatălui vitreg şi al mamei vitrege, al fiului vitreg şi al fiicei vitrege
(1) Tatăl vitreg şi mama vitregă au acelaşi drept la pensie ca şi părinţii fireşti dacă au educat sau întreţinut cel puţin 5 ani fiul vitreg decedat sau fiica vitregă decedată.

 (2) Fiul vitreg sau fiica vitregă, dacă nu au primit pensie alimentară de la părinţii fireşti, au dreptul la pensie ca şi copiii de sînge.

Articolul 36. Păstrarea pensiei în caz de recăsătorire
Pensia stabilită în legătură cu decesul soţului (soţiei) se păstrează şi în cazul în care pensionarul se recăsătoreşte.

Articolul 37. Mărimea pensiei
(1) Pensia în cazul pierderii întreţinătorului se stabileşte în următoarele mărimi:

 a) pentru familiile militarilor, ale persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care au decedat în urma unei răniri, contuzionări sau schilodiri produse în perioada celui de-al doilea război mondial ori în timpul îndeplinirii altor îndatoriri de serviciu militar (de serviciu), ori în urma unei afecţiuni contractate în timpul aflării pe front, în detaşamente şi unităţi de partizani, în organizaţii şi grupuri ilegale în perioada celui de-al doilea război mondial sau în timpul participării la acţiuni de luptă pe timp de pace – 40 procente din cîştigul întreţinătorului pentru fiecare membru de familie inapt pentru muncă. Pentru membrii de familie ai pensionarilor decedaţi din rîndurile persoanelor cu dizabilităţi de pe urma războiului şi pentru membrii de familie în componenţa căreia intră copii orfani de ambii părinţi pensia se calculează în aceeaşi mărime, indiferent de cauza morţii întreţinătorului;

 b) pentru familiile militarilor, ale persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, decedaţi în urma schilodirii într-un accident nelegat de îndeplinirea îndatoririlor de serviciu militar (de serviciu) sau în urma unei afecţiuni contractate în timpul îndeplinirii serviciului – 30 procente din cîştigul întreţinătorului pentru fiecare membru inapt pentru muncă.

 (2) Pentru familiile militarilor, ale persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, decedaţi ca urmare a schilodirilor sau afecţiunilor cauzate de catastrofa de la Cernobîl, pensia în cazul pierderii întreţinătorului se acordă, la dorinţă, în modul şi mărimea stabilită de Legea privind protecţia socială a cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl.

Articolul 38. Mărimea minimă a pensiei pentru familiile militarilor în termen
Pensia minimă în cazul pierderii întreţinătorului pentru familiile militarilor în termen, calculată pentru fiecare membru al familiei inapt de muncă, se stabileşte:

 a) la calcularea pensiei în conformitate cu art.37 lit.a): pentru familiile soldaţilor în termen - 336 lei, pentru familiile caporalilor, sergenţilor şi plutonierilor în termen - 369,6 lei;

 b) la calcularea pensiei în conformitate cu art.37 lit.b): pentru familiile categoriilor respective de militari în termen - 75 procente din mărimea prevăzută la lit.a).

Articolul 39-1. Majorarea pensiei văduvelor
(2) Văduvelor persoanelor condamnate pentru infracţiuni politice şi ulterior reabilitate care s-au aflat în locuri de recluziune şi văduvelor foştilor deţinuţi în lagăre de concentrare fasciste, în ghetouri şi în alte locuri de deţinere forţată ce beneficiază de pensie în cazul pierderii întreţinătorului şi care nu s-au recăsătorit, pensia li se majorează cu 150 lei, cu excepţia persoanelor care primesc alocaţie lunară de stat conform Legii cu privire la protecţia socială suplimentară a unor categorii de populaţie.

Articolul 40. Perioada pentru care se stabileşte pensia
Pensia în cazul pierderii întreţinătorului se stabileşte pentru întreaga perioadă în care membrul familiei decedatului este considerat inapt pentru muncă, iar membrilor care au atins vîrsta prevăzută în art.41 alin.(1) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat li se stabileşte pensie viageră.

Articolul 41. Stabilirea unei pensii comune pentru toţi membrii de familie. Separarea cotei de pensie
(1) Se stabileşte o singură pensie comună pentru toţi membrii de familie care au dreptul la ea.

 (2) La solicitarea membrului de familie cota de pensie ce-i aparţine se separă şi i se plăteşte aparte. Separarea cotei de pensie se efectuează de la data de 1 a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea de separare a cotei de pensie.

Articolul 42. Modificarea mărimii pensiei şi încetarea plăţii ei
Dacă în familia căreia i s-a stabilit pensie în cazul pierderii întreţinătorului se produc schimbări în urma cărora unii membri sau familia pierde dreptul la pensie, pensia se recalculează sau nu se mai plăteşte de la data de 1 a lunii următoare celei în care s-au produs schimbările.

Articolul 43. Modul şi termenele de stabilire a dizabilităţii membrilor de familie
Modul şi termenele de stabilire a dizabilităţii, prevăzute în art. 20 şi 29, se extind şi asupra membrilor de familie încadraţi în grad de dizabilitate.

Capitolul V. CALCULAREA PENSIILOR
Articolul 44. Cîştigul (solda) din care se calculează pensia
(1) Pensia pentru militarii care au satisfăcut serviciu prin contract, pentru persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, şi pentru familiile lor se calculează din solda acestora.

 (2) Pensia pentru persoanele menţionate se calculează din salariul funcţiei, salariul pentru gradul militar sau special, sporul procentual pentru vechime în serviciu primite înainte de concediere, precum şi din media lunară a altor recompense, plăţi, sporuri şi suplimente primite în ultimul an de serviciu, cu excepţia plăţilor compensatorii şi a indemnizaţiei băneşti unice în mărimea sumei mijloacelor băneşti de întreţinere pe un an.

Articolul 46. Calcularea pensiei pentru familiile pensionarilor
Pensia în cazul pierderii întreţinătorului pentru familiile pensionarilor din rîndurile militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, se calculează din acelaşi cîştig (soldă) din care s-a calculat pensia pentru întreţinător.

Capitolul VI. STABILIREA PENSIILOR
Articolul 48. Stabilirea pensiilor
Pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, ale ofiţerilor de protecţie şi colaboratorilor organelor securităţii statului, Centrului Naţional Anticorupţie şi ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

Articolul 49. Solicitarea pensiei
(1) Militarii în termen, militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ofiţerii de protecţie şi colaboratorii organelor securităţii statului, Centrului Naţional Anticorupţie şi membrii familiilor acestora depun cerere de stabilire a pensiei la organul de asigurări sociale.

 (2) Acordarea drepturilor la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie, emisă de organul de asigurări sociale în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare.

 (3) Organele de asigurări sociale au dreptul de control asupra autenticității actelor ce confirmă vechimea în serviciu și solda (cîștigul), eliberate de organele abilitate.

Articolul 50. Termenele de stabilire a pensiilor
(1) Pensiile se stabilesc:

 a) pentru militarii în termen - de la data ieşirii din spital, dar nu mai devreme de la data eliberării din serviciu, dacă stabilirea gradului de dizabilitate de către Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă sau structurile sale teritoriale şi solicitarea pensiei s-au produs cel tîrziu peste trei luni, respectiv, de la data ieşirii din spital sau eliberării din serviciu, iar pentru familiile militarilor în termen şi ale pensionarilor din rîndurile acestor militari - de la data decesului întreţinătorului sau a apariţiei dreptului la pensie, dar cel mult cu 12 luni înainte de solicitarea pensiei. Pentru părinţii şi soţia (soţul) militarilor şi pensionarilor indicaţi care au obţinut dreptul la pensie în legătură cu pierderea sursei de existenţă - de la data solicitării pensiei;

 b) pentru militarii care au satisfăcut serviciul prin contract, pentru persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi pentru funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare – de la data eliberării din serviciu, dar nu mai devreme de ultima zi în care au fost asiguraţi cu soldă, iar pentru familiile acestor militari, ale persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi ale pensionarilor din rîndurile acestora – de la data decesului întreţinătorului, dar nu mai înainte de data următoare celei în care acestuia i s-a plătit solda sau pensia, cu excepţia următoarelor cazuri în care pensia se poate stabili mai tîrziu:

 – pentru militarii enumeraţi, pentru persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi pentru funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, încadraţi în grad de dizabilitate după expirarea a trei luni de la data eliberării din serviciu sau în urma unui accident, sau în urma unei afecţiuni survenite după eliberarea din serviciu

 – de la data stabilirii gradului de dizabilitate;

 – pentru membrii de familie ai militarilor enumeraţi, ai persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, ai funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, precum şi ai pensionarilor din rîndurile acestora, care au obţinut dreptul la pensie după decesul întreţinătorului – de la data apariţiei dreptului la pensie, iar pentru părinţii sau soţia (soţul) care au obţinut dreptul la pensie în legătură cu pierderea sursei de existenţă – de la data solicitării pensiei;

 c) persoanelor din corpul de ofiţeri şi din corpul de comandă (cu excepţia celui inferior) ale organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cărora li s-a prelungit peste limita de vîrstă, stabilită de legislaţie, termenul de aflare în serviciul militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne – de la data emiterii ordinului de prelungire a termenului de aflare în serviciu.

 (2) În cazul adresării tardive, pensia pentru perioada precedentă se stabileşte de la data apariţiei dreptului la pensie, dar cel mult cu 12 luni înainte de solicitarea pensiei.

Articolul 51. Termenele de recalculare a pensiilor
(1) În cazul apariţiei unor circumstanţe care implică modificarea mărimilor pensiilor stabilite pentru militarii în termen şi familiile acestora, recalcularea pensiilor se efectuează în termenele stabilite de Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat. 

 (2) Recalcularea pensiilor pentru militarii care au îndeplinit serviciu prin contract, pentru persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, şi pentru familiile acestora se efectuează de la data de 1a lunii următoare celei care au survenit circumstanţele ce cauzează modificarea mărimii pensiei. Totodată, dacă pensionarul beneficiază de dreptul la majorarea pensiei, diferenţa de pensie i se poate plăti doar pentru 12 luni trecute.

Capitolul VII. PLATA PENSIILOR
Articolul 52. Plata pensiei
(1) Plata pensiei se face lunar, pentru luna în curs, de către prestatorul de servicii de plată desemnat de către beneficiar. Prestatorul de servicii de plată desemnat de către beneficiar va încheia contract cu Casa Naţională de Asigurări Sociale.

 (2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui, curatorului și mandatarilor acestora.

 (3) Pensia se plăteşte mandatarului numai la prezentarea procurii, a cărei valabilitate nu poate fi mai mare de 6 luni consecutive.

Articolul 53. Plata pensiei în caz de cîştig sau alt venit
Pensiile se achită integral, indiferent dacă pensionarii au sau nu cîştig sau alt venit.

Articolul 54. Plata pensiilor pentru perioada precedent
Suma pensiei calculată pentru pensionarii din rîndurile militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, şi pentru familiile acestora şi nesolicitată la timp se plăteştre pentru perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani premergători datei solicitării pensiei. Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp.

Articolul 55. Plata pensiilor pensionarilor care trăiesc în aziluri
(1) Pensionarilor fără familie din rîndurile militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care trăiesc în aziluri li se plăteşte diferenţa dintre pensie şi costul întreţeinerii, dar nu mai puţin de 25 procente din pensia stabilită. Dacă pensionarul care trăieşte în azil întreţine membri de familie inapţi pentru muncă din categoria persoanelor asigurate cu pensie în cazul pierderii întreţinătorului, pensia se plăteşte în felul următor: 25 procente din pensia stabilită se plătesc pensionarului, iar cealaltă parte, însă nu mai mult de 50 procente din mărimea stabilită, acestor membri.

 (2) Pensionarilor membri ai familiei militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, li se plătesc, în perioada domicilierii în azil, 10 procente din pensia stabilită. Dacă mărimea pensiei depăşeşte costul întreţinerii în azil, se plăteşte diferenţa dintre pensie şi costul întreţinerii, dar nu mai puţin de 10 procente din pensie .

Articolul 56. Plata pensiilor în perioada de tratament staţionar
Pensia se plăteşte integral pentru întreaga perioadă de tratament staţionar (în spital, clinică, în alte instituţii medicale) şi de aflare în leprozerie.

Articolul 58. Reţinerile din pensii
Reţinerile din pensii se efectuează în condiţiile Legii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat.

Articolul 59. Plata pensiilor şi ajutorului în caz de deces
(1) Suma pensiei ce se cuvine pensionarului din rîndurile militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, precum şi membrilor familiilor acestora, neîncasată din cauza încetăriii din viaţa a pensionarului, nu constituie o moştenire, ci se plăteşte membrilor familiei din categoria persoanelor asigurate cu pensie în cazul pierderii întreţinătorului. 

 (2) Pensia neplătită la timp beneficiarului decedat se plăteşte soţului supravieţuitor, părinţilor sau copiilor acestuia, iar în cazul lipsei acestora - persoanei care dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

 (3) În cazul încetării din viaţă a pensionarului, familiei sau persoanei care dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces i se plăteşte un ajutor de deces în cuantum echivalent cu cel stabilit anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

 (4) Sumele indicate se plătesc dacă cererea a fost depusă cel tîrziu la 1 an de la data decesului.

Articolul 60. Plata pensiei la plecare în străinătate
(1) Nu se stabilesc pensii militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organellor afacerilor interne, precum şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, şi nici familiilor acestora care au plecat în străinătate pentru domiciliere permanentă.

 (2) Pensiile stabilite persoanelor indicate la alin.(1) înainte de a pleca în străinătate pentru domiciliere permanentă li se plătesc anticipat pe 6 luni, începînd cu luna următoare celei în care beneficiarul a fost scos din evidenţă în localitatea de domiciliu, cu sistarea pensiei pe toată perioada aflării pensionarului peste hotare.

Capitolul VIII. PROCEDURA RECALCULĂRII PENSIILOR
Articolul 61. Recalcularea pensiilor stabilite anterior
(1) Recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare şi nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

 (2) Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofiţeri şi din corpul de comandă (cu excepţia celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a prelungit peste limita de vîrstă, stabilită de legislaţie, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi recalculate după trecerea lor în rezervă sau în retragere.

Articolul 64. Indexarea pensiilor
Pensiile stabilite conform prezentei legi se indexează în condițiile art. 13 din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii. Indexarea se efectuează din contul bugetului de stat.

Articolul 65-1. Suportul financiar de stat
(1) De la 1 iulie 2014 se acordă lunar suport financiar de stat în sumă de 180 de lei beneficiarilor de pensii al căror cuantum nu depăşeşte 1500 de lei.

 (2) Cheltuielile legate de plata suportului financiar de stat sînt suportate din bugetul de stat.


Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021