Legea Cu privire la activitatea editorială

Capitolul I. DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, se utilizează următoarele noţiuni principale:

 autor (coautor) – persoană fizică (grup de persoane fizice) prin a cărei (a căror) muncă creatoare a fost scrisă o operă în domeniul literaturii, artei şi ştiinţei;

 beneficiar al producţiei editoriale - persoană juridică sau fizică care, în condiţiile legislaţiei în vigoare, comandă producţie editorială, asumîndu-şi cheltuielile financiare respective;

 casetă tehnică - totalitatea datelor ce caracterizează publicaţia, destinate pentru informarea consumatorului şi utilizate la prelucrarea bibliografică şi la evidenţa statistică a ediţiilor;

 CIP (catalogare înaintea publicării) - descriere bibliografică standardizată a publicaţiei, expusă pe versoul foii de titlu;

 ediţie - totalitatea exemplarelor unei opere tipărite prin folosirea aceluiaşi zaţ tipografic; lucrare realizată prin metoda imprimării şi/sau tipăririi, în corespundere cu standardele de stat, şi destinată difuzării;

 editură/editor - persoană juridică sau fizică specializată în pregătirea manuscriselor pentru tipar;

 exemplare de depozit legal - exemplare din toate operele tipărite, grafice, audiovizuale şi electronice, pe care agenţii producători sînt obligaţi să le transmită gratuit instituţiilor specificate în prezenta lege;

 difuzor al producţiei editoriale - persoană juridică sau fizică care se ocupă de comercializarea şi difuzarea producţiei editoriale;

 document – unitate de informaţie cu un conţinut definit care se află într-o anumită formă de expresie (text, imagine, sunet etc.) pe un suport tradiţional sau electronic.

 ISBN (International Standard Book Number) - Număr Internaţional Standard al Cărţii;

 ISMN (International Standard Music Number) - Număr Internaţional Standard pentru Muzică Tipărită;

 ISSN (International Standard Serial Number) - Număr Internaţional Standard al Publicaţiilor Seriale;

 manuscris - originalul operei autorului, scris manual, dactilografiat sau procesat şi prezentat spre editare;

 producţie editorială - totalitatea lucrărilor publicate de editură;

 reeditare – publicare a unei lucrări într-o nouă ediţie cu modificări şi actualizări de pînă la 25 la sută din textul primei ediţii;

 retipărire – publicare a unei lucrări fără modificări faţă de prima ediţie;

 tipografie/tipograf - persoană juridică sau fizică specializată în tipărirea şi multiplicarea producţiei editoriale;

 tiraj - numărul de exemplare în care se tipăreşte o ediţie;

Articolul 2. Activitatea editorial
(1) Activitatea editorială reprezintă totalitatea activităţilor editurii (organizatorice, de creaţie, economice) şi constă în pregătirea pentru tipar, tipărirea şi difuzarea diverselor genuri de tipărituri: cărţi, ziare, reviste, note, calendare, ediţii de artă etc.

 (2) Activitatea editorială are următoarele etape:

 a) prepress - totalitatea procedeelor orientate spre redactarea, traducerea, culegerea, corectarea, redactarea tehnică, ilustrarea şi machetarea lucrărilor;

 b) tipărire - proces tehnologic de multiplicare a originalului editorial;

 c) difuzare - distribuirea producţiei editoriale prin reţeaua de comerţ, biblioteci şi pe alte căi.

Articolul 2-1. Sistemul editorial-poligrafic şi de comercializare a cărţii
Sistemul editorial-poligrafic şi de comercializare a cărţii al Republicii Moldova este constituit din edituri, tipografii, redacţii ale ediţiilor seriale (periodice), librării şi Camera Naţională a Cărţii.

Articolul 3. Scopul activităţii editorial
Activitatea editorială are drept scop:

 a) satisfacerea necesităţilor personalităţii, societăţii, statului în producţie editorială;

 b) crearea de posibilităţi pentru afirmarea cetăţenilor în calitate de autori, indiferent de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială;

 c) asigurarea dreptului la libertatea gîndirii şi a cuvîntului, la exprimarea liberă a opiniilor şi convingerilor;

 d) contribuirea la dezvoltarea naţional-culturală a poporului prin majorarea considerabilă a tirajului şi volumului ediţiilor, prin extinderea tematică a producţiei de carte;

 e) ridicarea nivelului de cultură al cetăţenilor prin asigurarea accesului la producţia editorială, familiarizarea cu valorile general-umane, editarea în original sau în traducere a celor mai valoroase opere din literatura naţională şi cea universală;

 f) stabilirea de relaţii cu editurile din alte ţări şi încheierea de convenţii şi acorduri internaţionale în domeniul editorial;

 g) sporirea numărului de ediţii de carte naţională în limbile de largă circulaţie în vederea promovării imaginii Republicii Moldova în lume;

 h) consolidarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale a editurilor, a tipografiilor şi a reţelelor de difuzare a producţiei editoriale.

Articolul 4. Politica de stat în domeniul activităţii editorial
(1) Politica de stat în domeniul activităţii editoriale se bazează pe principiile neadmiterii monopolizării, respectării deplinei libertăţi, consolidării şi modernizării bazei tehnico-materiale, organizatorice, juridice şi ştiinţifice în acest domeniu.

 (1-1) Prezenta lege determină politica de stat în domeniul activităţii editoriale în vederea creării de condiţii stimulatoare, echitabile şi egale pentru toţi subiecţii antrenaţi în procesul editorial-poligrafic şi de comercializare a cărţii.

 (2) Politica de stat în domeniul activităţii editoriale este orientată spre:

 a) susţinerea editării cărţii naţionale, completarea pieţei şi a fondurilor de biblioteci cu ediţii în limba de stat, asigurarea cu literatură necesară a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a instituţiilor de învăţămînt, de cultură, ştiinţifice, juridice şi economice;

 b) editarea cărţii naţionale cu sprijinul autorităţilor administraţiei publice şi cu concursul comunităţilor naţional-culturale;

 c) asigurarea respectării drepturilor editurilor şi autorilor şi executării de către aceştia a obligaţiilor lor.

 (3) Statul iniţiază programe naţionale de editare a cărţii, făcute publice şi gestionate cu maximă transparenţă, realizate exclusiv în urma unor licitaţii, conform normelor stabilite, cu participarea tuturor editurilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.

Articolul 4-1. Atribuţiile Ministerului Culturii
Ministerul Culturii, în calitate de autoritate publică centrală în domeniul editorial-poligrafic şi managementului cărţii, are următoarele atribuţii:

 a) realizează politica statului în domeniu;

 b) monitorizează respectarea legilor şi altor acte normative în domeniul editării şi comercializării cărţii.

 c) coordonează metodologic activitatea instituţiilor şi întreprinderilor editorial-poligrafice şi de comercializare a cărţii;

 e) sprijină şi facilitează colaborarea internaţională în domeniu.

Capitolul II. DREPTUL EDITORIAL
Articolul 5. Drepturile editorial
(1) Statul recunoaşte următoarele drepturi editoriale:

 a) dreptul de fondare a editurii;

 b) dreptul la activitate editorială;

 c) dreptul de proprietate intelectuală al editorului, apărut ca rezultat al desfăşurării activităţii editoriale, care nu aduce atingere altor drepturi protejate în temeiul Legii nr. 139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

 (2) Proprietari ai editurilor, unităţilor editoriale, întreprinderilor poligrafice, liniilor tehnologice şi ai utilajelor, destinate pregătirii pentru tipar şi tipăririi lucrărilor, precum şi ai producţiei finite, pot fi statul, persoanele juridice şi persoanele fizice, rezidente şi nerezidente.

 (3) Organizaţiile şi cetăţenii altor state beneficiază pe teritoriul Republicii Moldova de dreptul la activitate editorială în condiţiile legii.

Articolul 6. Dreptul de proprietate intelectuală al editorului şi respectarea de către editor a drepturilor de autor
(1) Dreptul de proprietate intelectuală al editorului asupra producţiei editoriale este stabilit de lege.

 (2) Editorul este obligat să solicite permisiunea autorului sau a titularului de drepturi asupra obiectelor de proprietate intelectuală în cazul cînd activitatea editorială presupune reproducerea originalului editorial ce conţine obiectul proprietăţii intelectuale.

Articolul 7. Dreptul editorului
Orice persoană juridică sau fizică, respectînd legislaţia în vigoare, este în drept să pregătească şi să lanseze ediţii în formă de producţie editorială.

Articolul 8. Transmiterea şi cesiunea drepturilor
(1) Titularul dreptului exclusiv de autor poate să transmită editorului, în condiţiile legislaţiei în vigoare, drepturile sale patrimoniale asupra unei opere conform contractului de editare respectiv.

 (2) Dacă, în decurs de 3 ani de la transmiterea drepturilor asupra operei, aceasta nu se editează şi părţile nu au alte clauze contractuale de editare, atunci, contractul cu privire la transmiterea drepturilor devine nul, iar plăţile, efectuate de editură în baza contractului, nu se rambursează.

 (3) Editorul este în drept să cedeze altui editor, prin contract, cu consimţămîntul în scris al persoanei care i-a transmis drepturile asupra unei opere, atît drepturile asupra acestei opere, cît şi dreptul de proprietate intelectuală asupra producţiei editate de el.

Capitolul III. CONTRACTUL DE EDITARE
Articolul 9. Contractul de editare
(1) Contractul de editare constituie o convenţie încheiată între titularul dreptului de autor sau beneficiarul producţiei editoriale şi editură, în temeiul căreia editurii, în schimbul unei remuneraţii, i se transmite dreptul de a edita şi a difuza opera. Contractul de editare se perfectează în formă scrisă.

 (2) Contractul de editare trebuie să stipuleze:

 a) natura exclusivă sau neexclusivă a drepturilor transmise;

 b) tirajul ediţiei;

 c) termenul pentru care sînt transmise drepturile;

 d) drepturile transmise, tehnologia de reproducere;

 e) remuneraţia ce urmează a fi achitată de editură titularului de drepturi, cuantumul, termenul şi modul de achitare a ei;

 f) termenul de predare către editură a manuscrisului şi a altor materiale;

 g) termenul de editare a operei;

 h) numărul de exemplare pe care editura le va transmite gratuit, în calitate de exemplare de autor titularului de drepturi;

 i) mijloacele financiare care se utilizează la publicarea operei şi numărul de exemplare ale cărţii care se editează din aceste mijloace;

 j) forma şi modul de distribuire şi comercializare a tirajului;

 k) alte condiţii prevăzute de legislaţia în vigoare.

Capitolul IV. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII EDITORIALE
Articolul 10. Formele juridice de organizare a activităţii editorial
Activitatea editorială se desfăşoară în condiţiile Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.

Articolul 11. Subiecţii activităţii editorial
(1) Subiecţi ai activităţii editoriale sînt autorii, editorii, tipografii şi difuzorii producţiei editoriale.

 (2) Subiecţii activităţii editoriale intră în raporturi de proprietate şi de producţie cu subiecţi ai altor genuri de activitate în conformitate cu legislaţia.

 (3) Relaţiile dintre subiecţii activităţii editoriale şi subiecţii altor genuri de activitate se reglementează prin contracte şi acorduri încheiate în conformitate cu legislaţia.

Articolul 12. Beneficiarul producţiei editorial
(1) Beneficiari ai producţiei editoriale pot fi persoanele juridice şi persoanele fizice rezidente şi nerezidente.

 (2) Beneficiarul producţiei editoriale poate încredinţa editorului prelucrarea redacţional-editorială şi editarea tuturor genurilor de literatură ce nu contravin legislaţiei în vigoare.

 (3) Beneficiarul producţiei editoriale este în drept:

 a) să determine limba ediţiei, volumul şi tirajul acesteia;

 b) să stabilească modul de utilizare sau difuzare a producţiei editoriale;

 c) să primească tot tirajul ediţiei, cu excepţia exemplarelor de depozit legal care se transmit Camerei Naţionale a Cărţii conform legislaţiei în vigoare.

 (4) Condiţiile executării comenzii privind producţia editorială, drepturile şi obligaţiile părţilor contractante se stipulează în contractele încheiate, în conformitate cu legislaţia, între beneficiarul producţiei editoriale, editor, tipograf şi difuzorul producţiei editoriale.

Articolul 13. Editurile şi unităţile editorial
(1) Editurile şi unităţile editoriale, indiferent de forma de proprietate, constituie principala verigă de structură în activitatea editorială.

 (2) Editura activează în bază de statut, în care se specifică scopul, sarcinile principale, funcţiile şi modul de activitate.

 (3) Se interzice cenzurarea lucrărilor. Nu se admite imixtiunea autorităţilor publice, a persoanelor cu funcţie de răspundere, a organizaţiilor neguvernamentale (partidelor, formaţiunilor politice, asociaţiilor, societăţilor etc.), precum şi a unor cetăţeni, în activitatea de creaţie a editurilor.

Articolul 14. Drepturile şi obligaţiile editorului
(1) Drepturile şi obligaţiile editorului, ce reies din raporturile lui cu titularii dreptului de proprietate intelectuală, cu beneficiarii producţiei editoriale, cu alţi parteneri de afaceri, cu autorităţile publice, sînt reglementate de actele legislative, de alte acte normative în vigoare şi de contractele încheiate între părţi.

 (2) Nimeni nu este în drept să impună editorului publicarea unui manuscris sau a altor materiale, pe care acesta le-a respins, cu excepţia cazurilor de încălcare a obligaţiilor contractuale, stabilite de instanţa judecătorească.

 (3) Editorul este în drept:

 a) să elaboreze un program propriu de editare, să determine aria tematică a activităţii sale;

 b) să utilizeze producţia editorială proprie pentru asigurarea activităţii statutare, să difuzeze de sine stătător producţia editorială sau să beneficieze de serviciile difuzorilor;

 c) să editeze atît lucrări cunoscute, cît şi lucrări inedite din diferite domenii, indiferent de valoare, de gen şi volum, de metoda de reproducere (scrisă sau electronică), să obţină drepturi exclusive sau neexclusive asupra lor;

 d) să primească comenzi de la persoane fizice şi persoane juridice în vederea pregătirii şi editării lucrărilor, să ofere servicii redacţional-editoriale;

 e) să efectueze operaţiuni de cumpărare-vinzare a producţiei editoriale în scop de profit, să ofere servicii subiecţilor activităţii de întreprinzător în comerţ;

 f) să prezinte, în modul stabilit, la concursuri editoriale lucrări de diverse genuri;

 g) să stabilească relaţii de creaţie, de producţie şi culturale cu editori din alte ţări;

 h) să participe la lucrările organizaţiilor internaţionale ale editorilor, să-şi expună producţia la concursurile naţionale şi internaţionale, la expoziţii, saloane şi tîrguri de carte, să adere (să se asocieze) la organizaţii de specialitate, inclusiv internaţionale, din domeniu.

 (4) Editorul poate edita şi reedita operele ocrotite de dreptul de autor pe durata termenului stabilit în contractul editorial.

 (5) Editorul poate fi, concomitent, beneficiar al tipografului şi beneficiar al difuzorului producţiei editoriale.

Articolul 15. Drepturile şi obligaţiile tipografului
(1) Tipograful îşi realizează drepturile şi poartă răspundere conform legislaţiei cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.

 (2) Tipograful primeşte comanda pentru executarea producţiei editoriale doar în cazul cînd beneficiarul dispune de indicele CZU, de numerele ISBN sau ISMN, sau ISSN, atribuite de Camera Naţională a Cărţii.

 (3) Tipograful are dreptul să practice activitate editorială cu toate drepturile şi obligaţiile prevăzute în prezenta lege pentru editori.

  (4) Tipograful este în drept să tipărească şi să multiplice lucrările proprii şi cele comandate.

 (5) Condiţiile şi termenele executării comenzii de editare sînt stipulate în contractul încheiat între beneficiarul producţiei editoriale şi tipograf.

 (6) Tipograful poartă răspundere în faţa beneficiarului producţiei editoriale pentru reproducerea fidelă a originalului, pentru calitatea executării fiecărui exemplar al tirajului comandat, pentru respectarea standardelor de stat, a reglementărilor tehnice şi a altor acte normative.

 (7) Fără acordul beneficiarului producţiei editoriale, tipograful nu are dreptul să remită altor persoane sau instituţii tirajul tipărit al ediţiei sau o parte din el, originalele editoriale, machetele, fotoformele sau formele de tipar, cu excepţia cazurilor stipulate în contract.

 (8) Se interzice tipărirea unui tiraj suplimentar fără acordul autorului şi al beneficiarului producţiei editoriale.

 (9) Litigiile dintre beneficiarul producţiei editoriale şi tipograf sînt soluţionate în conformitate cu legislaţia.

Capitolul V. DIFUZAREA PRODUCŢIEI EDITORIALE
Articolul 16. Modul de difuzare a producţiei editorial
(1) Producţia editorială se difuzează de către editor, tipograf, autor, precum şi de către organizaţiile de comercializare a cărţii, de către alte persoane juridice sau persoane fizice, în baza acordului sau a contractului încheiat ori în baza altor acte legitime.

 (2) Difuzarea producţiei editoriale se poate efectua prin vînzare cu amănuntul sau angro, prin difuzare gratuită sau prin schimb pe bază contractuală.

 (3) Exportul şi importul producţiei editoriale se efectuează în conformitate cu legislaţia.

Articolul 17. Caseta tehnică
(1) Fiecare exemplar al ediţiei va conţine, în mod obligatoriu, caseta tehnică întocmită de către editor, cu următoarele elemente:

 a) numele autorului (alcătuitorului) sau pseudonimul lui;

 b) denumirea ediţiei (titlul propriu-zis, titlul paralel, titlul-cheie, titlul alternativ), iar pentru traduceri - şi denumirea operei în original;

 c) denumirea şi adresa juridică a editurii/editorului şi a tipografiei, numărul comenzii;

 d) anul editării;

 e) CIP a Camerei Naţionale a Cărţii;

 f) indicele de clasificare CZU (Clasificarea Zecimală Universală);

 g) antetitlul, subtitlul;

 h) Numărul Internaţional Standard al Cărţii (ISBN);

 i) Numărul Internaţional Standard pentru Muzică Tipărită (ISMN);

 j) Numărul Internaţional Standard al Publicaţiilor Seriale (ISSN);

 k) semnul protecţiei dreptului de autor, numele (denumirea) titularului (titularilor) dreptului exclusiv de autor asupra operei şi anul publicării primei ediţii a operei.

 (2) Toate ediţiile, indiferent de limba expunerii, trebuie să conţină, în mod obligatoriu, caseta tehnică în limba de stat. Ediţiile apărute în limbi străine sau în limbile minorităţilor naţionale pot conţine caseta tehnică şi în limba în care este publicată opera.

 (3) În cazul editării, tipăririi unei comenzi venite din străinătate, caseta tehnică se completează conform legislaţiei ţării respective.

 (4) Apariţia oricărei ediţii fără casetă tehnică este interzisă.

Articolul 18. Exemplarele de depozit legal
(1) Exemplarele de depozit legal în număr de 4 sînt expediate cu titlu gratuit de către tipograf, din contul editorului, îndată după apariţie, prin intermediul Camerei Naţionale a Cărţii, după cum urmează:

 a) Camerei Naţionale a Cărţii – 1 exemplar din toate ediţiile apărute în ţară;

 b) Bibliotecii Naţionale – 2 exemplare din toate ediţiile apărute în ţară;

 c) Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă” – 1 exemplar din ediţiile de carte pentru copii şi adolescenţi;

 d) Bibliotecii Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a Moldovei – 1 exemplar din toate ediţiile apărute în ţară, cu excepţia cărţii pentru copii şi adolescenţi.

 (2) Editura/editorul oferă gratuit autorilor (alcătuitorilor, traducătorilor, pictorilor) exemplare ale operelor lor editate conform contractelor încheiate, iar instituţiilor specificate la alin.(1) - exemplare de depozit legal şi în cazul în care acestea sînt tipărite peste hotarele ţării.

Articolul 19. Camera Naţională a Cărţii
(1) Camera Naţională a Cărţii este principala instituţie de stat care deţine sursa documentară a culturii naţionale scrise şi are următoarele atribuţii:

 a) constituie, prelucrează, dezvoltă, prezervă şi pune în valoare fondul de documente care fac obiectul depozitului legal;

 b) organizează depozitul legal conform art.18;

 c) efectuează controlul bibliografic naţional ca parte a controlului bibliografic internaţional;

 d) elaborează bibliografia naţională a Moldovei şi repertoriul naţional de publicaţii;

 e) efectuează catalogări înainte de publicare (CIP);

 f) ţine evidenţa statistică editorială;

 g) atribuie numere internaţionale standard pentru cărţi (ISBN), pentru muzică tipărită (ISMN), pentru publicaţii seriale (ISSN).

 (2) Camera Naţională a Cărţii, în condiţiile legislaţiei în vigoare, încasează plată pentru servicii la sistematizare şi aplicarea indicelui CZU publicaţiilor, la efectuarea catalogării în publicare (CIP), la atribuirea numerelor internaţionale standard (ISBN, ISMN şi ISSN) şi pentru alte servicii ce ţin de domeniul ei de activitate.

 (3) Fondul de documente şi bazele de date ale Camerei Naţionale a Cărţii sînt inalienabile, constituie proprietate a statului şi se află sub protecţia acestuia.

Articolul 21. Priorităţile statului în domeniul activităţii editorial
Statul, prin intermediul instituţiilor specializate, organizează licitaţii de editare şi achiziţie de carte, promovează în ţară şi în străinătate cultura scrisă, acordînd prioritate şi încurajînd publicarea:

 a) operelor clasicilor, cărţilor scriitorilor contemporani şi ale autorilor tineri;

 b) cărţilor din fondul de aur al literaturii universale, literaturii pentru copii şi cărţilor prevăzute de standardele educaţionale de stat, inclusiv a manualelor şcolare;

 c) publicaţiilor de referinţă şi lexicografice;

 d) cărţilor de artă, cultură şi ştiinţă;

 e) literaturii din domeniile medicinei, ecologiei şi jurisprudenţei;

 f) cărţilor destinate promovării culturii scrise şi imaginii statului în străinătate.

Capitolul VII. GARANŢIILE STATULUI ÎN DOMENIUL  ACTIVITĂŢII EDITORIALE
Articolul 22. Mijloacele financiare de susţinere a editării cărţii naţionale şi completării fondurilor din biblioteci
(1) În bugetul de stat sînt prevăzute anual, în mod distinct, mijloace financiare pentru susţinerea editării cărţii naţionale, conform priorităţilor stabilite.

 (2) Mijloacele prevăzute la bugetul de stat sînt destinate:

 a) acoperirii necesităţilor statului în producţia de carte (manuale, lucrări auxiliare, didactice, cărţi ştiinţifice, cărţi pentru promovarea culturii scrise şi a imaginii statului în străinătate şi pentru completarea bibliotecilor);

 b) susţinerii unui anumit gen de carte (literatură contemporană, clasică naţională şi universală, lexicografică, enciclopedică, pentru copii, popularizare a ştiinţei) şi susţinerii tinerilor autori;

 c) completării fondurilor bibliotecilor publice, de învăţămînt şi specializate;

 d) promovării cărţii naţionale în ţară şi peste hotarele ei.

 (3) Mijloacele financiare de susţinere a editării cărţii naţionale se prevăd anual, în mod distinct, în bugetele ministerelor, altor autorităţi administrative centrale, unităţilor administrativ-teritoriale, conform competenţelor.

 (4) Modul de utilizare a mijloacelor prevăzute la alin. (3) şi de distribuire a cărţilor editate din contul acestora se aprobă de Guvern.

 (5) Editarea de carte pentru necesităţile statului şi pentru susţinerea unui anumit gen de carte din mijloacele bugetului de stat are loc numai în bază de licitaţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind achiziţiile publice.

 (6) La licitaţii, gestionate cu maximă transparenţă, pot participa toate editurile, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.

 (7) Informaţia privind condiţiile de desfăşurare a licitaţiilor, lista proiectelor înaintate, sumele alocate şi modul de distribuire a mijloacelor, precum şi lista proiectelor cîştigătoare se fac publice prin intermediul mijloacelor de informare în masă.

 (8) Mijloacele de susţinere a editării cărţii naţionale prevăzute distinct la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale sînt utilizate, prin decizie a consiliilor locale, pentru:

 a) editarea de carte, în bază de licitaţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind achiziţiile publice şi reglementările de rigoare. După editare, cărţile sînt transmise gratuit spre completarea fondurilor bibliotecilor publice, de învăţămînt şi specializate din unităţile administrativ-teritoriale respective;

 b) completarea fondurilor bibliotecilor din unităţile administrativ-teritoriale respective prin achiziţii de la editurile şi difuzorii de carte din Republica Moldova şi străinătate.

 (9) Anual, la bugetul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, al Ministerului Culturii şi cel al Ministerului Educaţiei, sînt prevăzute, în mod distinct, mijloace financiare pentru achiziţia şi expedierea publicaţiilor destinate misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova în străinătate şi pentru completarea fondurilor bibliotecilor şi centrelor culturale ale diasporei.

 (10) Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, alte autorităţi administrative centrale, singure sau în colaborare, acordă, din mijloacele financiare prevăzute distinct, subvenţii pentru traducerea şi editarea în străinătate a operelor literare şi ştiinţifice, a cărţilor pentru copii şi a cărţilor de artă ale autorilor din Republica Moldova.

 (11) Mijloacele bugetului de stat şi mijloacele bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale alocate în scopul susţinerii editării, promovării cărţii naţionale şi al completării fondurilor bibliotecilor se utilizează în strictă conformitate cu destinaţia lor.

Articolul 22-1. Participarea Republicii Moldova la tîrgurile internaţionale de carte
(1) În scopul promovării imaginii statului, la bugetul Ministerului Culturii sînt prevăzute anual, în mod distinct, mijloace financiare pentru participarea Republicii Moldova cu un stand naţional unic la tîrgurile internaţionale de carte.

 (2) Regulamentul de participare a Republicii Moldova la tîrgurile internaţionale de carte se aprobă de Guvern.

Capitolul VIII. COLABORAREA INTERNAŢIONALĂ  ÎN DOMENIUL ACTIVITĂŢII EDITORIALE
Articolul 23. Colaborarea internaţională
(1) Colaborarea internaţională în domeniul activităţii editoriale se efectuează în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

 (2) Colaborarea internaţională în domeniul activităţii editoriale este orientată spre:

 a) intensificarea schimbului cultural şi ştiinţific cu alte state, participarea activă la expoziţiile şi tîrgurile internaţionale de carte;

 b) consolidarea bazei tehnico-materiale a domeniului editorial-poligrafic prin aplicarea tehnologiilor noi şi atragerea în acest scop a investiţiilor străine;

 c) crearea reţelei de difuzare a producţiei editoriale naţionale peste hotare şi a producţiei editoriale străine în ţară;

 d) satisfacerea necesităţilor culturale, ştiinţifice şi educaţionale ale compatrioţilor stabiliţi peste hotare.

 (3) În cazul în care prevederile prezentei legi vin în contradicţie cu convenţiile sau cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, se aplică prevederile convenţiei sau ale acordului internaţional.

Articolul 24. Participarea la activitatea economică externă
Subiecţii activităţii editoriale pot participa la activitatea economică externă în conformitate cu legislaţia.

Articolul 25. Încetarea activităţii editorial
(1) Activitatea editorială încetează:

 a) la iniţiativa fondatorului (fondatorilor);

 b) în baza deciziei instanţei judecătoreşti;

 c) în alte cazuri prevăzute de legislaţie.

 (2) Subiectul activităţii editoriale îşi încetează activitatea din momentul radierii acestuia din Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor.

Capitolul IX. DISPOZIŢII FINALE
Articolul 26. Guvernul va elabora şi va prezenta Parlamentului p...
Guvernul va elabora şi va prezenta Parlamentului propuneri:

 în termen de o lună - pentru modificarea legislaţiei fiscale în ceea ce priveşte acordarea de facilităţi (scutiri de TVA, de taxe vamale, de impozit pe venit) subiecţilor activităţii editoriale, în conformitate cu prevederile convenţiilor şi acordurilor internaţionale din domeniu la care Republica Moldova este parte;

 în termen de 3 luni - pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege.


Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021