Legea Cu privire la Banca Naţională a Moldovei

Capitolul I. DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Statutul juridic al Băncii Naţionale a Moldovei
(1) Banca Naţională a Moldovei (denumirea echivalentă – Banca Naţională) este banca centrală a Republicii Moldova.

 (2) Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.

 (3) Banca Naţională nu este supusă înregistrării în Registrul de stat al întreprinderilor şi în Registrul de stat al organizaţiilor.

 (4) Banca Naţională poate să deschidă, sucursale şi reprezentanţe în ţară şi în străinătate unde consideră necesar.

Articolul 2. Noţiuni utilizate
În sensul prezentei legi se utilizează următoarele noţiuni:

	Abatere gravă – acțiune sau inacțiune ilegală săvârșită în exercitarea atribuțiilor profesionale, care este suficient de serioasă pentru a justifica eliberarea din funcție a persoanei responsabile.

	Administrator al unei infrastructuri a pieței financiare – persoană juridică care stabilește regulile de funcționare a unei infrastructuri a pieței financiare și este responsabilă de operarea infrastructurii.

	Asistență de lichiditate în situații de urgență – furnizare de lichiditate de către Banca Națională, din banii acesteia, sau orice altă formă de asistență în situații de urgență care poate conduce la creșterea volumului de bani ai Băncii Naționale, unei bănci solvabile și viabile care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate, fără ca o astfel de operațiune să fie parte componentă a politicii monetare.

	Aranjament de plată – set de funcționalități operaționale care sprijină consumatorii de servicii de plată în utilizarea instrumentelor de plată electronică și includ: inițierea de transferuri de fonduri și stocarea sau înregistrarea credențialelor sau a informațiilor referitoare la deținătorul instrumentului de plată electronică. În sensul prezentei legi, în categoria aranjamentelor de plată sunt incluse portofelele electronice.

	Autoritate de guvernanță – persoană juridică care stabilește regulile de funcționare a unei scheme sau a unui aranjament de plată.

	Bancă – bancă astfel cum este definită la art. 3 din Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor.

	Cerinţă – cerinţă faţă de active sau orice alte valori, înaintată de către o persoană altei persoane, cerinţă de a efectua plata pentru rambursarea datoriei sau altor forme de stingere a obligaţiilor.

	Creanţă – orice instrument negociabil de datorie sau orice alt instrument echivalent, precum şi orice instrument negociabil care acordă dreptul de a achiziţiona o altă creanţă negociabilă prin subscriere sau schimb. Creanţele negociabile pot fi în formă de certificat sau de înscriere în registrul contabil.

	Emitent de instrumente de plată – prestator de servicii de plată care emite și pune la dispoziția deținătorului un instrument de plată electronică, în baza unui contract încheiat cu deținătorul.

	Obligaţiuni monetare – totalitatea obligaţiunilor reflectate în bilanţul Băncii Naţionale, cu excepţia obligaţiunilor faţă de Guvern şi a celor faţă de Fondul Monetar Internaţional.

	Ordonanţă – normă obligatorie, emisă de Banca Naţională în scopul executării prezentei legi, cu privire la una sau mai multe bănci care constituie mai puţin de o categorie de bănci.

	Schemă de plată – set de reguli formale, standardizate și comune care permit transferul de fonduri prin intermediul unui instrument de plată electronică. În sensul prezentei legi, în categoria schemelor de plată sunt incluse schemele de plăți cu cardul, schemele de remiteri de bani și schemele de plată cu instrumente de plată.

	Rata de bază – rata dobînzii de politică monetară stabilită de Comitetul executiv şi publicată periodic de Banca Naţională.

	Recomandare – îndrumare a Băncii Naţionale fără putere obligatorie.

	Regulament – normă obligatorie, emisă de Banca Naţională în scopul exercitării prezentei legi, pentru una sau mai multe categorii de bănci şi alte persoane juridice şi fizice.

	Infrastructură a pieței financiare – sistem multilateral între participanți și administratorul acestui sistem, care funcționează în baza unor norme comune, formale și standardizate și care este utilizat în scopuri de decontare, clearing (compensare) sau înregistrare a plăților, valorilor, instrumentelor derivative sau a altor tranzacții financiare.

	Monitorizare – în sensul capitolului VI1, funcție a Băncii Naționale prin care se urmărește promovarea funcționării sigure și eficiente a infrastructurilor pieței financiare, schemelor, aranjamentelor și instrumentelor de plată, precum și evitarea riscului sistemic.

Articolul 3. Competenţa Băncii Naţionale
De competenţa Băncii Naţionale ţin:

 a) încheierea contractelor şi emiterea obligaţiilor;

 b) achiziţionarea şi dispunerea de bunuri mobile şi imobile în scopul exercitării atribuţiilor sale şi pentru necesităţile sale de funcţionare;

 c) intentarea acţiunilor în instanţa de judecată şi participarea la proces în calitate de subiect.

Articolul 4. Obiectivul fundamental
(1) Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.

 (2) Fără prejudicierea obiectivului său fundamental, Banca Naţională urmărește asigurarea stabilității și viabilității sistemului bancar şi sprijină politica economică generală a statului.

Articolul 5. Atribuţiile de bază
(1) Banca Naţională are următoarele atribuţii de bază:

	a) stabileşte şi implementează politica monetară şi valutară în stat;

	b) acţionează ca bancher şi agent al statului;

	c) întocmeşte analize economice şi monetare şi în baza lor adresează Guvernului propuneri, aduce rezultatele analizelor la cunoştinţa publicului;

	d) licențiază, reglementează și supraveghează, pe bază individuală și, după caz, pe bază consolidată, activitatea băncilor persoane juridice din Republica Moldova și a sucursalelor băncilor din alte state;

	e) acordă credite băncilor, inclusiv asistență de lichiditate în situații de urgență;

	f) constituie, reglementează, licențiază, autorizează, administrează, monitorizează infrastructurile pieței financiare, schemele, aranjamentele și instrumentele de plată în scopul promovării funcționării sigure și eficiente a acestora și pentru a evita riscul sistemic;

	g) activează ca organ unic de emisiune a monedei naţionale;

	h) stabileşte regimul cursului de schimb al monedei naţionale;

	i) păstrează şi gestionează rezervele valutare ale statului;

	j) în numele Republicii Moldova îşi asumă obligaţii şi execută tranzacţiile rezultate din participarea Republicii Moldova la activitatea băncilor internaţionale în domeniul bancar, de credit şi monetar în conformitate cu condiţiile acordurilor internaţionale;

	k) întocmeşte balanţa de plăţi, poziţia investiţională internaţională şi elaborează statistica datoriei externe a Republicii Moldova;

	l) efectuează reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova;

	m) licenţiază, reglementează şi supraveghează activitatea de prestare a serviciilor de plată şi activitatea de emitere a monedei electronice;

	o) acționează ca autoritate de rezoluție a băncilor în conformitate cu Legea privind redresarea și rezoluția băncilor;

	p) licențiază/autorizează/emite avizul pentru înregistrarea de stat, reglementează și supraveghează activitatea asigurătorilor, reasigurătorilor și a intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări, a Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule din Republica Moldova, a asociațiilor de economii și împrumut, a birourilor istoriilor de credit și a organizațiilor de creditare nebancară.

	(2) Banca Naţională are dreptul de a prelucra datele cu caracter personal obţinute în exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege fără consimţămîntul subiecţilor datelor cu caracter personal.

	(3) Subiecţii datelor cu caracter personal nu au dreptul de a se opune prelucrării datelor personale circumscrise exercitării atribuţiilor Băncii Naţionale prevăzute de prezenta lege.

	(4) Prelucrarea datelor cu caracter personal obţinute de către Banca Naţională potrivit prezentului articol se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal.

	(5) În vederea asigurării stabilităţii sistemului financiar, în situaţii de criză financiară sistemică sau de pericol al apariţiei acesteia, definite astfel de organul naţional instituit pentru gestionarea crizelor financiare sistemice, Banca Naţională poate hotărî adoptarea unor măsuri de stabilizare financiară, prin care poate impune suspendarea sau/și limitarea oricărei obligaţii de plată sau de livrare care rezultă din orice contract la care o entitate supravegheată de Banca Națională este parte, sau oricărei activități/operațiuni a acesteia, începînd de la data publicării deciziei pe pagina web oficiala a Băncii Naționale, pe un termen de pînă la 6 luni. Decizia privind aplicarea măsurilor de stabilizare financiară se ia de către Banca Naţională în consultare cu Guvernul. Măsurile de stabilizare financiară pot fi aplicate tuturor sau anumitor categorii de persoane, precum şi tuturor sau anumitor tipuri de activități/operaţiuni financiare, în valută străină şi/sau în monedă naţională. Condiţiile şi modul de aplicare a măsurilor de stabilizare financiară se stabilesc de către Banca Naţională a Moldovei.

	(6) În exercitarea de către Banca Națională a atribuțiilor prevăzute de prezenta lege, dispozițiile Legii nr. 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător, ale Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, ale Legii nr. 161/2011 privind implementarea ghișeului unic în desfășurarea activității de întreprinzător și ale Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător nu se aplică.

Articolul 6. Conlucrarea cu organele statului
(1) Banca Naţională conlucrează cu Guvernul în realizarea obiectivelor sale şi, conform prezentei legi, întreprinde acţiunile necesare pentru a realiza o astfel de conlucrare.

(2) Banca Naţională furnizează organelor economice şi financiare ale Guvernului, la cererea acestora, informaţii referitoare la problemele monetare şi financiare. Organele menţionate, la rîndul lor, furnizează Băncii Naţionale, la cererea ei, informaţii referitoare la problemele macroeconomice, monetare sau financiare.

(3) Orice proiect de act normativ al autorităţilor publice care priveşte domeniile în care Banca Naţională are atribuţii va fi adoptat după recepționarea avizului Băncii Naţionale. Avizul va fi transmis în termen de cel mult 30 de zile de la solicitare.

(4) Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sînt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de prezenta lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate. Autorităţile publice, precum şi orice alte autorităţi nu vor încerca să influenţeze membrii organelor de conducere ale Băncii Naţionale în exercitarea atribuţiilor lor.

(5) Fără a aduce atingere prevederilor art. 11 alin. (4) şi art. 11-1, nicio autoritate publică sau orice altă parte terţă nu poate aproba, suspenda, anula, cenzura, amîna sau condiţiona intrarea în vigoare a actelor Băncii Naţionale, nici nu poate emite opinii ex-ante asupra actelor Băncii Naţionale, nici nu poate influenţa în orice alt mod emiterea actului final al Băncii Naţionale.

Articolul 7. Cooperarea internaţională
(1) Banca Naţională reprezintă Republica Moldova la întrunirile, consiliile şi organizaţiile interguvernamentale în problemele politicii monetare, licenţierii activităţii bancare, în problemele controlului bancar şi în alte probleme ce ţin de competenţa ei.

(1-1) Banca Naţională poate să încheie acorduri de colaborare şi schimb de informaţii cu autorităţile ce deţin competenţe în reglementarea şi supravegherea sectorului financiar şi bancar din alte state. Schimbul de informaţii trebuie să fie circumscris exclusiv scopului realizării sarcinilor ce le revin autorităţilor respective, iar informaţiile furnizate de Banca Naţională trebuie să fie supuse unor cerinţe privind păstrarea secretului profesional similare celor prevăzute la art. 36 și în capitolul 3 din titlul V din Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor.

(2) Banca Naţională poate acorda servicii bancare instituţiilor guvernamentale, financiare şi bancare străine, precum şi organizaţiilor internaţionale publice, la care Banca Naţională sau Republica Moldova participă.

(3) Banca Naţională poate participa la organizaţii internaţionale, care urmăresc scopul de a obţine stabilitatea financiară şi economică prin intermediul cooperării internaţionale.

(4) În limita împuternicirilor sale, Banca Naţională ca agent al Republicii Moldova poate să-şi asume obligaţii şi să execute tranzacţii ce ţin de participarea Republicii Moldova la organizaţiile internaţionale.

Articolul 8. Relaţiile cu publicul, Guvernul şi Parlamentul
(1) Banca Naţională aduce periodic la cunoştinţa publicului rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.

 (2) Banca Naţională conlucrează cu Guvernul în problemele financiare şi bugetare:

 a) Guvernatorul Băncii Naţionale:

 - poate asista şi lua cuvîntul la şedinţele Guvernului, alocuţiunea fiind consemnată în procesul-verbal;

 - poate prezenta în scris opinii cu privire la problemele abordate în urma participării în şedinţe;

 b) miniştrii responsabili de problemele economice şi financiare pot asista la şedinţele Consiliului de supraveghere şi ale Comitetului executiv, fără drept de vot.

 (3) Guvernatorul Băncii Naţionale sau membrii Consiliului de supraveghere, sau membrii Comitetului executiv trebuie să explice Parlamentului sau comisiilor lui permanente politica Băncii Naţionale, să avizeze proiecte de legi, la cererea Parlamentului.

Articolul 9. Sediul
Sediul Băncii Naţionale este în municipiul Chişinău.

Articolul 10. Conturile
(1) Banca Naţională poate să deschidă conturi în registrele sale numai în numele statului şi al organelor statului, băncilor licenţiate și sucursalelor băncilor din alte state licențiate de Banca Naţională, băncilor în proces de lichidare, Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, persoanei juridice care desfășoară activitatea de depozitar central de valori mobiliare ca activitate de bază, societăților de plată, societăților emitente de monedă electronică, furnizorilor de servicii poștale în scopul prestării serviciilor de plată, băncilor centrale ale statelor străine şi instituţiilor financiare publice internaţionale. Banca Naţională nu deschide conturi administraţiei publice locale, întreprinderilor, inclusiv celor de stat, cu excepția celor prevăzute de lege în scopul prestării serviciilor de plată.

 (2) Aplicarea sechestrului, suspendarea operaţiunilor sau aplicarea altor măsuri de asigurare asupra mijloacelor băneşti aflate în conturile băncilor deschise la Banca Naţională nu se admit.

Articolul 11. Actele Băncii Naţionale
(1) În scopul îndeplinirii atribuţiilor sale, Banca Naţională are dreptul să emită hotărîri, regulamente, instrucţiuni şi ordonanţe.

	(2) Actele normative ale Băncii Naţionale, care sînt obligatorii pentru băncile şi pentru alte persoane juridice şi fizice, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare fie la data publicării lor, fie la o altă dată prevăzută în textul actului respectiv, cu condiţia informării publicului.

	(21) Actele cu caracter normativ ale Băncii Naţionale pot fi contestate doar de către persoana în privinţa căreia în temeiul actului cu caracter normativ contestat s-a adoptat ori s-a refuzat adoptarea unui act cu caracter individual. Actul cu caracter normativ în temeiul căruia s-a adoptat ori s-a refuzat adoptarea unui act cu caracter individual poate fi contestat doar concomitent cu contestarea actului cu caracter individual.

	(3) Hotărîrile privind ratele dobînzilor la instrumentele politicii monetare, ordonanţele şi alte acte ale Băncii Naţionale care nu au caracter normativ intră în vigoare la data adoptării dacă în actele respective nu este prevăzută o altă dată.

	(3-1) Actele cu caracter individual emise de Banca Națională se notifică conform art. 112.

		(3-2) Actele normative emise de Banca Naţională nu se supun expertizei juridice a Ministerului Justiţiei. Banca Naţională va transmite actele sale normative, după adoptare, Ministerului Justiţiei spre a fi înregistrate în Registrul de stat al actelor juridice. Termenul de înregistrare nu va depăşi 3 zile lucrătoare.

	(3-3) Actele normative emise de Banca Naţională intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional. În cadrul consultării părţilor interesate cu privire la elaborarea actelor sale normative, Banca Naţională va solicita o opinie cu caracter consultativ din partea Ministerului Justiţiei.

	(4) Actele Băncii Naţionale sînt supuse controlului de legalitate în instanţele de contencios administrativ conform procedurii stabilite de Codul administrativ, în măsura în care aceasta nu contravine prezentei legi. Dispoziţiile altor legi pot fi aplicate în cazurile privind contestarea actelor Băncii Naţionale doar în măsura în care nu contravin normelor stabilite de prezenta lege.

	(5) Actele Băncii Naţionale nu se supun controlului de oportunitate.

	(5-1) Actele Băncii Naţionale pot fi contestate la Comitetul executiv al Băncii Naţionale prin depunerea unei cereri prealabile în termen de 30 de zile de la data comunicării actului. Termenul de 30 de zile nu se extinde asupra actelor cu caracter normativ.

	(5-2) Cererile prealabile prin care se contestă actele Băncii Naţionale vor fi adresate în exclusivitate Comitetului executiv al Băncii Naţionale şi vor fi examinate în exclusivitate de către acesta.

	(5-3) Comitetul executiv al Băncii Naţionale va examina cererile prealabile privind actele Băncii Naţionale în termen de 30 de zile de la data depunerii.

	(5-4) Repunerea în termenul de depunere a unei cereri prealabile la Banca Națională și în termenul de înaintare a acțiunii în contencios administrativ cu privire la actele Băncii Naționale sau cu privire la nesoluționarea în termenul legal a unei cereri de către aceasta poate fi solicitată în termen de 3 luni de la data expirării termenului omis. Termenul de 3 luni prevăzut în acest alineat reprezintă termen de decădere.

	(6) Acţiunile de contencios administrativ privind actele Băncii Naţionale sau privind nesoluţionarea de către aceasta în termen legal a unei cereri se înaintează la Curtea de Apel Chișinău, cu condiţia respectării obligatorii a procedurii prealabile prevăzute la alineatele (51)–(53). Contestarea sau acţiunea în justiţie nu suspendă executarea actelor emise de Banca Naţională, dacă legea nu prevede altfel.

	(7) Actele Băncii Naţionale în domeniul politicii monetare şi valutare, inclusiv măsurile de salvgardare, pot fi contestate doar sub aspectul procedurii de adoptare.

	(8) - abrogat.

	(9) Cererile de contestare a actelor Băncii Naţionale în domeniul politicii monetare şi valutare, inclusiv măsurile de salvgardare, a actelor Băncii Naţionale cu privire la administrarea specială asupra băncii şi cu privire la retragerea licenţei băncii, a actelor Băncii Naţionale adoptate în procesul de evaluare şi supraveghere a calităţii acţionarilor entităţilor supravegheate de Banca Naţională, a măsurilor implementate de Banca Naţională sau de administratorul special în cursul administrării speciale a băncii, precum şi a măsurilor impuse de Banca Naţională în procesul de lichidare a băncii, se judecă în termen de 3 luni de la data depunerii.

	(10) În acțiunile în contencios administrativ cu privire la actele administrative ale Băncii Naționale, instanța de judecată, ca bază a propriei aprecieri, utilizează evaluările calitative și cantitative ale situațiilor de fapt, realizate de către Banca Națională, cu excepția cazurilor în care instanța de judecată constată o eroare evidentă de natură să conducă la o soluție diametral opusă soluției prevăzute în actul contestat.

	(11) La constatarea unei erori evidente conform alin. (10), instanța de judecată analizează dacă elementele de probă invocate de către Banca Națională sunt exacte din punct de vedere material, fiabile și coerente din punctul de vedere al aspectelor de importanță substanțială, dacă elementele de probă conțin toate informațiile de importanță substanțială, care ar trebui să fie luate în considerare pentru a evalua o situație complexă, și dacă acestea sunt de natură să susțină concluziile deduse pe baza lor.

Articolul 11-1. Suspendarea executării actelor Băncii Naţionale în instanţa de contencios administrativ
(1) Până la soluționarea definitivă a cauzei în instanța de contencios administrativ nu poate fi suspendată executarea actelor Băncii Naţionale ce ţin de domeniul politicii monetare şi valutare, inclusiv de măsurile de salvgardare sau măsurile de stabilizare financiară, a actelor Băncii Naţionale cu privire la aplicarea instrumentelor de rezoluție, cu privire la instituirea procedurii de redresare, de remediere, de administrare specială şi/sau provizorie a entităţilor supravegheate de Banca Națională, cu privire la suspendarea sau retragerea licenţei, a autorizației, a avizului, a aprobării sau confirmării emise entităţilor supravegheate de Banca Naţională, cu privire la suspendarea activității sau radierea din registru a entităților supravegheate de Banca Națională, cu privire la iniţierea procedurii de lichidare silită a băncilor sau a societăților de asigurare sau de reasigurare, a actelor Băncii Naţionale adoptate în procesul de evaluare şi supraveghere a calităţii acţionarilor/asociaților și persoanelor cu funcții de conducere a entităţilor supravegheate de Banca Naţională, precum şi a actelor și a măsurilor implementate de Banca Naţională, de administratorul special sau de lichidator în cursul rezoluției băncii, societății de asigurare sau de reasigurare sau în cursul lichidării silite a băncii, societății de asigurare sau de reasigurare.

	(2) Suspendarea executării actelor Băncii Naţionale poate fi cerută în instanţa de contencios administrativ numai după contestarea acestor acte la Comitetul executiv al Băncii Naţionale, în termen de 30 de zile de la data adoptării hotărîrii Comitetului executiv pe marginea cererii prealabile privind aceste acte sau de la data expirării termenului pentru soluţionarea cererii prealabile. Termenul de 30 de zile nu se extinde asupra actelor cu caracter normativ.

	(3) Suspendarea executării actelor Băncii Naţionale poate fi dispusă de instanţa de judecată numai la cererea reclamantului, depusă concomitent cu înaintarea acţiunii, şi doar în cazul în care sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii:

	a) motivele invocate de reclamant în susţinerea acţiunii sînt pertinente şi bine întemeiate şi este un caz prima facie împotriva legalităţii actului contestat;

	b) reclamantul prezintă argumente care au o bază factologică precum că circumstanţele litigiului reclamă dispunerea urgentă a suspendării executării actului administrativ contestat pentru a evita prejudicierea gravă şi ireparabilă a intereselor reclamantului;

	c) prejudiciul care ar putea fi cauzat reclamantului depăşeşte interesul public urmărit prin emiterea actului administrativ contestat.

	(4) Sarcina probaţiunii întrunirii condiţiilor menţionate la alin. (3) revine reclamantului. Pînă la proba contrarie se prezumă existenţa unui interes public în executarea imediată şi neîntreruptă a actelor Băncii Naţionale.

	(4-1) În cadrul examinării cererilor privind suspendarea executării actelor Băncii Naţionale, instanţa de judecată citează părţile în proces, indicînd data şi ora desfăşurării şedinţei de judecată şi anexînd copia de pe cererea de suspendare a executării actelor Băncii Naţionale, de asemenea solicită Băncii Naţionale să prezinte referinţa pe marginea cererii de suspendare.

	(4-2) În termen de 3 zile lucrătoare de la primirea copiei de pe cererea de suspendare a executării actelor Băncii Naţionale, Banca Naţională depune referinţa pe marginea acestei cereri.

	(4-3) Instanţa de judecată este obligată să soluţioneze cererea de suspendare a executării actelor Băncii Naţionale în cel mult 5 zile de la prezentarea referinţei de către Banca Naţională sau de la data la care trebuia prezentată referinţa.

	(5) Instanţa de judecată poate dispune suspendarea executării actelor Băncii Naţionale doar în cazul întrunirii cumulative a condiţiilor menţionate la alin. (3). Instanţa de judecată pronunţă o încheiere motivată privind suspendarea sau refuzul de suspendare a executării actelor Băncii Naţionale.

	(6) Hotărîrea instanţei de contencios administrativ privind declararea ilegală, parţial sau total, a actului normativ al Băncii Naţionale se transmite de îndată Băncii Naţionale şi se publică neîntîrziat pe pagina web oficială a Băncii Naţionale.

	(7) Încheierea judecătorească privind suspendarea sau refuzul de suspendare a executării actelor Băncii Naţionale poate fi atacată cu recurs în conformitate cu Codul de procedură civilă. Prin derogare de la art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen restrîns, care nu va depăşi 10 zile de la data depunerii recursului.

Capitolul II. POLITICA MONETARĂ ŞI VALUTARĂ
Articolul 14. Instrumentele politicii monetare
Pentru exercitarea atribuţiilor sale privind politica monetară şi valutară, Banca Naţională va lua măsuri, inclusiv cele descrise în prezentul capitol.

Articolul 15. Operaţiuni de piaţă deschis
Banca Naţională poate efectua pe pieţele financiare operaţiuni cu creanţe emise de stat, de către Banca Naţională sau cu orice alte creanţe prin cumpărarea, păstrarea şi vînzarea lor (spot şi forward). Operaţiunile cu creanţele emise de stat pot fi efectuate de către Banca Naţională numai pe piaţa secundară.

Articolul 16. Operaţiuni valutare şi alte operaţiuni
Banca Naţională are dreptul:

 a) să cumpere, să vîndă şi să negocieze monede de aur, lingouri de aur şi alte metale preţioase;

 b) să cumpere, să vîndă şi să negocieze valută străină, folosind activele indicate la articolul 53 alineatul (1);

 c) să cumpere şi să vîndă bonuri de tezaur şi alte valori mobiliare emise sau garantate de către guverne străine şi instituţiile financiare publice internaţionale;

 d) să stabilească rata la care va cumpăra, vinde şi va efectua operaţiunile menţionate la lit. a)–c).

Articolul 17. Rezerve obligatorii stabilite băncilor
(1) Banca Naţională stabileşte băncilor cerinţele menţinerii rezervelor obligatorii faţă de depozite şi alte pasive similare, specificate în acest scop. Aceste rezerve se menţin prin reţinerea banilor în numerar în casa sau în conturile de corespondent ale băncilor sau în conturi speciale ale băncilor la Banca Naţională. Aplicarea sechestrului, suspendarea operaţiunilor, aplicarea altor măsuri de asigurare, precum şi a măsurilor de executare silită în privinţa mijloacelor băneşti aflate în conturile speciale ale rezervelor obligatorii, nu se admit.

 (2) Banca Naţională stabileşte aceleaşi rate de rezerve obligatorii pentru pasive de acelaşi fel şi determină modul lor de calcul. Cerinţele faţă de menţinerea rezervelor obligatorii şi de majorarea lor intră în vigoare în termen de cel puţin 10 zile de la notificarea băncilor.

 (3) Banca Națională poate remunera rezervele obligatorii menținute de bănci. Principiile și modul de remunerare a rezervelor obligatorii se stabilesc prin actele normative ale Băncii Naționale.

  (4) În cazul nerespectării de către băncile a cerinţelor stabilite privind rezervele obligatorii, Banca Naţională le aplică o amendă la o rată egală cu rata de bază pe zi la data deficienţei plus 0,2 % înmulţită cu deficienţa pentru toată perioada cît durează ea. Amenda se încasează în bugetul statului prin deducerea incontestabilă din contul băncii aflat la Banca Naţională.

Articolul 18. Acordarea de credite băncilor
(1) Banca Naţională poate acorda băncilor credite în condiţii stabilite periodic de Banca Naţională şi garantate prin:

 a) valori mobiliare emise de Guvern;

 b) valori mobiliare emise de Banca Naţională;

 e) depozitele şi alte conturi la Banca Naţională sau la o altă bancă acceptată de Banca Națională, reprezentînd orice fel de active pe care Banca Naţională le poate cumpăra, vinde şi negocia.

 f) alte active financiare eligibile stabilite de Banca Naţională.

 (2) Creditele arătate la alineatul (1) se pot acorda sub formă de avansuri, împrumuturi, cumpărări, vînzări ale instrumentelor financiare, pe bază competitivă sau necompetitivă.

  (3) Prevederile Codului administrativ nu sînt aplicabile procedurii de elaborare, aprobare, aplicare și retragere, revocare sau anulare a actelor Băncii Naționale emise în aplicarea alin. (2).

  (4) Banca Naţională stabileşte şi periodic aduce la cunoştinţa publicului:

 a) rata minimală a dobînzii la care ea acordă credite băncilor;

 b) criteriile obiective, conform cărora băncile vor fi eligibile pentru a li se acorda credite în mod competitiv.

 (5) Banca Naţională poate stabili rate diferenţiate, plafoane pentru diferite categorii ale acestor tranzacţii şi termenele exigibilităţii lor.

Articolul 18-1. Asistența de lichiditate în situații de urgență
(1) Pentru a menține stabilitatea sistemului financiar, Banca Națională poate acorda, la deplina sa discreție și în condițiile stabilite de către aceasta, băncilor solvabile și viabile care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate asistență de lichiditate în situații de urgență, garantată cu activele indicate la art. 18 alin. (1).

 (2) Termenul pentru care se acordă asistența de lichiditate în situații de urgență este de pînă la 3 luni, cu posibilitatea extinderii acestuia, în mod excepțional, pentru o perioadă nu mai mare de un an de la data acordării, în condițiile stabilite de Comitetul executiv al Băncii Naționale.

 (3) Asistența de lichiditate în situații de urgență se acordă la o rată a dobînzii superioară ratei aplicate de Banca Națională la operațiunile sale de creditare, inclusiv la facilitatea permanentă de creditare.

 (4) Prevederile Codului administrativ nu sînt aplicabile procedurii de elaborare, aprobare, aplicare și retragere, revocare sau anulare a actelor Băncii Naționale emise în aplicarea alin. (1)–(3).

Articolul 18-2. Acordarea de împrumuturi Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar
Banca Națională poate acorda Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar împrumuturi în condițiile art. 16 alin. (1), (2) și (4) din Legea nr. 575/2003 privind garantarea depozitelor în sistemul bancar și în condițiile stabilite de Comitetul executiv al Băncii Naționale.

Capitolul III. PREVEDERI FINANCIARE
Articolul 19. Capitalul
(1) Capitalul Băncii Naţionale include capitalul statutar, conturile de rezervă create în conformitate cu prevederile art. 66 şi conturile de rezervă ale veniturilor nerealizate.

 (2) Capitalul statutar reprezintă suma capitalului autorizat şi a fondului general de rezervă. Capitalul autorizat este subscris şi deţinut exclusiv de către stat, el nu este transferabil sau nu poate fi grevat cu sarcini.

 (3) Capitalul statutar este dinamic şi se formează din profitul anului disponibil pentru distribuire, alocat conform prevederilor art. 20 alin. (5), din veniturile obţinute conform articolului 64 alineatul (3) şi/sau din contribuţiile Guvernului, pînă cînd mărimea acestuia va atinge 10% din totalul obligaţiunilor monetare ale Băncii Naţionale, şi este structurat după cum urmează:

 a) 1/3 – capitalul autorizat;

 b) 2/3 – fondul general de rezervă.

 (4) Nici o reducere a nivelului obligaţiunilor monetare, atît pe parcursul, cît şi la finele anului financiar, nu implică diminuarea capitalului statutar creat anterior.

 (5) Fondul general de rezervă se utilizează în exclusivitate pentru acoperirea pierderilor înregistrate conform rezultatului exerciţiului la finele anului financiar.

 (6) În cazul în care la finele anului financiar nivelul capitalului statutar scade sub 4% din totalul obligațiunilor monetare ale Băncii Naționale, Guvernul, în persoana Ministerului Finanţelor, în decurs de 60 de zile după primirea raportului auditorului extern asupra situaţiilor financiare ale Băncii Naţionale, transferă Băncii Naţionale o contribuţie de capital în valori mobiliare de stat la o rată a dobînzii de piaţă, în volumul necesar pentru majorarea capitalului statutar până la 4% din totalul obligațiunilor monetare ale Băncii Naționale.

 (7) Emisiunea și transferul către Banca Națională al contribuției de capital în valori mobiliare de stat se vor efectua într-o singură tranșă, pe parcursul anului următor, după înregistrarea unei mărimi a capitalului statutar mai mică de 4% din totalul obligaţiunilor monetare ale Băncii Naţionale.

Articolul 20. Repartizarea profitului şi acoperirea pierderilor
(1) Rezultatul exerciţiului (profit/pierdere) al Băncii Naţionale pentru fiecare an financiar va fi determinat conform prevederilor art.66.

 (2) Profitul disponibil pentru distribuire reprezintă rezultatul exerciţiului obţinut după:

 a) defalcarea tuturor veniturilor nerealizate în conturi corespunzătoare de rezervă ale veniturilor nerealizate;

 b) acoperirea tuturor pierderilor nerealizate din sursele conturilor corespunzătoare de rezervă ale veniturilor nerealizate, pînă cînd soldul acestora devine zero.

 c) defalcarea veniturilor obţinute conform articolului 64 alineatul (3) în capitalul statutar în limitele prevăzute la articolul 19 alineatul (3).

 (3) Conturile de rezervă ale veniturilor nerealizate vor fi create separat pentru fiecare sursă care a generat aceste venituri şi vor fi utilizate pentru acoperirea pierderilor nerealizate ale perioadelor ulterioare, generate doar de sursele care au creat aceste rezerve.

 (4) În cazul în care defalcarea veniturilor nerealizate şi/sau acoperirea pierderilor nerealizate prevăzute la alin.(2) lit. a) şi b) depăşeşte profitul net, această depăşire este acoperită din fondul general de rezervă în conformitate cu art.19 alin. (5).

 (5) La finele anului financiar, profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat pentru majorarea capitalului statutar în următorul mod:

 a) dacă mărimea capitalului statutar constituie mai puţin de 4% din totalul obligaţiunilor monetare ale Băncii Naţionale, profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat în întregime pentru majorarea capitalului statutar în modul prevăzut la art. 19 alin. (3);

 b) dacă mărimea capitalului statutar constituie de la 4% până la 10% din totalul obligaţiunilor monetare ale Băncii Naţionale, 50% din profitul disponibil pentru distribuire vor fi alocate pentru majorarea capitalului statutar în modul prevăzut la art. 19 alin. (3), iar 50% din profitul disponibil pentru distribuire vor fi transferate la venitul bugetului de stat;

 c) dacă mărimea capitalului statutar constituie mai mult de 10% din totalul obligaţiunilor monetare ale Băncii Naţionale, profitul disponibil pentru distribuire va fi transferat în întregime la venitul bugetului de stat.

 (6) Soldul profitului disponibil pentru distribuire se transferă la venitul bugetului de stat în termen de 15 zile după primirea raportului auditorului extern asupra situaţiilor financiare ale Băncii Naţionale.

Articolul 21. Devizul de cheltuieli
(1) Anual, toate cheltuielile administrative şi investiţiile capitale ale Băncii Naţionale se prevăd în devizul de cheltuieli şi, respectiv, în alocaţiile pentru investiţii, care se aprobă de către Consiliul de supraveghere şi se verifică, în execuţie, conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.

 (2) Legalitatea şi regularitatea devizelor de cheltuieli şi a alocaţiilor pentru investiţii ale Băncii Naţionale se auditează de Curtea de Conturi. Auditul public extern al Curţii de Conturi se va limita la examinarea eficienţei operaţionale a deciziilor luate de conducerea Băncii Naţionale, excluzîndu-se cele ce ţin de implementarea politicii monetare şi valutare a Băncii Naţionale şi de gestionarea rezervelor valutare ale statului.

Capitolul IV. ORGANIZAREA ŞI ADMINISTRAREA
Articolul 22. Organele de conducere ale Băncii Naţionale
(1) Organele de conducere ale Băncii Naţionale sînt Consiliul de supraveghere şi Comitetul executiv.

 (2) Consiliul de supraveghere şi Comitetul executiv sînt organe colegiale, activitatea acestora fiind reglementată de prezenta lege şi de regulamentele Băncii Naţionale.

 (3) Consiliul de supraveghere este organul responsabil de organizarea unui sistem eficient de supraveghere publică independentă a activităţii Băncii Naţionale.

 (4) Comitetul executiv exercită conducerea executivă a Băncii Naţionale şi asigură realizarea independentă a atribuţiilor de bază ale acesteia, în modul stabilit de lege.

Articolul 23. Componenţa organelor de conducere, modul de numire şi revocare a membrilor acestora
(1) Consiliul de supraveghere este compus din 7 membri după cum urmează:

a) un preşedinte, care este şi Guvernator al Băncii Naţionale;

b) un vicepreședinte, care este și prim-viceguvernator al Băncii Naționale;

c) un membru, care este și viceguvernator al Băncii Naţionale;

d) patru membri, care nu sînt salariaţi ai Băncii Naţionale.

(2) Comitetul executiv este compus din 5 membri, după cum urmează:

a) un preşedinte, care este şi Guvernator al Băncii Naţionale;

b) un vicepreşedinte, care este şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale;

c) trei membri, care sînt și viceguvernatori ai Băncii Naţionale.

(3) Guvernatorul Băncii Naţionale este numit de Parlament la propunerea Preşedintelui Parlamentului.

(4) Prim-viceguvernatorul și viceguvernatorii sînt numiţi de Parlament la propunerea Guvernatorului Băncii Naţionale.

(5) Membrul Consiliului de supraveghere indicat la alin. (1) lit. c) este numit de Parlament la propunerea Guvernatorului Băncii Naţionale, iar membrii Consiliului de supraveghere indicaţi la alin. (1) lit. d) sînt numiţi de Parlament la propunerea Comisiei economie, buget și finanţe a Parlamentului, conform procedurii stabilite de către aceasta.

(6) Un candidat poate fi propus Parlamentului pentru numire nu mai mult de două ori în decursul unui an.

(7) Poate candida la funcţia de membru al Consiliului de supraveghere sau al Comitetului executiv persoana care deţine cetăţenia Republicii Moldova, are studii superioare, se bucură de o bună reputaţie, nu are în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligaţiei prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale şi, în cazul candidatului la funcţia de membru al Consiliului de supraveghere, are o experienţă de muncă de cel puţin 10 ani în domeniul financiar, juridic sau de audit ori într-o funcţie ştiinţifică sau academică în aceste domenii ori, în cazul candidatului la funcţia de membru al Comitetului executiv, are o experienţă de muncă de cel puţin 10 ani în domeniul financiar sau monetar.

(8) Membrii Consiliului de supraveghere şi cei ai Comitetului executiv sînt numiţi în funcţie pe un termen de 7 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. La expirarea mandatului, membrul Consiliului de supraveghere sau membrul Comitetului executiv rămîne în funcţie pînă la numirea unui nou membru.

(9) Membrii Consiliului de supraveghere şi cei ai Comitetului executiv pot demisiona, cu condiţia informării în scris, cu 3 luni înainte, a autorităţii publice care i-a numit.

(10) Orice membru al Consiliului de supraveghere sau al Comitetului executiv poate fi revocat de către Parlament, conform procedurii prevăzute la alin. (11), numai în cazul în care nu mai îndeplinește condițiile de exercitare a atribuțiilor, a comis o abatere gravă, a încheiat direct sau prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, a participat la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese, nu a depus declarația de avere și interese personale sau a refuzat depunerea acesteia, în condițiile art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, fie s-a dispus de către instanța de judecată, prin hotărîre irevocabilă, confiscarea averii nejustificate.

(11) Preşedintele Consiliului de supraveghere este revocat la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu votul a 2/3 din numărul deputaţilor aleși. Revocarea celorlalţi membri ai Consiliului de supraveghere şi ai Comitetului executiv se face la propunerea Consiliului de supraveghere, înaintată ca urmare a demersului Guvernatorului Băncii Naţionale, sau la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu votul majorității deputaţilor aleși.

(12) Hotărîrea de revocare a membrului Consiliului de supraveghere sau a membrului Comitetului executiv poate fi atacată la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(13) Parlamentul numeşte membrii Consiliului de supraveghere şi ai Comitetului executiv în funcţiile devenite vacante în termen de cel mult 3 luni de la survenirea vacanţei funcţiei.

Articolul 24. Atribuţiile Guvernatorului
(1) Guvernatorul este responsabil de formularea iniţiativelor în domeniul politicii monetare şi valutare pentru a fi prezentate Comitetului executiv şi de executarea lor. Guvernatorul organizează şi conduce activitatea Băncii Naţionale, activează, fără procură, în numele acesteia, o reprezintă în relaţiile cu orice persoană juridică sau fizică atît în Republica Moldova, cît şi în afara ei, emite ordine şi dispoziţii obligatorii pentru salariaţii Băncii Naţionale, controlează executarea lor, semnează, direct sau prin persoane împuternicite de el, acordurile şi alte acte încheiate de Banca Naţională.

 (2) În caz de absenţă sau de imposibilitate de îndeplinire a atribuţiilor, Guvernatorul este suplinit de prim-viceguvernator, iar în lipsa acestuia – de unul dintre viceguvernatori, care este abilitat conform reglementărilor interne ale Băncii Naționale. Guvernatorul poate transmite unele atribuţii ale sale membrilor Comitetului executiv şi conducătorilor de subdiviziuni ale Băncii Naţionale.

Articolul 24-1. Cabinetul Guvernatorului și Corpul de control al Guvernatorului
(1) În îndeplinirea atribuțiilor, Guvernatorul poate fi asistat de un cabinet propriu, instituit la decizia acestuia.

	(2) Guvernatorul poate decide instituirea Corpului de control al Guvernatorului.

	(3) Prin derogare de la art. 27 alin. (1) lit. g), Guvernatorul aprobă regulamentele interne de organizare și funcționare și alte reglementări interne cu privire la activitatea Cabinetului Guvernatorului și a Corpului de control al Guvernatorului.

Articolul 25. Incompatibilităţi şi restricţii
(1) Membrii organelor de conducere ale Băncii Naţionale nu pot fi deputaţi, membri ai Guvernului, membri ai vreunui partid politic sau formaţiuni social-politice, nu pot face parte din autoritatea judecătorească sau din administraţia publică, nu pot desfăşura ori participa la activităţi cu caracter politic, nu pot face agitaţie electorală în favoarea vreunui partid sau formaţiuni social-politice.

	(2) Membrii organelor de conducere şi personalul Băncii Naţionale nu pot exercita activităţi care ar putea genera un conflict de interese în procesul realizării de către aceştia a atribuţiilor de serviciu. Membrii Comitetului executiv nu pot exercita alte activităţi remunerate, cu excepţia activităţilor didactice şi ştiinţifice sau activităților prevăzute în regulamentul de funcționare al Comitetului executiv ori desemnărilor de către Banca Națională în temeiul Legii cu privire la redresarea și rezoluția bancară și al Legii nr. 92/2022 privind activitatea de asigurare sau de reasigurare, caz în care mandatul se suspendă de drept.

	(3) Membrii organelor de conducere, timp de un an după eliberarea lor din funcţie, nu pot activa în calitate de membri ai organelor de conducere ale entităţilor reglementate și supravegheate de Banca Naţională, cu excepția desemnărilor de către Banca Națională în temeiul Legii cu privire la redresarea și rezoluția bancară și al Legii nr. 92/2022 privind activitatea de asigurare sau de reasigurare.

	(4) Membrii organelor de conducere deţin funcţii de demnitate publică prin numire şi se supun prevederilor aplicabile ale legislaţiei cu privire la statutul persoanelor care exercită funcţii de demnitate publică, în măsura în care prezenta lege nu prevede altfel.

	(5) Personalului cu atribuţii de supraveghere îi este interzisă participarea în cadrul comisiilor de expertiză, precum şi la orice alte acţiuni de verificare care excedează atribuţiile şi competenţele conferite acestuia prin lege.

Articolul 26. Atribuţiile Consiliului de supraveghere
(1) În exercitarea competenţelor privind supravegherea, prevăzute la art. 22 alin. (3), Consiliul de supraveghere are următoarele atribuţii:

 a) aprobă raportul anual şi situaţiile financiare anuale ce urmează a fi prezentate de către Banca Naţională autorităţilor competente;

 b) adoptă standardele sistemului de control intern, verifică şi evaluează în mod continuu funcţionarea sistemului de control intern şi a elementelor acestuia;

 c) numeşte în funcţie controlorul general, la propunerea Comitetului de audit, şi stabileşte condiţiile de remunerare a acestuia, cu votul a cel puțin 2/3 din numărul membrilor numiţi în funcţie;

 d) adoptă normele de etică profesională în Banca Naţională;

 e) determină fondul de salarizare al Băncii Naţionale şi nivelul salarizării membrilor Comitetului executiv, cu votul a cel puțin 2/3 din numărul membrilor numiţi în funcţie;

 f) stabileşte condiţiile de acordare a creditelor pentru salariaţii Băncii Naţionale;

 g) stabileşte valoarea nominală, designul bancnotelor şi al monedelor metalice, modul de punere în circulaţie şi condiţiile de retragere a lor din circulaţie, cu votul a cel puțin 2/3 din numărul membrilor numiţi în funcţie;

 h) înaintează propuneri vizînd majorarea capitalului Băncii Naţionale, cu votul a cel puțin 2/3 din numărul membrilor numiţi în funcţie;

 i) aprobă devizul de cheltuieli şi alocaţiile pentru investiţii ale Băncii Naţionale şi monitorizează executarea acestora;

 j) selectează, pe bază de licitaţie, organizaţia de audit extern;

 k) determină cuantumul indemnizaţiilor lunare ale membrilor Consiliului de supraveghere care nu sînt şi membri ai Comitetului executiv, cu votul a cel puțin 2/3 din numărul membrilor numiţi în funcţie. Indemnizaţia lunară se stabileşte în mărime de pînă la 50% din valoarea medie a veniturilor medii lunare obținute la Banca Națională în ultimele 12 luni de către membrii Comitetului executiv care dețin funcția respectivă nu mai puțin de 12 luni la data stabilirii;

 l) stabileşte modul de creare şi funcţionare a Comitetului monetar, Comitetului de investiţii, Comitetului de audit, Comitetului de supraveghere prudenţială şi a altor comitete care pot funcţiona în cadrul Băncii Naţionale;

 m) aprobă, cu votul a cel puțin 2/3 din numărul membrilor numiţi în funcţie, înaintarea către Parlament a propunerilor de revocare din funcţie a membrilor organelor de conducere, ca urmare a demersului înaintat de Guvernator;

 n) aprobă regulamentele interne aferente exercitării atribuţiilor prevăzute la prezentul alineat, cu votul a cel puțin 2/3 din numărul membrilor numiţi în funcţie.

 (2) Consiliul de supraveghere poate solicita informaţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale doar Comitetului executiv, înaintînd acestuia o solicitare scrisă. Informațiile solicitate sînt transmise în adresa Consiliului de supraveghere prin decizia Comitetului executiv.

 (3) Consiliul de supraveghere prezintă Parlamentului, cel puţin anual, rapoarte privind activitatea de supraveghere desfăşurată.

Articolul 27. Atribuţiile Comitetului executive
(1) Comitetul executiv are următoarele atribuţii:

a) stabileşte politica monetară în stat, inclusiv nivelul ratelor dobînzii la instrumentele politicii monetare, condiţiile de acordare a creditelor, tipul şi nivelul rezervelor pe care băncile sînt obligate să le ţină la Banca Naţională;

b) stabileşte politica valutară în stat şi regimul cursului de schimb al monedei naţionale;

c) adoptă actele normative ale Băncii Naţionale şi aprobă recomandările ce urmează a fi prezentate de Banca Naţională autorităţilor competente;

d) aprobă, cu votul a cel puțin 2/3 din numărul membrilor prezenţi la şedinţă, fiecare acordare de asistență de lichiditate în situații de urgență sau folosire a altor instrumente financiare în favoarea unei bănci, în conformitate cu art. 18-1;

e) asigură implementarea hotărîrilor Consiliului de supraveghere, adoptate conform art. 26;

f) decide asupra modului de eliberare a licenţelor, autorizaţiilor, permisiunilor, aprobărilor ce urmează a fi eliberate de Banca Naţională conform legislaţiei în vigoare;

g) planifică şi organizează activitatea curentă a Băncii Naţionale;

h) examinează, după caz, rezultatele controalelor efectuate la entităţile supravegheate de Banca Naţională, adoptă hotărîrile aferente acestora;

i) hotărăşte asupra emiterii creanţelor Băncii Naţionale, volumului şi condiţiilor de emitere a lor.

(2) Comitetul executiv exercită şi alte atribuţii care nu revin prin lege Consiliului de supraveghere.

(3) Şedinţele Comitetului executiv se convoacă de președintele acestuia cel puţin o dată pe lună şi se desfăşoară conform prevederilor art. 31. Şedinţele pot fi convocate şi la cererea scrisă a trei membri ai Comitetului executiv.

Articolul 28. Comitetul de audit
(1) Comitetul de audit este creat prin hotărîre a Consiliului de supraveghere.

 (2) Comitetul de audit este compus din 3 membri ai Consiliului de supraveghere care nu sînt salariaţi ai Băncii Naţionale.

 (3) Comitetul de audit are următoarele atribuţii:

 a) monitorizează procesul de raportare financiară a Băncii Naţionale;

 b) monitorizează eficienţa sistemului de control intern şi de management al riscurilor;

 c) monitorizează şi direcţionează funcţia de audit intern;

 d) monitorizează independenţa şi activitatea auditului extern.

 (4) Domeniile detaliate de competenţă ale Comitetului de audit se stabilesc printr-un regulament intern, aprobat de Consiliul de supraveghere.

 (5) Comitetul de audit prezintă Consiliului de supraveghere, cel puţin anual, rapoarte privind activitatea de monitorizare desfăşurată, care vor conține recomandări pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea proceselor de activitate ale Băncii Naţionale.

Articolul 31. Şedinţele Consiliului de supraveghere
(1) Şedinţele Consiliului de supraveghere sînt prezidate de Guvernator, iar în lipsa acestuia de primul-viceguvernator.

 (2) Şedinţele Consiliului de supraveghere se convoacă de Guvernator cel puţin trimestrial. Şedinţele pot fi convocate şi la cererea în scris a 4 membri ai Consiliului.

 (3) Decizia privind convocarea şedinţelor Consiliului de supraveghere se comunică tuturor membrilor lui cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte cu excepţia situaţilor de urgenţă, cînd şedinţele pot fi convocate urgent. Totodată se aduce la cunoştinţa membrilor Consiliului data, locul întrunirii şi ordinea de zi.

 (4) Fiecare membru al Consiliului de supraveghere are dreptul la un vot. Şedinţa este deliberativă dacă la ea sînt prezenţi mai mult de jumătate din membrii numiţi în funcţie ai Consiliului, inclusiv Guvernatorul sau primul-viceguvernator.

 (5) Şedinţele Consiliului de supraveghere sînt secrete. Conform deciziei Consiliului toate sau o parte din hotărîrile sale pot fi aduse la cunoştinţa opiniei publice în conformitate cu Legea cu privire la secretul comercial.

 (6) Hotărîrile Consiliului se adoptă cu majoritatea simplă de voturi ale membrilor lui prezenţi la şedinţă, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege sau de actele Băncii Naţionale. Dreptul la vot aparţine numai acelor membri ai Consiliului care s-au prezentat la şedinţă. În caz de paritate a voturilor votul preşedintelui şedinţei este decisiv.

 (7) Hotărîrile Consiliului de supraveghere se emit sub semnătura preşedintelui şedinţei.

 (8) Nici o hotărîre a Consiliului de supraveghere nu poate fi anulată din cauza că există posturi vacante în componenţa lui.

 (9) Hotărîrile Consiliului de supraveghere rămîn valabile indiferent de descoperirea ulterioară a unor neregularităţi legate de numirea membrului Consiliului în funcţie, de eligibilitate sau de calificarea profesională.

 (10) La fiecare şedinţă a Consiliului de supraveghere se întocmeşte un proces-verbal pe care îl semnează preşedintele şedinţei şi secretarul Consiliului.

Articolul 32. Interesele personale ale membrilor organelor de conducere
(1) Membrii organelor de conducere, după numire şi ulterior anual, trebuie să aducă la cunoştinţa Consiliului toate interesele lor financiare directe sau indirecte şi ale membrilor familiilor lor în modul stabilit de Consiliu.

 (2) În cazul în care se examinează o problemă legată de astfel de interese, membrul organului de conducere le aduce la cunoştinţă Consiliului de supraveghere sau Comitetului executiv la începutul dezbaterilor şi nu ia parte la examinarea şi votarea acestei chestiuni. Totodată prezenţa lui se ia în considerare la stabilirea cvorumului.

Articolul 33. Auditul intern
(1) Banca Naţională are un organ de audit intern, constituit din specialişti cu competenţe în domeniile auditului, contabilităţii, finanţelor şi tehnologiilor informaţionale și condus de controlorul general.

 (2) Controlorul general al Băncii Naţionale se numeşte pe un termen de 5 ani de către Consiliul de supraveghere la propunerea Comitetului de audit şi se destituie din funcţie prin decizia motivată a Consiliului de supraveghere. Controlorul general poate să demisioneze cu condiţia notificării preşedintelui Consiliului de supraveghere cu 3 luni înainte.

 (3) Controlorul general, în comun cu specialiştii organului de audit intern:

 a) stabilește procedurile de audit intern;

 b) examinează şi evaluează procesele de activitate, inclusiv calitatea metodelor de control şi de gestiune a riscurilor, sistemele informatice utilizate, examinează alte subiecte, în scopul asigurării respectării cerinţelor legislaţiei în vigoare şi ale normelor interne;

 c) examinează situaţiile financiare şi executarea devizului de cheltuieli şi alocaţiilor pentru investiţii ale Băncii Naţionale, confirmînd aceasta printr-un aviz.

 (4) Organul de audit intern este subordonat şi raportează Consiliului de supraveghere.

Articolul 34. Personalul Băncii Naţionale
(1) Comitetul executiv aprobă Regulamentul cu privire la personalul Băncii Naţionale.

	(2) Guvernatorul angajează şi concediază personalul Băncii Naţionale în modul şi condiţiile stabilite de Comitetul executiv.

	(21) Prin derogare de la prevederile alin. (2), Guvernatorul numește și eliberează din funcție personalul din Cabinetul acestuia și din Corpul de control al Guvernatorului, conform reglementărilor interne aprobate de către Guvernator.

	(3) Comitetul executiv decide asupra remunerării personalului scriptic al Băncii Naţionale în conformitate cu legislaţia. Banca Națională stabilește și menține sistemul de remunerare a angajaților săi într-un mod care, potrivit principiilor acceptate în practica internațională, asigură echitatea internă şi competitivitatea externă, consolidarea capacităților instituționale, continuitatea activității şi resurselor umane. În acest scop, nivelul de remunerare a angajaților Băncii Naţionale nu este inferior nivelului de remunerare a posturilor similare ca impact și complexitate din sectorul bancar și/sau piața generală de servicii specializate.

	(4) Prin derogare de la art. 71 și 72 din Codul muncii, Banca Națională îi poate detașa pe funcționarii săi la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare pe o perioadă de pînă la 5 ani.

	(5) Funcţionarii Băncii Naţionale sînt obligaţi să declare orice împrumuturi, cu excepţia celor primite de la Banca Naţională, organului de audit intern care ţine evidenţa acestora. Comitetul executiv poate stabili mărimile maxime ale împrumuturilor pe care angajaţii le pot primi de la alte bănci.

	(6) Funcţionarii Băncii Naţionale sînt obligaţi să respecte prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale.

Articolul 35. Garanţii în exercitarea atribuţiilor
(1) Banca Naţională, membrii organelor de conducere ale Băncii Naţionale, lichidatorul desemnat de aceasta, precum și personalul acesteia nu răspund civil, administrativ, contravențional sau penal pentru actele sau faptele îndeplinite ori pentru omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte în exercitarea atribuţiilor conferite prin lege Băncii Naţionale, inclusiv pentru efectuarea operaţiunilor interne circumscrise exercitării acestor atribuţii, cu excepţia cazurilor în care instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu rea-credinţă, a oricărui act sau fapt legat de exercitarea atribuţiilor Băncii Naţionale, care a cauzat prejudicii unor terţi.

  (2) Cheltuielile ocazionate de procedurile penale, civile, administrative, contravenționale iniţiate împotriva persoanelor prevăzute la alineatul (1), care vizează actele sau faptele îndeplinite de către acestea ori omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte de către acestea în exercitarea atribuţiilor conferite prin lege Băncii Naţionale, inclusiv pentru efectuarea operaţiunilor interne circumscrise exercitării acestor atribuţii, sînt suportate de Banca Naţională sau de persoanele prevăzute la alineatul (1) în cazul în care își asumă benevol suportarea cheltuielilor respective. În sensul prezentului articol, prin cheltuieli ocazionate de procedurile penale, civile, administrative, contravenționale se înțeleg, cel puţin, cheltuielile de asistență juridică și cheltuielile de expertiză, dacă reglementările Băncii Naționale nu prevăd și alte categorii de cheltuieli. În vederea reglementării categoriilor de cheltuieli suportate și a procedurilor de suportare a acestor cheltuieli, Banca Naţională va emite reglementări.

  (2-1) În cazul în care instanța de judecată a constatat, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii, cu rea-credință, a oricărui fapt sau act legat de exercitarea atribuțiilor Băncii Naționale, care a cauzat prejudicii unor terți, cheltuielile ocazionate prevăzute la alineatul (2) se compensează Băncii Naționale de către persoana în privința căreia a fost adoptată hotărârea respectivă dacă aceste cheltuieli au fost suportate de Banca Națională.

 (3) Pentru actele sau faptele îndeplinite ori pentru omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte în exercitarea atribuțiilor conferite prin lege Băncii Naționale, inclusiv pentru efectuarea operațiunilor interne circumscrise exercitării acestor atribuții, pornirea urmăririi penale împotriva membrului organului de conducere al Băncii Naționale, reținerea, aducerea silită, arestul și percheziționarea acestuia nu pot avea loc decât la ordonanța Procurorului General, cu autorizarea unui complet format din 3 judecători din cadrul Curții de Apel Chișinău. Acțiunile procesuale în privința membrului organului de conducere al Băncii Naționale, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, pot fi efectuate numai după emiterea ordonanței de pornire a urmăririi penale.

  (4) Dispozițiile alineatelor (1), (2) și (2-1) din prezentul articol se aplică și după încetarea mandatului sau a raporturilor de muncă ale persoanelor prevăzute la alineatul (1), pentru actele sau faptele îndeplinite ori omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte în exercitarea atribuţiilor în perioada în care au deținut statutul de angajat, lichidator, membru al organului de conducere.

 (5) În procedurile penale, Banca Națională pune la dispoziția persoanelor prevăzute la alin. (1), la solicitarea acestora, toate informațiile și materialele necesare pentru asigurarea dreptului lor la apărare.

  (6) Repararea prejudiciului cauzat de persoanele prevăzute la alin. (1) prin acte sau fapte îndeplinite ori prin omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte în exercitarea atribuțiilor conferite prin lege Băncii Naționale, inclusiv pentru efectuarea operațiunilor interne circumscrise exercitării acestor atribuții, poate fi cerută doar de la Banca Națională.

  (7) În cazul reparării de către Banca Națională, potrivit alin. (6), a prejudiciului cauzat de persoanele prevăzute la alin. (1), Banca Națională exercită dreptul de regres împotriva acestor persoane, proporțional gradului de vinovăție a acestora, numai în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive, prin care este constatată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, intenționat și cu rea-credință, a oricărui act sau fapt legat de exercitarea atribuțiilor conferite prin lege Băncii Naționale, inclusiv de efectuarea operațiunilor interne circumscrise exercitării acestor atribuții, care a cauzat prejudicii unor terți și prin care este stabilită extinderea răspunderii patrimoniale a acestor persoane.

Articolul 36. Păstrarea secretului professional
(1) Membrii organelor de conducere, salariaţii Băncii Naţionale, experţii contabili, contabilii autorizaţi şi alţi specialişti numiţi, potrivit legii, de aceasta să efectueze controlul (inspecţia), precum şi auditorii sînt obligaţi să păstreze secretul profesional asupra oricărei informaţii ce reprezintă secret bancar, comercial, fiscal şi alt secret ocrotit de lege, de care iau cunoştinţă în cursul executării obligaţiilor lor. Aceste persoane sînt obligate să păstreze secretul profesional şi după încetarea activităţii la Banca Naţională sau după încetarea raporturilor de altă natură cu aceasta.

 (2) Obligaţia de păstrare a secretului profesional se extinde şi asupra informaţiilor confidenţiale create de Banca Naţională în scopul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor ei, a căror divulgare ar putea dăuna interesului sau prestigiului persoanei la care se referă.

 (3) Persoanele menţionate la alineatul (1) pot folosi informaţia ce constituie secret profesional doar în scopul şi în cadrul executării obligaţiilor lor aferente atribuţiilor Băncii Naţionale. Persoanele menţionate nu au dreptul să folosească informaţiile ce constituie secret profesional în interes personal sau în interesul unor terţi, să divulge aceste informaţii sau să permită folosirea lor de către terţi ori să permită accesul terţilor la informaţiile respective.

 (4) Informaţiile ce constituie secret profesional pot fi divulgate sau furnizate în următoarele situaţii:

 a) cînd există consimţămîntul expres al persoanei la care se referă informaţiile;

 b) cînd aceste informaţii urmează a fi publicate conform legislaţiei;

 c) în cazul furnizării acestor informaţii în formă sumară sau agregată, astfel încît nu poate fi identificată banca sau persoana la care acestea se referă, precum şi în cazul exercitării atribuţiilor privind informarea publicului;

 d) în cazurile prevăzute la art. 97 din Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor, care se aplică în mod corespunzător;

 e) în cadrul acordurilor de cooperare cu alte autorităţi publice sau din iniţiativa Băncii Naţionale, în scopul exercitării atribuţiilor specifice de supraveghere şi control asupra respectării prevederilor legale;

 f) în cazul furnizării acestor informaţii Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, necesare exercitării atribuţiilor acestuia;

 g) în cadrul procedurilor legate de lichidarea silită a unei bănci, cu excepţia informaţiilor referitoare la terţii implicaţi în acţiuni legate de lichidarea băncii respective;

 h) cînd interesele Băncii Naţionale necesită dezvăluirea acestor informaţii în cadrul unor proceduri judiciare;

 i) la cererea băncilor centrale, organelor de supraveghere a pieţei financiare şi a sistemelor de plăţi din alte state.

  (5) Persoanele şi organele competente să solicite şi să primească informaţiile ce constituie secret profesional sînt obligate să păstreze confidenţialitatea acestora şi le pot utiliza numai în scopul pentru care le-au solicitat ori pentru care li s-au furnizat, potrivit legii sau acordurilor încheiate, precum şi sînt obligate să nu le furnizeze şi să nu le divulge terţilor, cu excepţia cazurilor de executare a obligaţiilor prevăzute de lege.

 (6) Informaţiile ce constituie secret profesional pot fi furnizate băncilor centrale, organelor de supraveghere a pieţei financiare, a sistemelor de plăţi din alt stat în baza principiului reciprocităţii, în modul prevăzut de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte şi de acordurile încheiate între Banca Naţională şi organele de supraveghere a pieţei financiare şi a sistemelor de plăţi din alte state.

  (7) Cînd informaţiile ce constituie secret profesional provin dintr-un alt stat, acestea pot fi divulgate sau furnizate numai cu acordul expres al organului competent care le-a furnizat şi, după caz, exclusiv în scopul pentru care s-a dat acest acord.

 (8) Prin derogare de la prevederile alin. (1)–(7), în cazul schimbului de informații și al obligației de păstrare a secretului profesional în exercitarea de către Banca Națională a atribuției de licențiere, reglementare și supraveghere prudențială a băncilor persoane juridice din Republica Moldova și a sucursalelor băncilor din alte state sunt aplicabile prevederile capitolului 3 din titlul V din Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor.

Capitolul V. RELAŢIILE FINANCIARE CU ORGANELE STATULUI
Articolul 37. Bancherul și agentul statului
(1) Banca Naţională acţionează ca bancher şi agent al statului şi al organelor acestuia. Nici o tranzacţie sau operaţiune efectuată de Banca Naţională nu poate avea ca rezultat acordarea de asistenţă financiară organelor menţionate.

 (2) Banca Naţională este datoare să ofere Guvernului consultaţii în problemele monetare şi financiare importante ce ţin de competenţa sa, iar Guvernul este dator să ofere consultaţii Băncii Naţionale în problemele ce ţin de competenţa lui.

 (3) Anual, la elaborarea proiectului bugetului de stat, Guvernul se consultă în problemele economice şi financiare cu Banca Naţională, care îi prezintă un raport în aceste problem

Articolul 38. Consultări şi informaţii asupra împrumuturilor sectorului public
Anual, Guvernul se consultă cu Banca Naţională referitor la obiectivele sale în domeniul împrumuturilor interne şi externe sectorului public pentru următorul an financiar, inclusiv la sumele şi condiţiile la care aceste împrumuturi vor fi contractate. Împrumuturile statului şi organelor lui trebuie raportate Băncii Naţionale în modul stabilit de bancă. Toate aceste împrumuturi se efectuează în conformitate cu legislaţia.

Articolul 39. Depozite şi operaţiuni de casă
(1) În baza unui demers al Guvernului, Banca Naţională acceptă depozite de la Ministerul Finanţelor şi de la alte organe ale statului, în condiţii de piaţă, conform reglementărilor Băncii Naţionale. În calitate de depozitar Banca Naţională primeşte şi eliberează bani, ţine evidenţa conturilor şi oferă orice alte servicii financiare. Banca Naţională efectuează plăţi în limita soldului în conturile respective.

 (2) Banca Naţională poate autoriza alte bănci să accepte astfel de depozite la condiţiile stabilite prin înţelegere mutuală.

 (3) Impozitele, taxele şi alte plăţi obligatorii, care s-au vărsat de la contribuabil în conturile bugetului de stat şi în fondurile speciale din băncile care îl deservesc, se transferă în contul unic Trezorerial (CUT) în Banca Naţională sau în conturile respective ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale nu mai tîrziu de sfîrşitul zilei ce urmează după ziua în care s-au vărsat. Pentru fiecare zi de întîrziere băncile plătesc amendă în mărime de 5% din sumele transferate cu întîrziere.

Articolul 40. Atribuțiile de agent al statului
Banca Națională, pe bază de acord cu Ministerul Finanțelor, acționează ca agent al statului pentru valorile mobiliare de stat emise în formă de înscriere în cont în ceea ce privește:

 a) organizarea și desfășurarea, în numele Ministerului Finanțelor, a plasării valorilor mobiliare de stat pe piața internă;

 d) acordarea consultanței Ministerului Finanțelor în dezvoltarea continuă a pieței valorilor mobiliare de stat; 

 e) alte operațiuni în conformitate cu obiectivul fundamental și atribuțiile de bază ale Băncii Naționale.

Articolul 41. Interdicţia creditării statului
Banca Naţională nu va acorda împrumuturi şi garanţii sub orice formă statului sau organelor acestuia, inclusiv prin procurarea pe piaţa primară a valorilor mobiliare de stat sau prin acordarea de credite overnight.

Articolul 42. Cumpărarea valorilor mobiliare emise de stat
Nici o prevedere din prezentul capitol nu poate interzice Băncii Naţionale să cumpere şi să vîndă, pe piaţa secundară, valorile mobiliare emise de stat:

 a) cu condiţia că Banca Naţională va cumpăra, numai prin operaţiuni de piaţă deschisă, valorile mobiliare emise de stat;

 b) în legătură cu acordarea de credite băncilor.

Articolul 43. Furnizarea informaţiilor
Banca Naţională primeşte de la organele statului toate informaţiile şi documentele financiare şi economice, necesare exercitării atribuţiilor sale.

Capitolul VI. RELAȚIILE CU BĂNCILE PERSOANE JURIDICE DIN  REPUBLICA MOLDOVA ȘI CU SUCURSALELE   BĂNCILOR DIN ALTE STATE
Articolul 44. Supravegherea şi reglementarea activităţii băncilor persoane juridice din Republica Moldova și a sucursalelor băncilor din alte state
Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, reglementarea și supravegherea, pe bază individuală și, după caz, pe bază consolidată, a băncilor persoane juridice din Republica Moldova și a sucursalelor băncilor din alte state. În acest scop Banca Naţională este împuternicită:

 a) să emită actele normative necesare şi să ia măsurile cuvenite pentru a-şi exercita împuternicirile şi atribuţiile ce decurg din prezenta lege, prin acordarea de licențe băncilor persoane juridice din Republica Moldova și sucursalelor băncilor din alte state şi elaborarea de standarde de supraveghere a acestora şi să stabilească modul de aplicare a actelor normative şi măsurilor menţionate;

 b) să efectueze, prin intermediul funcţionarilor săi sau al altor specialişti calificaţi antrenaţi în acest scop, controale asupra băncilor persoane juridice din Republica Moldova și sucursalelor băncilor din alte state, precum şi să examineze registrele, documentele şi conturile acestora, condiţiile la care îşi desfăşoară activitatea, şi respectarea de către aceste instituţii a legislaţiei;

 c) să ceara oricărei bănci persoană juridică din Republica Moldova și oricărei sucursale a băncii din alt stat sau oricărui salariat al acestora să furnizeze Băncii Naționale documentele, informațiile și datele necesare pentru exercitarea atribuției de licențiere, reglementare și supraveghere a activității acestora;

 d) să dispună oricărei bănci persoană juridică din Republica Moldova și oricărei sucursale a băncii din alt stat măsuri de supraveghere sau să aplice sancțiuni și/sau măsuri sancționatoare conform prevederilor Legii nr. 202/2017 privind activitatea băncilor;

 e) să verifice, conform competențelor sale, în cadrul controalelor din oficiu și/sau pe teren veridicitatea informației prezentate de către băncile comerciale la biroul istoriilor de credit și corectitudinea utilizării rapoartelor de credit, inclusiv modul de obținere a consimțămîntului de la subiecții istoriilor de credit pentru furnizarea de informații către biroul istoriilor de credit și modul de obținere a rapoartelor de credit.

Articolul 45. Servicii de deposit
Banca Naţională poate deschide conturi băncilor persoane juridice din Republica Moldova și sucursalelor băncilor din alte state şi accepta depozite de la ele în condiţiile stabilite de ea, ce prevăd plata dobînzilor şi stabilirea comisioanelor.

Articolul 46. Reglementări prudențiale
Băncile vor îndeplini prevederile Legii nr. 202/2017 privind activitatea băncilor și ale actelor normative ale Băncii Naționale emise în aplicarea acesteia cu privire la cerințele prudențiale.

Articolul 47. Furnizarea informaţiilor
(1) Băncile sînt obligate să furnizeze Băncii Naţionale orice informaţii şi date, solicitate de aceasta, necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale.

 (2) Banca Naţională poate publica aceste informaţii şi datele agregate integral sau parţial pe categoriile băncilor clasificate conform genului lor de activitate.

Articolul 49. Reţeaua de informaţii
Banca Naţională poate crea şi întreţine o reţea de informaţii pentru necesităţile sistemului bancar.

Capitolul VI-1. INFRASTRUCTURILE PIEȚEI FINANCIARE,  SCHEMELE, ARANJAMENTELE ȘI INSTRUMENTELE  DE PLATĂ
Articolul 49-1. Reglementarea și supravegherea sistemelor de plăți care funcționează în Republica Moldova
(1) Banca Națională reglementează, licențiază, autorizează și monitorizează infrastructurile pieței financiare, schemele, aranjamentele și instrumentele de plată a căror funcționare stabilă și eficientă este esențială pentru stabilitatea financiară, pentru implementarea politicii monetare și promovarea încrederii publicului în efectuarea plăților fără numerar.

	(2) Activitatea de monitorizare constă în:

	a) obținerea de informații, inclusiv prin efectuarea controalelor, cu privire la arhitectura și funcționarea infrastructurilor pieței financiare prezente sau planificate, emiterea, acceptarea și utilizarea instrumentelor de plată și a monedei electronice;

	b) evaluarea informațiilor obținute;

	c) inducerea de schimbări ori dispunerea unor măsuri de remediere și a unor sancțiuni.

	(3) În scopul reglementării, licențierii, autorizării și monitorizării infrastructurilor pieței financiare, a schemelor, a aranjamentelor și a instrumentelor de plată în Republica Moldova, Banca Națională are dreptul:

	a) să adopte documente de politici și acte normative în care să stabilească principiile și modalitatea de organizare a monitorizării infrastructurilor pieței financiare, a schemelor, a aranjamentelor și a instrumentelor de plată;

	b) să adopte acte normative care stabilesc condițiile și modul de licențiere și autorizare a administratorilor infrastructurilor pieței financiare și a autorităților de guvernanță a schemelor și a aranjamentelor de plată, precum și cerințele față de activitatea acestora în vederea punerii în aplicare a art. 494 alin. (8) și art. 495 alin. (8);

	c) să adopte acte normative care stabilesc cerințe față de emitenții instrumentelor de plată în legătură cu emiterea și gestiunea acestor instrumente;

	d) să solicite și să primească informații și rapoarte de la administratorii infrastructurilor pieței financiare, de la autoritățile de guvernanță a schemelor și a aranjamentelor de plată, de la participanții la acestea;

	e) să efectueze controlul asupra activității administratorilor infrastructurilor pieței financiare, a autorităților de guvernanță a schemelor și a aranjamentelor de plată, a participanților la acestea;

	f) să aplice măsuri de remediere și sancțiuni față de administratorii infrastructurilor pieței financiare, autoritățile de guvernanță a schemelor și aranjamentelor de plată și participanții la oricare dintre acestea.

Articolul 49-2. Depozitarul central unic al valorilor mobiliare
Banca Națională constituie, reglementează activitatea, monitorizează și supraveghează Depozitarul central unic al valorilor mobiliare în conformitate cu Legea nr. 234/2016 cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare.

Articolul 49-3. Acordarea serviciilor de clearing şi de plată
Banca Naţională poate presta băncilor şi altor instituţii eligibile servicii de clearing (compensare) şi de plată, precum şi poate stabili reguli şi emite acte normative respective.

Articolul 49-4. Licențierea administratorilor infrastructurilor pieței financiare
(1) Persoana juridică care intenționează să opereze o infrastructură a pieței financiare pe teritoriul Republicii Moldova înaintează Băncii Naționale o cerere de licențiere, inclusiv documentația justificativă aferentă, privind îndeplinirea permanentă a cerințelor aplicabile administratorilor infrastructurilor pieței financiare, stabilite în prezenta lege și în actele normative ale Băncii Naționale.

	(2) Condițiile de licențiere se stabilesc în actele normative ale Băncii Naționale, care vor conține cel puțin următoarele:

	a) cerințe privind regulile, procedurile și contractele elaborate/încheiate de administratorul infrastructurii pieței financiare și privind conformitatea acestora cu legislația aplicabilă în toate jurisdicțiile relevante;

	b) cerințe generale privind guvernanța administratorului infrastructurii pieței financiare;

	c) cerințe privind cadrul pentru gestionarea cuprinzătoare a riscurilor;

	d) cerințe pentru gestionarea riscurilor financiare (riscul de lichiditate, riscul de credit, riscul general de afacere, riscul de garantare, riscul privind marjele, riscul de decontare finală, riscul privind decontarea fondurilor, riscul privind livrarea fizică a instrumentelor financiare, riscul privind gestionarea instrumentelor financiare, riscul privind segregarea și portabilitatea, riscul de custodie și de investiție);

	e) cerințe privind gestionarea riscului operațional, inclusiv asigurarea rezilienței cibernetice;

	f) cerințe privind criteriile de acces și participare, inclusiv participarea pe niveluri;

	g) cerințe aplicabile conexiunilor între infrastructurile pieței financiare;

	h) cerințe privind eficiența și eficacitatea activității infrastructurii pieței financiare;

	i) cerințe privind procedurile și standardele de comunicare și privind transparența regulilor, a procedurilor și a comisioanelor infrastructurii pieței financiare;

	j) cerințe privind situațiile de neîndeplinire a obligațiilor de către participanții la infrastructura pieței financiare.

	(3) În termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea cererii, Banca Națională verifică plenitudinea documentației prezentate conform alin. (1) și informează persoana juridică solicitantă dacă documentația este completă.

	(4) În cazul în care documentația este incompletă, Banca Națională stabilește un termen maxim în cadrul căruia persoana juridică solicitantă trebuie să completeze documentația, perioadă în care termenul prevăzut la alin. (3) se suspendă.

	(5) Persoana juridică solicitantă trebuie să transmită, la solicitarea Băncii Naționale, orice alte informații, date, documente și declarații necesare pentru evaluarea respectării cerințelor stabilite în prezenta lege și în actele normative ale Băncii Naționale.

	(6) În termen de 6 luni de la depunerea documentației complete aferente cererii de licențiere, Banca Națională transmite persoanei juridice solicitante, în scris, o decizie motivată privind acordarea sau refuzul emiterii licenței de operare a infrastructurii pieței financiare.

	(7) Banca Națională emite licența numai dacă este pe deplin convinsă că administrarea infrastructurii pieței financiare este sigură, completă, eficace, stabilă în timp, respectă reglementările și standardele relevante și nu are un impact negativ asupra funcționării sigure și eficiente a infrastructurii în cauză, asupra participanților la infrastructură și asupra sistemelor cu care aceasta interacționează, inclusiv asupra stabilității financiare.

	(8) Administratorii infrastructurilor pieței financiare trebuie să asigure întrunirea condițiilor prevăzute la alin. (2) și (7) pe întreaga perioadă de valabilitate a licenței.

Articolul 49-5. Autorizarea autorităților de guvernanță a schemelor sau aranjamentelor de plată
(1) Persoana juridică care intenționează să opereze o schemă sau aranjament de plată pe teritoriul Republicii Moldova înaintează Băncii Naționale o cerere de autorizare, inclusiv documentația justificativă aferentă, privind îndeplinirea permanentă a cerințelor aplicabile autorităților de guvernanță a schemelor/ aranjamentelor de plată, stabilite în prezenta lege și în actele normative ale Băncii Naționale.

	(2) Condițiile de autorizare se stabilesc în actele normative ale Băncii Naționale, care vor conține cel puțin următoarele:

	a) cerințe privind regulile, procedurile și contractele elaborate/încheiate de autoritatea de guvernanță a schemei/aranjamentului de plată și privind conformitatea acestora cu legislația aplicabilă în toate jurisdicțiile relevante;

	b) cerințe generale privind guvernanța autorităților de guvernanță a schemelor/aranjamentelor de plată;

	c) cerințe privind cadrul pentru gestionarea cuprinzătoare a riscurilor asociate schemelor sau aranjamentelor de plată;

	d) cerințe privind gestionarea riscului operațional, inclusiv asigurarea rezilienței cibernetice;

	e) cerințe privind criteriile de acces și de participare;

	f) cerințe privind eficiența și eficacitatea schemei sau aranjamentului de plată;

	g) cerințe privind proceduri și standarde de comunicare și privind transparența regulilor, procedurilor și comisioanelor stabilite în aplicarea schemei sau aranjamentului de plată.

	(3) În termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea cererii de autorizare, Banca Națională verifică plenitudinea documentației prezentate conform alin. (1) și informează persoana juridică solicitantă dacă documentația este completă.

	(4) În cazul în care documentația este incompletă, Banca Națională stabilește un termen maxim în cadrul căruia persoana juridică solicitantă trebuie să completeze documentația, perioadă în care termenul prevăzut la alin. (3) se suspendă.

	(5) Persoana juridică solicitantă trebuie să transmită, la cererea Băncii Naționale, orice alte informații, date, documente și declarații necesare pentru evaluarea respectării cerințelor stabilite în prezenta lege și în actele normative ale Băncii Naționale.

	(6) În termen de 6 luni de la depunerea documentației complete aferente cererii de autorizare, Banca Națională transmite persoanei juridice solicitante, în scris, o decizie motivată privind autorizarea sau refuzul emiterii autorizării de operare a schemei sau a aranjamentului de plată.

	(7) Banca Națională emite autorizarea numai dacă este pe deplin convinsă că administrarea schemei sau a aranjamentului de plată este sigură, eficace, respectă reglementările și standardele relevante și nu are un impact negativ asupra participanților la schema sau aranjamentul de plată, asupra funcționării sigure și eficiente a sistemelor de plăți, a instrumentelor de plată, cu care aceasta interacționează, inclusiv asupra stabilității financiare.

	(8) Autoritatea de guvernanță a schemei sau aranjamentului de plată trebuie să asigure întrunirea condițiilor prevăzute la alin. (2) și (7) pe întreaga perioadă de activitate.

Articolul 49-6. Retragerea autorizației autorităților de guvernanță a schemelor sau aranjamentelor de plată
(1) Banca Națională poate retrage autorizația eliberată autorităților de guvernanță a schemelor/aranjamentelor de plată în cazul în care autoritatea de guvernanță:

	a) nu începe activitatea în termen de 24 de luni de la data eliberării autorizației;

	b) renunță în mod explicit la autorizație sau nu a prestat niciun serviciu și nu a desfășurat nicio activitate în ultimele 6 luni;

	c) a obținut autorizația prin declarații false sau prin alte mijloace ilicite;

	d) nu mai îndeplinește condițiile în care i-a fost acordată autorizația și nu a luat măsurile de remediere solicitate de Banca Națională într-un termen prestabilit.

	(2) În cazul lichidării benevole sau al încetării activității sale, autoritatea de guvernanță a schemei/aranjamentului de plată este obligată, cu cel puțin 30 de zile înainte de data preconizată pentru luarea hotărârii privind lichidarea benevolă sau încetarea activității, să solicite retragerea autorizației. Banca Națională, în termen de 60 de zile de la recepționarea solicitării de retragere a autorizației, hotărăște cu privire la retragerea autorizației după ce s-a încredințat că autoritatea de guvernanță:

	a) dispune de un plan de încetare a activității, fără prejudicierea intereselor participanților la schemă/aranjament și ale utilizatorilor de servicii de plată;

	b) va asigura executarea integrală și în termen a obligațiilor sale privind operațiunile procesate.

	(3) Hotărârea privind retragerea autorizației intră în vigoare la data adoptării.

	(4) Hotărârea motivată a Băncii Naționale privind retragerea autorizației se comunică în scris autorității de guvernanță a schemei/aranjamentului de plată respective.

	(5) Autoritatea de guvernanță a schemei/aranjamentului de plată este obligată, în decurs de 3 zile lucrătoare de la data adoptării hotărârii de retragere a autorizației, să depună la Banca Națională autorizația retrasă.

Capitolul VII. REGLEMENTAREA OPERAŢIUNILOR VALUTARE
Articolul 50. Controlul valutar
Banca Naţională, în calitate de organ al controlului valutar, efectuează, în limitele competenţei sale, controlul asupra respectării legislaţiei valutare.

Articolul 51. Reglementarea valutară
De competenţa Băncii Naţionale în domeniul reglementării valutare ţin:

 a) emiterea de acte normative referitor la reglementarea (inclusiv autorizarea şi raportarea) operaţiunilor valutare ale persoanelor fizice şi juridice, inclusiv a băncilor şi organelor de stat;

 b) eliberarea şi retragerea licenţelor, supravegherea şi reglementarea activităţii unităţilor de schimb valutar, inclusiv a băncilor;

 d) stabilirea metodei de determinare a cursului oficial al leului moldovenesc faţă de valutele străine.

Articolul 52. Raportarea operaţiunilor valutare
Băncile, unităţile de schimb valutar (altele decît băncile), alte persoane juridice şi fizice sînt obligate să raporteze Băncii Naţionale despre operaţiunile valutare în corespundere cu prevederile legislaţiei valutare.

Articolul 53. Rezervele internaţionale
(1) Banca Naţională menţine în bilanţul său rezervele internaţionale ale statului care sînt reprezentate prin următoarele active:

 a) aur;

 b) valută străină în formă de bancnote şi monede metalice ori conturi bancare ţinute peste hotare în valută străină;

 c) orice alte active recunoscute pe plan internaţional;

 d) cambii achitabile în valută străină;

 e) creanţe exprimate şi achitabile în valută străină, emise sau garantate de statele străine, băncile lor centrale sau instituţiile financiare publice internaţionale, precum şi de acorduri de cumpărare forward şi recumpărare încheiate cu sau garantate de acestea.

 (2) Criteriile principale pentru selectarea activelor de rezervă sînt siguranţa sumelor de bază şi lichiditatea.

 (3) Banca Naţională menţine rezervele internaţionale la un nivel care în viziunea sa este adecvat pentru realizarea politicii monetare şi valutare a statului.

 (4) În cazul diminuării rezervelor internaţionale sau dacă Banca Naţională apreciază că sînt pe cale de a diminua pînă la un nivel care ar periclita executarea politicii valutare sau îndeplinirea la timp a tranzacţiilor internaţionale, Banca Naţională va prezenta Parlamentului şi Guvernului un raport privind situaţia rezervelor internaţionale şi cauzele care au condus sau pot conduce la diminuarea lor. Raportul va conţine şi recomandări pentru remedierea situaţiei.

 (5) Banca Naţională va continua să facă asemenea rapoarte şi recomandări pînă nu va considera situaţia remediată.

Articolul 55. Acordurile internaţionale de plată şi de clearing
Banca Naţională poate încheia acorduri de plată şi de clearing sau orice alte contracte similare cu instituţii de clearing centrale, publice sau private din alte ţări, atît în numele propriu, cît şi în numele şi din însărcinarea organelor statului.

Capitolul VIII. MONEDA NAŢIONALĂ
Articolul 56. Unitatea monetară
(1) Unitatea monetară a Republicii Moldova este leul moldovenesc. Un leu se divizează în 100 de bani.

 (2) Leul moldovenesc este mijlocul legal de plată pe teritoriul Republicii Moldova.

Articolul 57. Dreptul de a emite bancnote şi monede metalice
Banca Naţională are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată, precum şi bancnote şi monede metalice jubiliare şi comemorative ca mijloc de plată şi în scop numismatic.

Articolul 58. Mijlocul de plată
Bancnotele şi monedele metalice, emise de Banca Naţională ca mijloc de plată şi care nu sînt retrase din circulaţie, trebuie să fie acceptate la valoarea lor nominală pentru plata tuturor datoriilor publice sau private pe teritoriul Republicii Moldova.

Articolul 59. Caracteristicile monedei naţionale
(1) Banca Naţională stabileşte valoarea nominală, dimensiunile, greutatea, designul şi alte caracteristici ale bancnotelor şi monedelor metalice care sînt mijloc de plată în Republica Moldova.

 (2) Bancnotele poartă semnătura guvernatorului Băncii Naţionale.

 (3) Orice reproducere color a bancnotelor şi a monedelor metalice, cu dimensiunea de la 2/3 la 4/3, parţială sau integrală, în scop publicitar, de informare sau în alte scopuri comerciale se interzice.

Articolul 60. Imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice
Banca Naţională organizează imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice şi ia măsuri pentru păstrarea în siguranţă a celor neemise în circulaţie, de retragere şi distrugere a bancnotelor şi monedelor metalice retrase din circulaţie.

Articolul 61. Schimbul monedei naţionale
(1) Banca Naţională poate efectua schimbul monedei naţionale care este în circulaţie în Republica Moldova.

 (2) Bancnotele şi monedele metalice uzate vor fi retrase, distruse şi înlocuite de Banca Naţională cu alte bancnote şi monede metalice.

 (3) Banca Naţională poate refuza să schimbe bancnotele şi monedele metalice, dacă modul lor de prezentare nu corespunde normelor stabilite de ea.

Articolul 62. Asigurarea circulaţiei monetare
(1) Banca Naţională asigură acoperirea necesităţilor circulaţiei monetare cu bancnote şi monede metalice.

 (2) Banca Naţională poate percepe comisioane la punerea în circulaţie a bancnotelor şi monedelor metalice ca mijloc de plată şi poate stabili preţul, diferit de valoarea nominală, pentru bancnotele şi monedele metalice jubiliare şi comemorative la comercializarea acestora.

Articolul 63. Evidenţa monedei emise
Suma totală a bancnotelor şi monedelor metalice în circulaţie se evidenţiază în contabilitatea Băncii Naţionale ca pasiv al acesteia. În pasiv nu se includ bancnotele şi monedele metalice aflate în rezerva de numerar.

Articolul 64. Retragerea monedei naţionale
(1) Banca Naţională are dreptul exclusiv de a retrage din circulaţie orice bancnote sau monede metalice emise anterior.

 (2) La expirarea perioadei de preschimbare bancnotele şi monedele metalice retrase vor înceta să mai fie mijloc de plată.

 (3) Suma totală a bancnotelor şi monedelor metalice retrase din circulaţie, dar nepreschimbate în perioada stabilită de Banca Naţională se scade din totalul numerarului în circulaţie înregistrat în evidenţele contabile şi se înregistrează ca venit al Băncii Naţionale.

Capitolul IX. SITUAŢIILE FINANCIARE. AUDITUL EXTERN.  RAPOARTELE
Articolul 65. Anul financiar
Anul financiar al Băncii Naţionale începe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie.

Articolul 66. Procedurile contabile
Banca Naţională este obligată să menţină permanent conturile şi registrele sale contabile într-un mod care, conform procedurilor contabile acceptate în practica internaţională, ar reflecta corect operaţiunile băncii şi situaţia ei financiară.

Articolul 67. Situaţiile financiare anuale
La sfîrşitul fiecărui an financiar, Banca Naţională întocmeşte situaţiile financiare în conformitate cu standardele în domeniul raportării financiare acceptate în practica internaţională.

Articolul 68. Auditul extern
Situaţiile financiare anuale, conturile şi registrele Băncii Naţionale sînt supuse auditului extern anual, în conformitate cu standardele internaţionale de audit, efectuat de către o organizaţie de audit extern, independentă, cu renume şi cu experienţă recunoscută în domeniul auditului băncilor centrale şi al instituţiilor financiare internaţionale, selectată de Consiliul de supraveghere pe bază de licitaţie. Raportul auditorului extern se publică împreună cu situaţiile financiare anuale ale Băncii Naţionale. Aceeaşi organizaţie de audit extern nu poate fi numită consecutiv pentru o perioadă ce depăşeşte 5 ani.

Articolul 69. Prezentarea şi publicarea situaţiilor financiare şi rapoartelor
(1) Banca Națională prezintă Parlamentului, în ședință plenară, până la data de 1 iunie, un raport care include informația privind:

 a) situaţiile financiare confirmate de auditorul extern;

 b) activitatea şi operaţiunile sale pentru anul financiar încheiat;

 c) situaţia economică a statului.

 (1-1) O copie a raportului se remite Președintelui Republicii Moldova pentru informare.

 (2) Banca Naţională prezintă trimestrial, în termen de pînă la 45 de zile de la sfîrşitul trimestrului de gestiune, Parlamentului şi Guvernului un raport ce conţine analiza situaţiei macroeconomice şi o previziune pe termen mediu a inflaţiei şi a indicatorilor macroeconomici principali, care se publică în termenul indicat.

 (3) Banca Naţională poate publica situaţiile financiare şi rapoartele arătate la alineatele (1) şi (2), precum şi orice alte rapoarte sau studii financiare şi economice.

 (4) Banca Naţională publică anual balanţa de plăţi a statului.

 (5) Banca Naţională publică statistica balanţei de plăţi, statistica poziţiei investiţionale internaţionale şi a datoriei externe a Republicii Moldova:

 a) date provizorii – trimestrial, în termen de 3 luni de la sfîrşitul trimestrului de gestiune;

 b) date finale – anual, în termen de 9 luni de la sfîrşitul anului de gestiune.

Capitolul X. DISPOZIŢII DIVERSE
Articolul 70. Dreptul preferential
(1) Banca Naţională dispune de dreptul preferenţial şi necondiţionat de a satisface fiecare cerinţă a sa ajunsă la termen din orice conturi bancare sau din alte active pe care le menţine:

 a) pe cont propriu;

 b) pe contul debitorului respectiv;

 c) ca gaj pentru asigurarea cerinţelor sale;

 d) în orice alt mod.

 (2) Banca Naţională exercită dreptul sus-menţionat prin deducerea datoriilor din conturile bancare şi vînzarea altor active la un preţ rezonabil, acoperind cerinţele din venitul net rezultat din vînzare. Exercitarea acestui drept în conformitate cu prezentul articol nu necesită acţiune în justiţie. Nici un fel de concurenţă între cerinţe, inclusiv între cerinţele bazate pe drept de proprietate, nu poate împiedica exercitarea acestui drept preferenţial, cu excepţia cazurilor cînd există dovezi clare că personalul Băncii Naţionale a ştiut sau ar fi trebuit să ştie că la momentul intrării acestor active, cu excepţia celor băneşti, în posesia Băncii Naţionale, ele nu aparţineau debitorului respectiv.

Articolul 71. Activităţi interzise
(1) Cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege, Banca Naţională nu poate:

 a) să acorde nici un fel de asistenţă financiară, fie în forma unui împrumut direct sau indirect, fie prin cumpărarea unui împrumut, participarea în cadrul unui împrumut sau utilizarea oricărui instrument din care rezultă oricare obligaţiuni, preluarea unei datorii sau alte acţiuni analoage;

 b) să practice activităţi comerciale, cum ar fi: cumpărarea de acţiuni ale societăţilor comerciale, inclusiv acţiuni ale băncilor, achiziţionarea oricărui drept de proprietate de natură financiară, comercială, agricolă, industrială.

 (2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), Banca Naţională poate:

 a) să facă investiţii de capital în sumă de cel mult 20 % din capitalul şi rezervele sale în instituţiile care s-au angajat să ofere numai Băncii Naţionale şi altor bănci servicii privind evaluarea, gestionarea şi menţinerea gajului, prelucrarea şi transmiterea de date, tipărirea instrumentelor financiare, operaţiunile de clearing, serviciile de curier şi vînzarea de proprietăţi;

 b) să investească mijloacele sale financiare în valori mobiliare (creanţe) lichide, emise de instituţii de încredere;

 c) să achiziţioneze, în scopul acoperirii sumelor care îi sînt datorate, orice bunuri și să exercite drepturile și obligațiile aferente acestor bunuri, cu condiția ca ea să se elibereze de aceste bunuri cît mai curînd posibil;

 d) să acorde credite oricărui salariat al său în baza regulamentului aprobat de Consiliul de supraveghere;

 e) să constituie și să dețină pînă la 100%, dar nu mai puțin de 76% din capitalul social al Depozitarului central unic al valorilor mobiliare.

Articolul 72. Colectarea de informaţii statistice
(1) Banca Naţională colectează informaţiile statistice primare, necesare realizării obiectivelor şi îndeplinirii atribuţiilor sale, de la autorităţile competente ale statului, băncile şi de la alte persoane juridice şi fizice.

(2) Banca Naţională contribuie la armonizarea regulilor şi practicii de colectare, prelucrare şi utilizare a datelor statistice în domeniul său de competenţă.

(3) Prin derogare de la articolul 5 alineatele (1) şi (2) din Legea cu privire la secretul comercial Banca Naţională stabileşte prin regulament tipul informaţiilor statistice primare necesare ei şi modul de prezentare a lor, unităţile care sînt obligate să le prezinte Băncii Naţionale, precum şi condiţiile de păstrare a secretului acestor informaţii.

(4) În îndeplinirea îndatoriilor sale, prevăzute la articolul 8 alineatul (1), Banca Naţională poate publica datele statistice agregate de care dispune, integral sau parţial.

(5) Prevederile prezentului articol se referă şi la compilarea şi publicarea statisticii balanţei de plăţi, a poziţiei investiţionale internaţionale şi a datoriei externe.

Articolul 74. Standarde privind gestionarea adecvată
(1) Banca Naţională trebuie să-şi exercite împuternicirile prevăzute de prezenta lege în mod echitabil, uniform şi în conformitate cu practica gestionării adecvate. Banca nu poate folosi împuternicirile sale în scopuri ce depăşesc competenţa şi obiectivul său.

 (2) Hotărîrile Băncii Naţionale, adoptate în conformitate cu prezenta lege, trebuie să fie imparţiale, întemeiate numai pe motive obiective şi aduse la îndeplinire cu stricteţe şi corectitudine.

Articolul 75. Sancțiuni, măsuri sancționatoare, măsuri de supraveghere și alte măsuri de remediere
1) Banca Naţională, în caz de constatare a încălcării legii sau a actelor sale normative, a condiţiilor de licenţiere, a cerinţelor autorizaţiilor, permisiunilor, aprobărilor şi confirmărilor eliberate de Banca Naţională (denumite în continuare autorizaţii), a neajunsurilor în activitate, a neexecutării sancţiunilor, măsurilor sancționatoare, măsurilor de supraveghere şi măsurilor de remediere impuse (denumite în continuare încălcări), poate aplica următoarele sancţiuni:

	a) sancţiunile prevăzute de Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor;

	b) emiterea unui avertisment în scris;

	c) aplicarea și perceperea incontestabilă a amenzii unității de schimb valutar (alta decât banca) în mărime de la 10000 până la 40000 de lei;

	c1) aplicarea și perceperea incontestabilă a amenzii conform art. 491 alin. (3) lit. f) în mărime de la 10 000 de lei la 600 000 de lei;

	d) suspendarea parţială sau totală a activităţii;

	d1) suspendarea sau excluderea unui participant de la una sau mai multe infrastructuri ale pieței financiare, scheme sau aranjamente de plată;

	e) retragerea licenţei, autorizaţiei.

	(2) În urma constatării încălcărilor menţionate la alineatul (1), Banca Naţională poate aplica următoarele măsuri de remediere, măsuri sancționatoare și măsuri de supraveghere:

	a) măsuri sancționatoare și măsuri de supraveghere prevăzute de Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor;

	b) emiterea prescripţiilor;

	c) încheierea unui acord;

	d) alte măsuri ce nu contravin legii şi atribuţiilor Băncii Naţionale.

	(3) Sancţiunile prevăzute la alineatul (1) pot fi aplicate concomitent cu măsurile de remediere, măsurile sancționatoare și măsurile de supraveghere menţionate la alineatul (2) sau independent de acestea.

	(4) Avertismentul în scris prevede, de regulă, informarea despre încălcările constatate, cerinţa de lichidare în termenul stabilit a încălcărilor şi recomandări privind modul de remediere a acestora, precum şi atenţionarea asupra posibilităţii de aplicare a unor sancţiuni mai aspre şi/sau a măsurilor de remediere ori a măsurilor de supraveghere în cazul nelichidării în termenul stabilit a încălcărilor constatate sau în cazul comiterii repetate a acestora.

	(5) Avertismentul poate fi aplicat concomitent cu aplicarea altei sancţiuni ori măsuri de remediere, ori măsuri sancționatoare, ori măsuri de supraveghere sau independent de acestea.

	(6) Suspendarea parţială sau totală a activităţii are ca efect interzicerea pe o anumită perioadă a desfăşurării unor activităţi/a tuturor activităţilor, a activităţii unor subdiviziuni sau a efectuării unor operaţiuni/a tuturor operaţiunilor pentru care s-a eliberat licenţa/autorizaţia. În cazul suspendării activităţii, nu se admite încheierea de contracte noi sau reîncheierea pe un termen nou a contractelor încheiate anterior, a căror executare este legată de desfăşurarea activităţii suspendate, ori efectuarea pe viitor a tranzacţiilor sau operaţiunilor interzise.

	(7) Pe perioada suspendării activităţii, termenul de valabilitate al licenţei/ autorizaţiei eliberate pe un termen determinat nu se prelungeşte.

Articolul 75-1. Constatarea încălcărilor
(1) Constatarea faptelor ce constituie încălcări se face de către personalul Băncii Naţionale sau de către experţii contabili, contabilii autorizaţi şi alţi specialişti calificaţi antrenaţi în acest scop de Banca Naţională (denumiţi în continuare inspectori), în baza rapoartelor şi a altor date prezentate potrivit legii şi actelor normative ale Băncii Naţionale sau la solicitarea expresă scrisă a Băncii Naţionale (control din oficiu) ori în cursul inspecţiilor desfăşurate la sediile entității supravegheate (control pe teren).

	(2) Constatarea încălcărilor se face, după caz, prin studiere şi analiză a actelor de constituire, a regulamentelor şi politicilor interne, a rapoartelor şi dărilor de seamă, a actelor interne întocmite ca rezultat al operaţiunilor efectuate, a actelor de evidenţă contabilă, a actelor de afaceri cu caracter extern şi intern (contracte, certificate, procese-verbale, cereri, note informative etc.), inclusiv referitoare la acţionarii (asociaţii), beneficiarii efectivi, clienţii, contragenţii persoanei supuse controlului, a altor documente şi date, pe suport de hîrtie şi/sau în formă electronică.

	(3) Controlul pe teren se efectuează în temeiul unei decizii scrise a Băncii Naţionale, care conţine: numărul şi data deciziei; denumirea şi sediul persoanei supuse controlului; tipul controlului (complex, tematic etc.); după caz, perioada activităţii supusă controlului (cu excepţia controlului asupra lichidării încălcărilor constatate anterior); data începerii controlului; numele, prenumele inspectorilor împuterniciţi să efectueze controlul; funcţia, numele, prenumele şi semnătura persoanei care a emis decizia.

	(4) Controlul din oficiu se efectuează fără emiterea unei decizii scrise.

	(5) Controlul asupra respectării cerinţelor autorizaţiilor în domeniul valutar eliberate de Banca Naţională se efectuează în baza controlului din oficiu.

	(6) Controlul asupra activităţii unităţii de schimb valutar se efectuează în condiţiile Legii nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară, ţinînd cont de prevederile prezentului articol.

	(7) În baza rezultatelor controlului pe teren se întocmeşte, în 2 exemplare, un act (raport) privind rezultatele controlului, care conţine: data şi locul întocmirii; numărul şi data deciziei în al cărei temei s-a efectuat controlul; denumirea şi sediul persoanei supuse controlului, iar în cazul prezenţei reprezentantului persoanei supuse controlului – numele, prenumele şi funcţia acestuia; perioada (data) controlului; informaţia privind rezultatele controlului, inclusiv privind încălcările constatate şi caracterul acestora; numele, prenumele, funcţia conducătorului organului executiv sau ale reprezentantului persoanei supuse controlului care a primit actul, data primirii şi semnătura acestuia sau refuzul de a semna actul; numele, prenumele şi semnăturile inspectorilor care au efectuat controlul. Dată a întocmirii actului privind rezultatele controlului se consideră data înmînării (primirii) acestuia conform alineatelor (8) şi (9).

	(8) În cazul controlului pe teren asupra activităţii entității supravegheate, cu excepția celei menționate la alin.(9), acesteia i se expediază (i se înmânează) un exemplar al actului preliminar privind rezultatele controlului pentru prezentarea, după caz, în scris, în termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii actului menţionat, a argumentării dezacordului, anexând, după caz, documentele de rigoare. Ca urmare a examinării obiecţiilor şi a explicaţiilor entității supravegheate, se întocmeşte actul privind rezultatele controlului pe teren (în 2 exemplare), un exemplar al căruia se expediază (se înmânează) entității supravegheate.

	(9) În cazul controlului pe teren asupra activităţii unităţii de schimb valutar, un exemplar al actului privind rezultatele controlului pe teren se expediază (se înmînează) persoanei supuse controlului (reprezentantului acesteia) spre semnare şi, după caz, spre prezentarea în scris, în termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii actului în cauză, a argumentării dezacordului, anexînd, după caz, documentele de rigoare.

	(10) Dacă în cadrul controlului din oficiu se constată încălcări, informaţia privind încălcările constatate se aduce la cunoştinţa persoanei supuse controlului, cerîndu-i-se să le lichideze. În cazul dezacordului cu rezultatele controlului din oficiu, persoana în cauză este în drept, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înmînării (primirii) informaţiei respective, să prezinte în scris argumentarea dezacordului, anexînd documentele de rigoare.

	(10-1) Prin derogare de la dispozițiile alineatelor (8) și (10), în cazul în care este considerată necesară adoptarea urgentă a unei decizii pentru a preveni prejudicii semnificative în sistemul financiar, Banca Națională poate dispune aplicarea sancțiunilor și măsurilor fără a aduce, în prealabil, la cunoștința persoanei supuse controlului informația privind încălcările constatate și fără a acorda acesteia termen pentru prezentarea argumentării dezacordului. În aceste cazuri, prin derogare de la dispozițiile alineatului (11), dată a constatării încălcării se consideră data adoptării deciziei prevăzute în prezentul alineat.

	(11) Dată a constatării încălcării se consideră:

	a) în cazul controlului pe teren – data întocmirii actului privind rezultatele controlului;

	b) în cazul controlului din oficiu – data informării persoanei asupra încălcărilor constatate.

Articolul 75-2. Aplicarea sancţiunilor, a măsurilor sancționatoare, a măsurilor de supraveghere şi a măsurilor de remediere
 (1) Sancţiunile, măsurile sancționatoare și măsurile de supraveghere faţă de bănci se aplică de către organele de conducere ale Băncii Naţionale împuternicite în acest sens conform Legii nr. 202/2017 privind activitatea băncilor.

	 (2) Sancţiunile şi măsurile de remediere faţă de agenţii controlului valutar, specificaţi la articolul 58 alineatul (2) literele b) şi c) din Legea nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară, precum şi faţă de titularii autorizaţiilor eliberate de Banca Naţională, se aplică de către guvernator, prim-viceguvernator, viceguvernatori, cu excepţia celor de suspendare a activităţii şi de retragere a licenţei/autorizaţiei care sînt de competenţa Comitetului executiv.

	(2-1) Sancţiunile, măsurile sancționatoare și măsurile de supraveghere care pot fi aplicate de Banca Națională față de subiecții prevăzuți în Legea nr. 92/2022 privind activitatea de asigurare sau de reasigurare se aplică de către organele de conducere ale Băncii Naţionale împuternicite în acest sens conform legii menționate.

	(2-2) Sancţiunile, măsurile sancționatoare, măsurile de supraveghere, măsurile de remediere și măsurile de stabilizare care pot fi aplicate de Banca Națională față de subiecții prevăzuți în Legea asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007, Legea nr. 122/2008 privind birourile istoriilor de credit și în Legea nr.1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară se aplică de către guvernator, prim-viceguvernator, viceguvernatori, cu excepţia sancțiunilor care prevăd suspendarea activității sau a licenței, retragerea licenţei ori a altui act permisiv ori radierea din registru, care sunt de competenţa Comitetului executiv.

	(3) Comitetul executiv poate emite decizii privind aplicarea sancţiunilor, a măsurilor sancționatoare, a măsurilor de supraveghere, a măsurilor de remediere și a măsurilor de stabilizare în privinţa oricărei persoane supuse controlului.

	(4) Aplicarea sancţiunilor se prescrie în termen de 6 luni de la data constatării încălcării, dar nu mai mare de 3 ani de la data comiterii ei, dacă legea nu prevede altfel.

	(5) La individualizarea sancţiunilor se ţine seama de gravitatea încălcărilor comise, de caracterul repetat, de circumstanţele personale şi reale ale acestora. Se consideră repetată încălcarea comisă în decursul a 2 ani de la data constatării aceluiaşi fel de încălcare.

	(6) Sancţiunile, măsurile sancționatoare, măsurile de supraveghere şi măsurile de remediere se aduc la îndeplinire imediat după primirea deciziei privind aplicarea acestora, dacă decizia respectivă nu prevede altfel.

	(7) Emiterea avertismentului în scris, suspendarea activităţii şi retragerea licenţei de activitate a unităţii de schimb valutar (alta decît banca) se efectuează în condiţiile Legii nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară.

	(8) Aplicarea de amenzi unităţii de schimb valutar (alta decît banca) poate fi efectuată în cazul comiterii de către aceasta a 2 sau a mai multe încălcări care, potrivit Legii nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară, servesc drept temei pentru emiterea de către Banca Naţională a avertismentului.

	(10) Decizia privind aplicarea amenzii este un document executoriu.

	(11) Decizia privind aplicarea amenzii se înmînează personal persoanei supuse controlului sau se expediază prin scrisoare recomandată în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii. În cazul neachitării amenzii în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii deciziei privind aplicarea amenzii, Banca Naţională:

	a) percepe incontestabil amenda entității supuse supravegherii prin deducerea sumei amenzii din conturile entității supuse supravegherii deschise la Banca Naţională;

	b) înaintează băncii în care este deschis contul entității supuse supravegherii (alta decît banca) decizia respectivă, însoţită de ordinul incaso pentru perceperea incontestabilă a amenzii;

	c) înaintează decizia respectivă (extrasul din decizie) spre executare executorului judecătoresc, în modul stabilit de Codul de executare al Republicii Moldova, în cazul retragerii/restituirii deciziei respective din motivul lipsei sau insuficienţei mijloacelor băneşti în contul bancar al entității supuse supravegherii (alta decît banca), precum şi în cazul aplicării amenzii faţă de alte persoane.

	(12) Amenda se varsă la bugetul de stat.

	(13) Decizia (extrasul din decizie) privind aplicarea amenzii, după perceperea integrală a acesteia, se restituie Băncii Naţionale împreună cu menţiunea de executare.

	(14) Persoana faţă de care s-au aplicat sancţiuni (altele decât retragerea licenţei/autorizaţiei), măsuri sancționatoare, măsuri de supraveghere şi măsuri de remediere este obligată să înştiinţeze Banca Naţională despre lichidarea circumstanţelor care au condus la aplicarea sancţiunilor, măsurilor sancționatoare, măsurilor de supraveghere şi măsurilor de remediere şi, după caz, să întreprindă alte acţiuni prevăzute de decizia privind aplicarea sancţiunii, măsurii sancționatoare, măsurii de supraveghere şi măsurii de remediere şi de actele normative. Banca Naţională are dreptul să verifice faptul lichidării circumstanţelor menţionate.

	(15) Persoana căreia i s-a retras licenţa/autorizaţia este obligată, în decurs de 10 zile lucrătoare, iar în cazul retragerii licenţei băncii – în decurs de 3 zile lucrătoare de la data adoptării hotărîrii de retragere a licenţei/autorizaţiei, să depună la Banca Naţională originalul licenţei/autorizaţiei retrase şi copiile autorizate de pe licenţă.

Articolul 76. Soluţionarea litigiilor
Litigiile apărute între Banca Naţională şi alţi subiecţi se examinează de instanţa de judecată competentă.

Capitolul XI. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 76-1. (1) Anual, pentru anul bugetar respectiv, Guvernul...
(1) Anual, pentru anul bugetar respectiv, Guvernul şi Banca Naţională ajung la înţelegere cu privire la soldul datoriei statului contractate anterior de la Banca Naţională.

 (2) Prin derogare de la prevederile art. 15 şi 41, Comitetul executiv va aproba reperfectarea împrumuturilor în lei moldoveneşti acordate anterior statului şi acceptarea reemisiunii valorilor mobiliare de stat emise în urma conversiunii împrumuturilor contractate anterior.

 (3) Împrumuturile reperfectate se garantează cu creanţe negociabile la dobînda pieţei şi cu termenul de exigibilitate corespunzător termenului împrumuturilor pe care le garantează, emise şi livrate de stat Băncii Naţionale. Pentru fiecare împrumut reperfectat şi pentru fiecare tranşă a valorilor mobiliare de stat reemise, între Guvern, în persoana Ministerului Finanţelor, şi Banca Naţională se încheie un acord. În acord se specifică suma de bază a împrumutului reperfectat sau a valorilor mobiliare reemise, termenul, dobînda şi alte comisioane.

Articolul 77. (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publică...
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

- Legea nr.599-XII din 11 iunie 1991 cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei (Banca Naţională a Moldovei);

- Hotărîrea Parlamentului nr.600-XII din 11 iunie 1991 despre punerea în aplicare a Legii Republicii Moldova cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei;

- Hotărîrea Parlamentului nr.667-XII din 24 iulie 1991 cu privire la aprobarea Statutului Băncii Naţionale a Moldovei;

- Legea nr.884-XII din 23 ianuarie 1992 despre introducerea unei modificări în Legea cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei;

- Hotărîrea Parlamentului nr.976-XII din 19 martie 1992 privind numirea domnului Leonid Talmaci în funcţia de Guvernator al Băncii Naţionale de Stat a Moldovei;

- Articolul 4 punctul (1) din Hotărîrea Parlamentului nr.1201-XII din 19 noiembrie 1992 cu privire la soluţionarea problemelor social-economice expuse în raportul Prim-ministrului;

- Legea nr.1202-XII din 19 noiembrie 1992 privind modificarea Legii cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei (Banca Naţională a Moldovei);

- Legea nr.1234-XII din 15 decembrie 1992 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei;

- Hotărîrea Parlamentului nr.1235-XII din 15 decembrie 1992 privind modificarea articolului 19 din Statutul Băncii Naţionale de Stat a Moldovei;

- Legea nr.125-XIII din 27 mai 1994 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei (Banca Naţională a Moldovei);

- Hotărîrea Parlamentului nr.125a-XIII din 27 mai 1994 despre punerea în aplicare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei (Banca Naţională a Moldovei);

- Hotărîrea Parlamentului nr.128a-XIII din 27 mai 1994 pentru modificarea punctului 5 din Hotărîrea Parlamentului despre punerea în aplicare a Legii cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei;

- Hotărîrea Parlamentului nr.281-XIII din 11 noiembrie 1994 privind modificarea şi completarea Statutului Băncii Naţionale de Stat a Moldovei (Banca Naţională a Moldovei).

(3) Se propune Preşedintelui Republicii Moldova să anuleze Decretul din 4 iunie 1991 cu privire la Banca Naţională a Moldovei.


Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021