Legea Cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova

Capitolul I. DISPOZIŢII  GENERALE
Articolul 1. Domeniul reglementării
Prezenta lege reglementează raporturile juridice ce ţin de elaborarea şi promovarea politicii de stat în domeniul turismului, organizarea şi coordonarea activităţii turistice şi a activităţii de întreprinzător în domeniul turismului, formele de turism, crearea şi activitatea zonelor turistice naţionale, stabileşte cerinţele privind calitatea serviciilor turistice şi asigurarea securităţii turiştilor, precum şi principiile de colaborare internaţională în domeniul turismului.

Articolul 2. Cadrul juridic
(1) Cadrul juridic al activităţii turistice îl constituie Constituţia Republicii Moldova, prezenta lege, tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, alte acte normative ce reglementează raporturile aferente domeniului turismului.

	(2) Dacă tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte prevederi decît cele cuprinse în prezenta lege, se aplică prevederile tratatelor internaţionale.

Articolul 3. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:

	activitate turistică - activitatea turoperatorilor şi agenţiilor de turism, precum şi altă activitate de organizare a călătoriilor turistice;

	agenţie de turism (denumită, de asemenea, detailist) – persoană fizică sau juridică care vinde sau oferă spre vînzare servicii turistice proprii sau contractate de la alţi furnizori, precum şi pachete de servicii turistice stabilite de turoperator;

	agenţi economici din industria turismului - persoane fizice şi juridice prestatoare de servicii în domeniul turismului: servicii hoteliere, servirea mesei pentru turişti, transportarea turiştilor, excursii, ghidaj, agrement, tratament balnear, precum şi alte servicii complementare;

	asigurare de călătorie – contract încheiat, prin intermediul agenților economici din industria turismului sau direct, între turiști și companiile specializate de asigurări, care prevede plata unor despăgubiri în cazul producerii de riscuri asigurate (accidente rutiere, vătămarea sănătății etc.);

	asociaţie profesională din domeniul turismului - asociaţie constituită de agenţi economici din industria turismului, avînd ca obiect de activitate coordonarea, monitorizarea, apărarea, promovarea şi reprezentarea intereselor membrilor săi, precum şi organizarea de diverse acţiuni specifice activităţii turistice;

	birou/centru de informare turistică - serviciu destinat să comunice publicului informaţii utile privind călătoriile şi turismul;

	casă rurală – structură de cazare turistică și, după caz, de alimentare, organizată în baza unei sau a mai multor case și/sau construcții ce aparțin unei gospodării, deținute în proprietate privată în aceeași localitate rurală, care se prezintă în stil arhitectural tradițional (regional, zonal sau local) și care ilustrează turiștilor viața rurală autentică. Alimentația turiștilor la casa rurală se asigură inclusiv cu produse din producția proprie, crescute în gospodăriile din localitate ori din localitățile din preajmă;

	contract de servicii turistice - acord de voinţă prin care o parte (turoperator, agenţie de turism) se obligă să acorde celeilalte părţi (turist) serviciile stipulate, iar aceasta din urmă se obligă să achite costul lor;

	destinaţie turistică - spaţiu geografic sau loc spre care se îndreaptă o persoană în scop turistic;

	excursionist - persoană care vizitează o zonă sau o destinaţie turistică pe durata unei zile (fără a efectua o înnoptare la destinaţie);

	facilităţi turistice - ansamblu de echipamente destinate satisfacerii nevoilor turiştilor într-o anumită destinaţie;

	ghid turistic - persoană fizică care însoţeşte un vizitator sau un grup turistic şi acordă acestora, în limitele contractului de servicii turistice, asistenţă calificată, oferind informaţii despre ţara (localitatea) de sosire, patrimoniul ei natural şi antropic;

	grup turistic - şase sau mai multe persoane afiliate în vederea efectuării unei călătorii, petrecerii unui sejur, vizitării unor obiective turistice;

	industria turismului - ansamblu de activităţi economice şi comerciale destinate producerii de servicii turistice, corespunzătoare standardelor de clasificare, realizate prin structurile de cazare şi alimentaţie, de agrement şi de tratament balnear, de prestare a serviciilor de transport, de organizare a congreselor şi conferinţelor, cu destinaţie sportivă, prin birouri de informare turistică, prin turoperatori şi agenţii de turism;

	infrastructură turistică - ansamblu de construcţii necesare unei zone turistice pentru primirea şi deservirea turiştilor (structuri de cazare, de alimentaţie, de agrement şi de tratament balnear, de prestare a serviciilor de transport, de organizare a congreselor şi conferinţelor, cu destinaţie sportivă, birouri de informare turistică, centre de confecţionare/comercializare a articolelor de artizanat, parcări etc.);

	localitate turistică - aşezare rurală sau urbană care prezintă un interes turistic deosebit datorită existenţei în interiorul său ori în imediata apropiere a mai multor obiective turistice, precum şi a unor facilităţi turistice;

	obiectiv turistic - element al resurselor naturale sau antropice care poate atrage vizitatorii într-un anumit loc;

	obiectiv turistic naţional - obiectiv turistic de importanţă naţională;

	pachet de servicii turistice – o combinație din cel puțin două tipuri diferite de servicii de călătorie destinate aceleiași călătorii sau vacanțe, vândute sau oferite spre vânzare ca un singur produs, la un preț în care costul fiecărui serviciu nu este identificat separat; pachetul de servicii turistice se împarte în 2 categorii: pachet de servicii de călătorie – combinație din cel puțin două tipuri diferite de servicii de călătorie destinate aceleiași călătorii sau vacanțe, definită conform Codului civil, și pachet de servicii excursioniste – combinație din cel puțin două tipuri diferite de servicii turistice destinate aceleiași călătorii sau vacanțe, dintre care un serviciu este excursia;

	patrimoniu turistic - ansamblu de elemente ce stau la baza desfăşurării activităţii turistice pe un anumit teritoriu, incluzînd resursele turistice naturale şi antropice, baza tehnico-materială, infrastructura generală, infrastructura turistică şi bunurile destinate consumului turistic;

	produs turistic - ansamblu complex de bunuri şi de servicii oferit consumatorilor (vizitatorilor);

	Registrul rezidenţilor zonelor turistice naţionale - registru care conţine informaţii privind rezidenţii zonelor turistice naţionale;

	Registrul turismului - registru care conţine informaţii din domeniul turismului şi despre patrimoniul turistic al ţării;

	resurse turistice - ansamblu de elemente naturale şi antropice care, prin calităţile şi specificul lor, sînt recunoscute şi valorificate prin turism în măsura în care nu sînt supuse unui regim de protecţie integrală. Resursele turistice pot fi naturale (elemente geomorfologice, de climă, de floră şi de faună, peisaje, zăcăminte de substanţe minerale etc.) şi antropice (monumente şi site-uri arheologice, monumente, ansambluri şi rezervaţii de arhitectură, monumente şi ansambluri memoriale, monumente tehnice şi de artă, muzee, elemente de folclor şi artă populară etc.);

	rezident al zonei turistice naţionale - persoană fizică sau juridică, înregistrată în modul stabilit de legislaţie, care desfăşoară activitate de întreprinzător în zona turistică naţională în conformitate cu prevederile prezentei legi;

	rută turistică (itinerar turistic) - traseu turistic pe care se desfăşoară o călătorie cu indicarea localităţilor de pe parcurs;

	rută turistică naţională - traseu turistic de importanţă naţională, recunoscut în această calitate conform prevederilor prezentei legi;

	sejur - durată de timp petrecută în scop turistic într-o anumită destinaţie turistică sau pe un anumit itinerar;

	servicii turistice – servicii prestate de agenții economici din industria turismului, care includ cazarea, masa, transportarea turiștilor, excursiile, închirierea de autoturisme, de alte autovehicule sau de motociclete, serviciile de agrement, tratamentul balnear, asistența turistică și serviciile complementare;

	structură de primire turistică - construcţie sau amenajare destinată cazării turiştilor şi/sau servirii mesei pentru turişti;

	turism - ansamblu de relaţii şi fenomene ce rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în orice loc, altul decît locul lor de reşedinţă, pe o perioadă mai mică de un an şi în alt scop decît desfăşurarea unei activităţi remunerate în locul vizitat;

	turism balnear - formă de turism practicată de persoanele ce au ca destinaţie staţiunile balneoclimaterice în scopul îngrijirii sănătăţii sau prevenirii unor boli;

	turism cultural - formă de turism care valorifică obiectivele turistice de ordin cultural ale unei localităţi, zone sau ţări;

	turism de afaceri - formă de turism practicată în interes de serviciu, incluzînd participarea la întîlniri de afaceri, expoziţii şi tîrguri, conferinţe, congrese şi reuniuni;

	turism ecologic - formă de turism orientată spre cunoaşterea naturii şi conservarea ei;

	turism emiţător - deplasarea rezidenţilor unei ţări în afara graniţelor acesteia în scop turistic, cu un sejur mai mare de 24 de ore;

	turism intern - deplasarea rezidenţilor Republicii Moldova în interiorul ţării în scop turistic;

	turism internaţional - ansamblu de relaţii şi fenomene ce rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor ce vizitează, în scop turistic, o ţară alta decît ţara lor de reşedinţă. Cuprinde turismul receptor şi cel emiţător;

	turism organizat - formă de turism caracterizată prin înţelegeri prealabile în ce priveşte prestaţia, inclusiv serviciile legate de deplasarea şi sejurul turistului, prin intermediul contractelor sau al altor tipuri de aranjamente;

	turism pe cont propriu (neorganizat) - formă de turism ce exclude orice aranjamente prealabile, deplasarea şi sejurul fiind organizate de turistul însuşi;

	turism receptor - primirea de către o ţară, în scop turistic, a persoanelor străine, cu un sejur mai mare de 24 de ore;

	turism rural - formă de turism desfăşurată în mediul rural şi orientată spre utilizarea resurselor turistice locale (naturale, culturale etc.), cunoaşterea mediului rural, activităţilor specifice acestuia, obiceiurilor şi tradiţiilor locale, gospodăriilor ţărăneşti şi de fermier etc.;

	turism social - formă de turism practicată de persoanele cu venituri mici sau dezavantajate social (prin vîrstă, dizabilitate, situaţie familială), al cărei cost este suportat parţial sau integral de Guvern (prin subvenţii), de sindicate sau de case de asigurări sociale;

	turism sportiv - formă de turism practicată în scopul desfăşurării unor activităţi sportive;

	turism vitivinicol - formă de turism orientată spre vizitarea agenţilor economici care activează în domeniul vinicol şi a regiunilor vinicole cu scopul de a îmbina plăcerea degustării produselor vitivinicole cu cunoaşterea mediului rural, stilului de viaţă şi activităţilor culturale locale;

	turist - persoană fizică care se deplasează în orice loc, altul decît locul său de reşedinţă, pe o durată de cel puţin 24 de ore şi în alt scop decît desfăşurarea unei activităţi remunerate în locul vizitat;

 turoperator (denumit, de asemenea, organizator) – persoană fizică sau juridică care organizează pachete de servicii turistice şi le vinde sau le oferă spre vînzare direct sau prin intermediul unei agenţii de turism;

	vizitator - persoană care se deplasează în orice loc, altul decît locul său de reşedinţă, pentru o perioadă mai mică de un an şi în alt scop decît desfăşurarea unei activităţi remunerate în locul vizitat;

	voucher turistic - document de însoţire a turistului, excursionistului (grupului de turişti, de excursionişti), care confirmă programul de şedere sau asistenţa ce ţine de excursii şi efectuarea plăţii pentru serviciile notificate în el;

	zonă turistică naţională - parte a teritoriului Republicii Moldova, cu frontiere delimitate distinct, în interiorul căreia sînt amplasate unul sau mai multe obiective turistice; este creată în scopul protejării şi valorificării eficiente a resurselor turistice şi al dezvoltării infrastructurii turistice.

Capitolul II. POLITICA DE STAT ÎN DOMENIUL TURISMULUI
Articolul 4. Politica autorităţilor publice în domeniul turismului
(1) Statul sprijină turismul, ca unul din domeniile prioritare ale economiei naţionale, prin mecanisme economice şi prin acţiuni de amenajare şi protecţie a patrimoniului turistic în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative, prin crearea de condiţii pentru dezvoltarea durabilă a turismului.

	(2) În scopul realizării politicii de stat în domeniul turismului, Parlamentul stabileşte cadrul juridic pentru activitatea turistică în concordanţă cu legislaţia naţională şi cu normele internaţionale.

	(3) Guvernul:

	a) stabileşte politica de stat în domeniul turismului, aprobă strategia şi programele naţionale în domeniu;

	b) asigură dezvoltarea durabilă a turismului;

	c) stabileşte modalităţile de administrare a proprietăţii de stat în domeniul turismului; 

	e) asigură utilizarea raţională a resurselor turistice şi promovarea măsurilor de conservare şi protecţie a mediului înconjurător în conformitate cu prevederile legislaţiei de mediu;

	f) contribuie la dezvoltarea industriei turismului prin investiţii directe în crearea şi construcţia de obiective ale infrastructurii generale şi a celei turistice;

	h) realizează colaborarea internaţională în domeniul turismului prin încheierea şi executarea tratatelor internaţionale;

Articolul 5. Obiectivele Ministerului Culturii
(1) Politica de stat în domeniul turismului este elaborată de Ministerul  	Culturii.

	(2) Ministerul 	Culturii are următoarele obiective în domeniul turismului:

	a) dezvoltarea integrată, echilibrată şi durabilă a turismului intern şi internaţional;

	b) promovarea pe plan internaţional a Republicii Moldova ca destinaţie turistică;

	c) integrarea politicii de dezvoltare a turismului în politica de dezvoltare generală a ţării;

	d) includerea în circuitul turistic internaţional a patrimoniului turistic naţional;

Articolul 6. Atribuţiile Ministerului Culturii
Ministerul 	Culturii are următoarele atribuţii în domeniul turismului:

	a) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, strategia şi programele naţionale în domeniul turismului;

	b) coordonează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu asociaţiile obşteşti din domeniul turismului măsurile privind realizarea strategiei şi politicii de stat în domeniul turismului;

	c) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, mecanismele economice de stimulare a dezvoltării turismului şi poartă răspundere, în limita competenţei sale, pentru implementarea acestora;

	e) elaborează acte normative în domeniul turismului, armonizate cu normele internaţionale;

	f) organizează şi monitorizează activitatea turistică în zonele turistice naţionale;

	h) reprezintă interesele statului în domeniul turismului în organismele internaţionale şi regionale, coordonează şi monitorizează colaborarea Republicii Moldova cu Organizaţia Mondială a Turismului şi cu alte organisme internaţionale din domeniu în conformitate cu legislaţia;

	m) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, normele metodologice şi criteriile de clasificare a structurilor de primire turistică;

	n)- abrogată;

	o) colaborează cu diverse asociaţii şi organizaţii neguvernamentale în probleme ce ţin de domeniul turismului;

	p) acordă asistenţă metodologică şi informaţională în probleme ce ţin de sfera turismului agenţilor economici din industria turismului, asociaţiilor obşteşti din domeniu, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale;

		q)- 	abrogată;

		t)- 	abrogată;

	v) monitorizează circulaţia turistică;

	y) exercită alte atribuţii stabilite de lege.

Articolul 6-1. Consiliul consultativ pentru turism
(1) Pe lângă autoritatea administrației publice centrale responsabilă de elaborarea politicilor în domeniul turismului activează Consiliul consultativ pentru turism, care funcționează pe principii benevole.

	(2) Consiliul consultativ pentru turism este un organism de consultanță pentru dezvoltarea, promovarea și finanțarea turismului, din a cărui componență fac parte reprezentanți ai mediului de afaceri, ai autorităților administrației publice centrale și locale, ai mediului academic, ai asociațiilor profesionale din domeniul turismului, parteneri de dezvoltare.

	(3) Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului consultativ pentru turism și componența acestuia se aprobă de către autoritatea administrației publice centrale responsabilă de elaborarea politicilor în domeniul turismului.

	(4) Componența nominală a Consiliului consultativ pentru turism se actualizează la necesitate, dar nu mai rar decât o dată la trei ani.

Articolul 8. Organizarea şi reglementarea activităţii turistice în teritoriu
1) La nivel local, turismul se dezvoltă în interacţiune cu turismul naţional şi internaţional.

	(2) Activitatea turistică în teritoriu este reglementată de Ministerul 	Culturii în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale.

	(3) Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii în domeniul turismului:

	a) inventariază principalele resurse turistice;

	b) participă la elaborarea rutelor turistice în conformitate cu programele de dezvoltare a turismului;

	c) creează condiţii favorabile pentru activitatea în teritoriu a agenţilor economici din industria turismului şi a asociaţiilor obşteşti din domeniul turismului;

	d) contribuie la renovarea, protecţia şi conservarea resurselor turistice prin reglementarea impactului antropic şi respectarea normelor de punere în valoare a acestora;

	e) delimitează şi autorizează teritoriile pentru odihnă şi agrement;

	f) întreprind acţiuni de amenajare turistică teritorială;

	g) asigură dotarea teritoriilor autorizate cu indicatoarele turistice necesare;

	h) contribuie la dotarea acestor teritorii cu facilităţi minime pentru vizitatori (locuri amenajate pentru prepararea şi servirea mesei, pentru acumularea deşeurilor, grupuri sanitare etc.);

	i) contribuie la ameliorarea şi protecţia mediului prin elaborarea şi realizarea unor acţiuni şi programe speciale coordonate cu autoritatea  centrală pentru resurse naturale şi mediu;

	j) antrenează populaţia locală în activitatea turistică;  

	k) contribuie la dezvoltarea diferitelor forme de turism în teritoriu.

	(4) Controlul calităţii serviciilor turistice prestate se efectuează de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, în baza petiţiilor şi a sesizărilor consumatorilor privind calitatea nesatisfăcătoare a serviciilor turistice prestate.

Articolul 9. Patrimoniul turistic
(1) Patrimoniul turistic constituie factorul principal care stă la baza ofertei turistice şi este format din bunuri proprietate publică şi bunuri proprietate privată, valorificate şi protejate în condiţiile legii.

	(2) Evidența patrimoniului turistic se realizează de către Agenția Servicii Publice.

	(3) Evidenţa obiectivelor patrimoniului turistic se realizează prin înscrierea acestora în Registrul turismului.

	(4) Criteriile de atribuire a statutului de obiectiv turistic naţional se elaborează de Ministerul 	Culturii.

	(5) Lista obiectivelor turistice naţionale se aprobă de Guvern.

	(51) Normele metodologice privind elaborarea și aprobarea rutelor turistice naționale se elaborează de către Ministerul 	Culturii și se aprobă de către Guvern.

	(52) Rutele turistice naționale elaborate conform normelor metodologice indicate la alin. (51) se aprobă de către Agenția de Investiții.

	(6) Direcţiile de valorificare şi dezvoltare a patrimoniului turistic, inclusiv proprietate publică, se stabilesc de Ministerul 	Culturii în conformitate cu programele de dezvoltare a turismului.

	(7) Dezvoltarea obiectivelor patrimoniului turistic este asigurată prin amenajarea turistică teritorială în conformitate cu principiile legale ale urbanismului şi amenajării teritoriului.

Capitolul III. ORGANIZAREA  ŞI  PROMOVAREA  ACTIVITĂŢII TURISTICE
Articolul 10. Activitatea turistică
Raporturile juridice între subiecții activității turistice se reglementează prin contracte, în conformitate cu prevederile Codului civil al Republicii Moldova.

Articolul 11. Turoperatorii
Turoperatorii pot desfăşura următoarele activităţi:

	a) contractarea de servicii turistice de la agenţii economici care prestează direct astfel de servicii (unităţi de cazare, unităţi de servire a mesei, agenţi transportatori, unităţi de prestare a serviciilor de agrement) şi formarea de pachete turistice;

	b) comercializarea pachetelor turistice proprii prin intermediul agenţiilor de turism sau direct consumatorilor;

	c) rezervarea şi comercializarea de bilete pentru diverse mijloace de transport, pentru spectacole şi pentru alte manifestări culturale;

	d) organizarea de congrese, conferinţe, întruniri sportive şi culturale, dacă acestea implică prestarea serviciilor turistice.

Articolul 12. Agenţiile de turism
Agenţiile de turism pot desfăşura următoarele activităţi:

	a) comercializarea pachetelor turistice contractate de la turoperatori;

	b) comercializarea serviciilor proprii, precum şi a serviciilor contractate de la alte agenţii de turism;

	c) vînzarea serviciilor proprii altor agenţii de turism;

	d) rezervarea şi comercializarea biletelor pentru diverse mijloace de transport, pentru spectacole şi pentru alte manifestări culturale.

Articolul 13. Drepturile turoperatorilor şi agenţiilor de turism
Turoperatorii şi agenţiile de turism au dreptul:

	a) să presteze servicii turistice în conformitate cu legislaţia;

	b) să reclame de la turişti şi parteneri repararea prejudiciului cauzat de aceştia;

	d) să participe la acţiunile de promovare a imaginii Republicii Moldova ca destinaţie turistică şi să fie incluşi/incluse în cataloage, ghiduri şi alte mijloace de lansare a ofertei turistice naţionale;

	f) să beneficieze de înlesnirile acordate în condiţiile legii;

	g) să creeze asociaţii profesionale în conformitate cu legislaţia.

Articolul 14. Condițiile de activitate ale turoperatorilor şi agenţiilor de turism
(1) Turoperatorii şi agenţiile de turism au obligaţia:

		c)- 	abrogată;

		d)- 	abrogată;

	e) să presteze în totalitate serviciile prevăzute în contractul de servicii turistice;

		f)- 	abrogată;

	g) să pună la dispoziţia turiştilor informaţii exhaustive privind programul turistic propus, procedurile consulare, drepturile şi obligaţiile turiştilor, condiţiile de asigurare, modul de reparare a prejudiciilor şi condiţiile de renunţare la servicii;

	h) să furnizeze turiștilor informații corecte, complete şi clare privind țara de aflare temporară: actele normative ale acesteia, obiceiurile, valorile și tradițiile, precum și alte particularități locale;

	i) să repare prejudiciile cauzate turiştilor în cazurile de încălcare a clauzelor contractului de servicii turistice;

		j)- 	abrogată;

	k)  să păstreze confidenţialitatea numelor şi adreselor clienţilor lor, cu  excepţiile prevăzute de legislaţie;

	l) să asigure exploatarea durabilă şi conservarea patrimoniului turistic, precum şi protecţia mediului.

		m)- 	abrogată;

		n)- 	abrogată.

Articolul 16. Evidenţa circulaţiei turistice
Evidenţa circulaţiei turistice este realizată de către organul central de specialitate al administraţiei publice, numit de Guvern, prin colectarea şi prelucrarea datelor privind persoanele care traversează frontiera de stat, privind frecventarea structurilor de primire turistică, vizitarea destinaţiilor turistice, prestarea serviciilor turistice etc.

Articolul 17. Birourile/centrele de informare turistică
(1) Birourile/centrele de informare turistică pot fi create de către autorități ale administrației publice centrale și locale, persoane fizice, asociaţii profesionale din domeniul turismului sau de către agenţi economici din industria turismului în conformitate cu legislaţia. Misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din ţările în care se creează atare birouri/centre de informare turistică le acordă asistenţa logistică necesară.

	(2) Birourile/centrele de informare turistică desfășoară următoarele activități:

	a) promovarea produsului turistic național și a agenților economici din industria turismului, inclusiv prin editarea și distribuirea publicațiilor informaționale și cartografice despre serviciile turistice, obiectivele și localitățile turistice;

	b) rezervarea spațiilor de cazare, a biletelor pentru diverse mijloace de transport, pentru spectacole, manifestări sportive etc.

	(3) Activitatea birourilor/centrelor de informare turistică se desfășoară în conformitate cu regulamentele proprii, elaborate în baza Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea birourilor/centrelor de informare turistică, aprobat de Guvern.

Articolul 18. Structurile de primire turistică
(1) Structurile de primire turistică se vor ghida în activitatea lor de Normele metodologice şi criteriile de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţii de cazare şi de servire a mesei, aprobate de Guvern.

	(2) Structurile de primire turistică au dreptul să obţină certificatul de clasificare.

	(3) -abrogat;

	 (4) Agenția Servicii Publice va asigura ținerea Registrului structurilor de primire turistică.

Articolul 18-1. Procedura de eliberare a certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistică
(1) Agenţii economici care solicită clasificarea structurii de primire turistică prezintă la Agenția Servicii Publice următoarele documente:

	a) cerere;

	c) copia înștiințării de recepționare a notificării privind iniţierea activităţii de comerţ depuse la autoritatea administraţiei publice locale pe al cărei teritoriu se va desfăşura activitatea turistică;

	d) schiţa privind amplasarea structurii de primire turistică, conform cerinţelor stabilite de Guvern;

	e) structura, amplasarea şi nominalizarea camerelor, respectiv a spaţiilor de servire a mesei, conform cerinţelor stabilite de Guvern;

	f) fişa privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare sau de servire a mesei pe categorii, conform modelului stabilit de Guvern;

	g) schema de încadrare a personalului.

		h)- 	abrogată;

	 (2) Agenția Servicii Publice examinează documentele prezentate şi verifică respectarea criteriilor minime de clasificare la faţa locului, în prezenţa reprezentantului structurii, întocmind nota de verificare, conform modelului stabilit de Guvern, în două exemplare. Un exemplar al notei se transmite solicitantului de clasificare.

	(3) Agenţia Servicii Publice, în termen de 10 zile de la data primirii setului complet de documente specificate la alin. (1), va adopta decizia privind acordarea sau neacordarea categoriei ori va propune efectuarea unor modificări în dotări şi servicii pentru acordarea categoriei solicitate de către structură. Certificatul de clasificare se consideră acordat dacă Agenţia Servicii Publice nu răspunde solicitantului în termenul prevăzut de prezentul alineat.

	 (4) Pentru confirmarea categoriei acordate, Agenția Servicii Publice, în termen de 10 zile de la data emiterii deciziei privind acordarea categoriei de clasificare, va elibera certificatul de clasificare conform modelului stabilit de Guvern.

	(5) După expirarea termenului stabilit la alin.(3) şi (4) pentru acordarea categoriei şi în lipsa unei comunicări scrise din partea Agenției Servicii Publice, certificatul de clasificare se consideră emis.

	(6) În cazul în care constată neregularităţi în documentele depuse, Agenția Servicii Publice va notifica acest fapt solicitantului certificatului de clasificare cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (3) pentru emiterea certificatului de clasificare. Agenția Servicii Publice va preciza, totodată, şi modul de remediere a neregularităţilor constatate.

	(7) Structurii i se acordă categoria în care se încadrează toate spaţiile ei. Pentru spaţiile de cazare sau de servire a mesei, care se încadrează la o categorie mai superioară decît cea a structurii, va fi emisă o anexă la certificatul de clasificare, conform modelului stabilit de Guvern, cu menţiunea categoriei respective a fiecărui spaţiu.

	(8) În termen de 30 de zile de la data eliberării certificatului de clasificare, structurile de primire turistică cu funcţii de cazare şi de servire a mesei sînt obligate să deţină şi să afişeze placheta, cu înscrierea categoriei, conform modelului stabilit de Guvern.

	(81) Structura de primire turistică nu este în drept să indice categoria de clasificare fără a deține certificat de clasificare emis în condițiile prezentei legi.

	(9) Certificatul de clasificare se eliberează gratis, pe termen nedeterminat.

	(10) Certificat de clasificare se afişează la un loc vizibil pentru toţi clienţii structurii. În cazul pierderii sau deteriorării certificatului de clasificare, agentul economic este obligat să solicite Agenției Servicii Publice un duplicat al acestuia.

	(11) În cazul modificării dotărilor şi serviciilor, structura este obligată să solicite o nouă clasificare în termen de 10 zile de la apariţia modificărilor.

Articolul 18-2. Declasificarea şi anularea certificatului de clasificare
(1) Structura de primire turistică ce deține certificatul de clasificare este obligată să respecte, pe toată perioada de funcţionare, criteriile ce au stat la baza clasificării.

	(2) Agenția Servicii Publice va verifica respectarea criteriilor ce au stat la baza clasificării structurii. În cazul în care, după obţinerea de către titular a certificatului de clasificare, se va constata neîndeplinirea unor condiţii importante prevăzute pentru eliberarea certificatului de clasificare, Agenția Servicii Publice nu-i va putea anula certificatul de clasificare, dar îi va notifica neregularităţile constatate, modul de remediere a tuturor deficienţelor identificate, termenul în care titularul trebuie să respecte această obligaţie şi care nu poate fi mai mic de 30 de zile.

	(3) Agenția Servicii Publice va anula certificatul de clasificare dacă va constata o gravă atingere interesului public, securităţii naţionale, ordinii sau sănătăţii publice ce nu poate fi remediată sau dacă deficienţele identificate nu au fost remediate în termenul stabilit la alin.(2).

	(4) Procedura de declasificare se aplică de către Agenția Servicii Publice în cazul în care structura nu mai corespunde categoriei de clasificare acordate anterior. Structura declasificată are dreptul să obţină un nou certificat de clasificare pentru categoria la care a fost declasificată.

Capitolul IV. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE TURIŞTILOR. ASIGURAREA  DE CĂLĂTORIE  ŞI SECURITATEA TURIŞTILOR
Articolul 19. Drepturile turiştilor
Turiştii au dreptul:

	a) la  totalitatea serviciilor prevăzute în contractul de servicii turistice;

	b) la securitate personală, la protecţia vieţii şi sănătăţii;

	c) la apărarea drepturilor de consumatori ai serviciilor turistice;

	d) la asistenţă medicală în conformitate cu prevederile asigurării de călătorie;

	e) la înlăturarea imediată a încălcării clauzelor contractului de servicii turistice, încălcare depistată în timpul călătoriei;

	f) la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin nerespectarea clauzelor contractului de servicii turistice; 

	h) la acces liber în obiectivele turistice pentru vizitarea şi folosirea cărora nu sînt stabilite restricţii legale;

	i) la informații corecte, complete şi clare privind țara de aflare temporară: actele normative ale acesteia, obiceiurile, valorile și tradițiile, precum și alte particularități locale.

Articolul 20. Obligaţiile turiştilor
Turiştii sînt obligaţi:

	a) să respecte clauzele contractului de servicii turistice;

	b) să respecte legislaţia ţării de aflare temporară, obiceiurile şi tradiţiile locale;

	c) să respecte regulile vamale, regulile de trecere a frontierei de stat şi termenul de şedere legal;

	d) să repare toate prejudiciile aduse agentului economic în cazul încălcării clauzelor contractului de servicii turistice;

	e) să repare prejudiciile aduse ţării de aflare temporară;

	f) să respecte normele de protejare a patrimoniului turistic şi a mediului în locul vizitat.

Articolul 21. Asigurarea de călătorie
(1) Asigurarea de călătorie a turiştilor este obligatorie.

	(2) Asigurarea de călătorie trebuie să prevadă acoperirea cheltuielilor pentru acordarea de asistenţă medicală turistului în locul de aflare temporară.

Articolul 22. Protecţia şi securitatea turiştilor
(1) Protecţia şi securitatea turiştilor pe teritoriul Republicii Moldova sînt garantate de stat.

	(2) Protecţia şi salvarea turiştilor care s-au confruntat cu situaţii excepţionale se efectuează de subdiviziunile specializate ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne.

	(3) În scopul asigurării securităţii turiştilor, agenţii economici din industria turismului sînt obligaţi:

	a) să informeze turiştii despre eventualele pericole cu care se pot confrunta în timpul călătoriei;

	b) să asigure turiştii cu echipamentul şi inventarul necesar pentru forma de turism practicată;

	c) să asigure acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor accidentate în timpul călătoriei;

	d) să informeze operativ autorităţile administraţiei publice locale şi persoanele interesate despre situaţiile excepţionale cu care s-au confruntat turiştii şi despre persoanele dispărute.

	(4) În cazul situaţiilor excepţionale, statul întreprinde măsuri de protecţie a turiştilor cetăţeni ai Republicii Moldova aflaţi în străinătate, inclusiv evacuarea acestora din ţara de aflare temporară.

Capitolul V. ACTIVITATEA ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL TURISMULUI
Articolul 23. Organizarea activităţii economice în domeniul turismului
Activitatea economică în domeniul turismului se bazează pe utilizarea raţională a resurselor turistice, pe exploatarea eficientă a bazei tehnico-materiale a industriei turismului, pe dezvoltarea infrastructurii turistice şi pe crearea de noi locuri de muncă pentru populaţia locală.

Articolul 23-1. Controlul de stat al activităţii economice în domeniul turismului
Controlul de stat al persoanelor ce desfăşoară activitatea de întreprinzător în sfera turismului se planifică, se efectuează și se înregistrează în conformitate cu prevederile Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.

Articolul 24. Mijloacele financiare şi sprijinul acordat de stat
Finanţarea activităţii turistice se realizează din: 

	a) alocațiile bugetului de stat pentru promovarea şi dezvoltarea turismului, crearea şi modernizarea infrastructurii generale şi a celei turistice;

	b) mijloacele proprii ale agenţilor economici din industria turismului;

	d) investiţiile autohtone şi străine plasate în proiecte turistice în conformitate cu legislaţia;

	e) creditele cu destinaţie specială;

	f) alte surse neinterzise de lege.

Articolul 25. Veniturile colectate pentru promovarea şi dezvoltarea turismului
Constituirea şi utilizarea veniturilor colectate pentru promovarea şi dezvoltarea turismului se efectuează conform unui regulament aprobat de Guvern.

Capitolul V-1. TURISMUL RURAL
Articolul 25-1. Activitatea în domeniul turismului rural
(1) Activitatea în domeniul turismului rural reprezintă totalitatea serviciilor destinate consumului turistic în mediul rural.

	(2) Activitatea de întreprinzător în domeniul turismului rural se poate desfăşura în calitate de persoană fizică sau juridică, în condițiile legii.

	(3) Autoritățile administrației publice centrale și locale sprijină activitatea în domeniul turismului rural prin următoarele măsuri specifice:

	a) promovează zonele rurale cu potențial turistic în scopul valorificării eficiente şi durabile a resurselor naturale și cultural-istorice, a tradițiilor şi a gastronomiei locale, precum şi a celorlalte bunuri şi servicii ale comunității rurale;

	b) asigură informarea privind oportunitățile turistice din zonele rurale (cazare, activități, festivaluri şi evenimente tradiționale, obiceiuri şi meşteşuguri locale);

	c) dispun măsurile necesare în vederea identificării, dezvoltării şi promovării produselor specifice turismului rural şi agroturismului în scopul păstrării şi cultivării identității local

Articolul 25-2. Organizarea activității caselor rurale
(1) Statul susține dezvoltarea caselor rurale.

	(2) În scopul încurajării activității în domeniul turismului rural și al creării la sat a unor noi locuri de muncă, se permite desfășurarea activității caselor rurale, cu respectarea cerințelor legislației în vigoare, în baza notificării autorităților administrației publice locale privind lansarea activității.

	(3) În cazul cînd casa rurală oferă alimentație, membrii familiei implicați în deservirea turiștilor sînt obligați să dețină certificate medicale, iar produsele de origine animală și vegetală utilizate în alimentație sînt supuse obligatoriu certificării sanitar-veterinare conform legislației în vigoare.

 (4) Casa rurală trebuie să respecte un set minim de reglementări specifice în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor.

Capitolul VI. ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ
Articolul 26. Activitatea turistică internaţională
(1) Activitatea turistică internaţională a Republicii Moldova se bazează pe principiile şi normele elaborate de Organizaţia Mondială a Turismului.

	(2) Republica Moldova participă la activitatea organizaţiilor internaţionale cu drept de membru sau de membru asociat, în conformitate cu statutul acestor organizaţii.

	(3) Ministerul Culturii reprezintă, la nivel interguvernamental, interesele Republicii Moldova din domeniul turismului în relaţiile cu alte ţări, inclusiv cu organizaţiile turistice internaţionale, încheie, în modul stabilit de legislaţie, tratate internaţionale în domeniul turismului.

Capitolul VII. ZONELE TURISTICE NAŢIONALE
Articolul 27. Crearea zonelor turistice naţionale
(1) În scopul dezvoltării turismului intern şi receptor, în Republica Moldova, prin atragerea investiţiilor autohtone şi străine, se creează, pe o durată de 50 de ani, zone turistice naţionale, denumite în continuare zone.

	(2) Zonele sînt create, la propunerea Guvernului, prin lege organică care le delimitează convenţional hotarele şi le stabileşte direcţiile prioritare de activitate, condiţiile şi particularităţile de funcţionare.

	(3) Termenul de funcţionare a zonei poate fi prelungit.

	(4) Statul stimulează, prin acordarea de înlesniri în conformitate cu legea, tinerii specialişti pentru activitatea ulterioară în zone.

Articolul 28. Criteriile şi procedura de creare a zonei
(1) Crearea zonei se consideră lucrare pentru cauză de utilitate publică de interes naţional.

	(2) Crearea zonei se va baza pe următoarele criterii principale:

	a) geografic;

	b) de atractivitate peisagistică;

	c) de structură, volum, concentrare şi valoare a resurselor turistice;

	d) de funcţionalitate pentru turism.

	(3) Iniţiatori ai creării zonei pot fi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, agenţii economici şi diverse instituţii interesate.

	(4) Iniţiatorii creării zonei vor prezenta Ministerului 	Culturii:

	a) studiul de fezabilitate privind crearea zonei;

	b) proiectul planului de amenajare a zonei.

	(5) Studiul de fezabilitate privind crearea zonei trebuie să includă:

	a) delimitarea hotarelor zonei;

	b) caracteristica potenţialului turistic al zonei;

	c)  fundamentarea etapelor şi termenelor de creare a zonei;

	d) volumul investiţiilor necesare;

	e) oportunitatea (raţionalitatea) şi eficacitatea creării zonei.

	(6) În cazul în care propunerea privind crearea zonei va fi considerată oportună şi va fi acceptată, Ministerul 	Culturiiva prezenta Guvernului, spre aprobare, proiectul de lege respectiv.

	(7) Zona se consideră creată după intrarea în vigoare a legii corespunzătoare.

	(8) După crearea zonei şi delimitarea în natură a hotarelor ei, terenurile proprietate publică ale unităţii administrativ-teritoriale, aflate în perimetrul zonei, se transmit, cu titlu gratuit, în proprietatea publică a statului, în modul stabilit de lege, şi trec în gestiunea Ministerului 	Culturii.

	(9) În cazul în care crearea infrastructurii în zonă va necesita traversarea unor terenuri aflate în proprietate privată, statul va răscumpăra aceste terenuri în modul stabilit de lege.

	(10) Crearea şi amenajarea infrastructurii generale (căi de acces, reţele electrice, termice, de gaze naturale, de alimentare cu apă şi de canalizare) pînă la hotarele zonei se efectuează din mijloacele bugetului de stat, conform programelor de stat.

Articolul 29. Rezidenţii zonei
(1) Rezident al zonei, denumit în continuare rezident, poate fi orice persoană fizică sau juridică înregistrată, în modul stabilit de lege, în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător în Republica Moldova, selectată prin concurs, care a încheiat cu Ministerul 	Culturii un contract privind desfăşurarea activităţii în zonă în conformitate cu prezenta lege.

	(2) Concursul este organizat de Ministerul 	Culturii, la selectarea rezidenţilor ţinîndu-se cont de volumul şi caracterul investiţiilor planificate. Anunţul privind organizarea concursului se publică, cu 3 luni înainte de desfăşurarea acestuia, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Ministerul 	Culturii este obligat să prezinte, la cererea agentului economic, informaţii exhaustive privind organizarea şi desfăşurarea concursului.

	(3) Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursului se aprobă de Guvern.

	(4) Criteriile de selectare a rezidenţilor se stabilesc prin legea privind crearea zonei.

	(5) Persoana fizică sau juridică care intenţionează să obţină statutul de rezident va depune la Ministerul 	Culturii o cerere, ce va conţine informaţii privind:

	a)  activitatea ce urmează să fie desfăşurată;

	b)  suprafaţa terenului necesar pentru desfăşurarea activităţii.

	(6) La cerere se va anexa:

	b) copiile de pe documentele de constituire;

	c) planul de afaceri, conform modelului stabilit de Ministerul 	Culturii.

	(7) Ministerul 	Culturii examinează documentele prezentate în conformitate cu alin.(5) şi (6) în termen de 30 zile lucrătoare de la data depunerii acestora şi adoptă una din următoarele decizii:

	a) privind acordarea statutului de rezident şi încheierea contractului pe un termen ce nu-l depăşeşte pe cel indicat la art.27 alin.(1); ori

	b) privind refuzul de a acorda statutul de rezident şi de a încheia contractul, indicîndu-se motivul refuzului.

	(8) Cererea de acordare a statutului de rezident este respinsă dacă:

	a) la cerere nu au fost anexate documentele menţionate la alin.(6);

	b) pe teritoriul zonei nu există un teren liber ce ar corespunde condiţiilor indicate în cerere;

	c) pe teritoriul zonei nu este permisă desfăşurarea activităţii planificate;

	d) planul de afaceri nu corespunde condiţiilor indicate în cerere.

	(9) Persoana fizică sau juridică care a obţinut dreptul de înregistrare în calitate de rezident încheie cu Ministerul 	Culturii un contract privind desfăşurarea activităţii în zonă, denumit în continuare contract.

Articolul 30. Clauzele contractului
(1) În contract se indică:

	a) suprafaţa terenului ce urmează a fi arendat;

	b) termenul de finalizare a lucrărilor de proiectare şi de prezentare a proiectului, spre avizare, Ministerului 	Culturii;

	c) lucrările ce urmează să fie efectuate de către rezident în zonă;

	d) volumul investiţiilor preconizate;

	e) termenele de finalizare a lucrărilor conform proiectului;

	f) drepturile şi obligaţiile rezidentului şi ale Ministerului 	Culturii;

	g) înlesnirile acordate rezidentului;

	h) responsabilităţile părţilor în caz de încălcare a obligaţiilor contractuale;

	i) termenul contractului;

	j) alte aspecte, conform înţelegerii dintre părţi.

	(2) Rezidentul se obligă, pe parcursul valabilităţii contractului, să desfăşoare pe teritoriul zonei activitatea stipulată în contract, iar Ministerul 	Culturii se obligă să dea în arendă, pe termenul indicat în contract, terenul aflat în perimetrul zonei.

	(3) Rezidentul nu este în drept să transmită drepturile şi obligaţiile sale contractuale altei persoane.

Articolul 31. Înregistrarea rezidentului
(1) În termen de 3 zile de la data semnării contractului, Ministerul 	Culturii va înscrie rezidentul în Registrul rezidenţilor zonei turistice naţionale şi va elibera certificatul de înregistrare. Modelul certificatului este aprobat de Ministerul 	Culturii.

	(2) Ministerul Economiei şi Infrastructurii va comunica Serviciului Fiscal de Stat datele despre rezidentul înregistrat în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării.

Articolul 32. Modificarea şi încetarea acţiunii contractului
(1) În cazul în care rezidentul intenţionează să modifice clauzele contractului, acesta va prezenta Ministerului 	Culturii un nou plan de afaceri conţinînd modificările preconizate. În termen de 10 zile de la data prezentării planului, ministerul va lua decizia privind acceptarea sau neacceptarea modificării clauzelor contractului. Clauzele respective nu pot fi modificate în sensul reducerii volumului investiţiilor.

	(2) Acţiunea contractului încetează în cazul:

	a) expirării termenului contractului;

	b) rezilierii contractului;

	c) acordului ambelor părţi.

	(3) În cazul încălcării de către una dintre părţi a clauzelor contractului, acesta poate fi reziliat la cererea celeilalte părţi.

	(4) Temeiuri pentru rezilierea contractului de către Ministerul 	Culturii se consideră următoarele încălcări comise de către rezident:

	a) încălcarea termenului de prezentare a documentaţiei de proiect, spre coordonare, ministerului;

	b) desfăşurarea în zonă a unor activităţi neprevăzute în contract;

	c) nerespectarea normelor de securitate a turiştilor, fapt soldat cu consecinţe grave pentru viaţa şi sănătatea acestora;

	d)  încălcarea legislaţiei privind protecţia monumentelor şi mediului;

	e)  încetarea activităţii stipulate în contract.

	(5) Temei pentru rezilierea contractului de către rezident poate servi neonorarea de către Ministerul 	Culturii a obligaţiei contractuale de a construi infrastructura generală pînă la hotarele zonei.

	(6) În contract pot fi prevăzute şi alte temeiuri pentru reziliere.

Articolul 33. Răspunderea pentru nerespectarea clauzelor contractului
(1)  Persoana fizică sau juridică parte la contract îşi pierde statutul de rezident de la data rezilierii contractului şi nu poate presta servicii turistice în zonă.

	(2) Pierderea statutului de rezident conduce la rezilierea contractului de arendă a terenului şi/sau de concesiune a obiectivului turistic în condiţiile prevăzute de lege.

	(3) În cazul rezilierii contractului în temeiurile prevăzute la art.32 alin.(4) şi (6), cheltuielile suportate de către fostul rezident în legătură cu executarea contractului nu vor fi compensate, acesta fiind obligat să plătească o amendă în cuantumul prevăzut de contractul în cauză.

	(4) În cazul rezilierii contractului în temeiul prevăzut la art.32 alin.(5), Ministerul 	Culturii va compensa cheltuielile justificate suportate de către fostul rezident în legătură cu executarea obligaţiilor contractuale.

	(5) Neplasarea investiţiilor în volumul şi/sau termenele prevăzute în contract atrage aplicarea, în cote progresive, a unei amenzi al cărei cuantum minim este egal cu suma plăţii de arendă, determinată conform tarifelor pentru calcularea preţului normativ al pămîntului (pentru o unitate grad/hectar).

Articolul 34. Modul de atribuire a terenurilor în zonă
(1) Terenurile proprietate publică a statului situate în perimetrul zonei pot fi atribuite rezidenţilor în folosinţă temporară, în exclusivitate în baza contractului de arendă, pe un termen de pînă la 50 de ani, la un preţ stabilit prin legea privind crearea zonei respective.

	(2) În cazul în care termenul de funcţionare a zonei va fi prelungit, contractele de arendă vor fi reperfectate, ţinîndu-se cont de  eficienţa realizării contractelor semnate iniţial.

	(3) Rezidenţii nu au dreptul să cesioneze terenul unor terţe persoane, precum şi să gajeze dreptul de arendă sau să-l depună în calitate de aport în capitalul social al unor agenţi economici. Se interzice utilizarea terenului şi a dreptului asupra acestuia în alte scopuri decît cele prevăzute în contract.

	(4) Rezidenţii care au arendat terenuri în perimetrul zonei şi au construit pe ele imobile au dreptul să răscumpere, după expirarea termenului de funcţionare a zonei, terenurile ocupate de imobilele respective, în conformitate cu legea.

Articolul 35. Avizarea construcţiilor în zonă
(1) Pentru construcţia fiecărui element de infrastructură turistică, rezidentul este obligat să obţină avizul autorității administrației publice centrale responsabile, în conformitate cu cadrul normativ.

	(2) Avizul va fi eliberat dacă vor fi respectate următoarele condiţii:

	a) păstrarea caracterului irepetabil şi deosebit al zonei naturale, care îi conferă specificul de unicat (construcţiile trebuie să cadreze cu contururile naturale ale landşaftului);

	b) utilizarea la maxim a materialelor naturale şi reducerea la minim a folosirii materialelor nocive la construcţia structurilor turistice;

	c) utilizarea la construcţii a elementelor tradiţionale de arhitectură populară în scopul sporirii atractivităţii turistice a zonei;

	d) racordarea liniei acoperişurilor la contururile landşaftului şi vegetaţiei zonei;

	e) asigurarea unui nivel al dotării cu aparatură şi/sau cu utilaje specifice, corespunzător gradului de confort preconizat;

	f) asigurarea nivelului corespunzător de decorare şi de amenajare interioară, de finisaj şi dotare cu mobilier;

	g) utilizarea în elaborarea designului construcţiilor a materialelor locale şi a manoperei meşterilor populari locali.

	(4) Ministerul 	Culturii, în termen de 10 zile de la data primirii solicitării de aviz, va verifica respectarea de către rezident a condiţiilor stipulate la alin.(1) şi va adopta decizia privind eliberarea sau neeliberarea avizului sau va propune efectuarea unor acţiuni ce ar duce la respectarea condiţiilor stipulate la alin.(1). Avizul se consideră acordat în cazul în care Ministerul 	Culturii nu răspunde rezidentului în termenul prevăzut de prezentul alineat.

Articolul 36. Activitatea desfăşurată în zonă
(1) Rezidentul este în drept să desfăşoare doar activităţile stipulate în contractul privind desfăşurarea activităţii în zonă.

	(2) În zonă pot fi desfăşurate următoarele activităţi:

	a) construcţia şi exploatarea comercială a structurilor de primire turistică cu funcţii de cazare, indiferent de categoria de confort a acestora: hotel, hotel-apartament, motel, vilă turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping, sat de vacanţă, tabără de vacanţă;

	b) construcţia şi exploatarea comercială a structurilor de primire turistică cu funcţii de servire a mesei: restaurant de orice tip, bar de orice tip, fast-food, cofetărie, patiserie;

	c) crearea, amenajarea şi exploatarea comercială a structurilor de agrement turistic: cluburi, cazinouri şi instalaţii specifice agrementului turistic;

	d) construcţia şi exploatarea comercială a structurilor de tratament balnear;

	e) reconstrucţia, reparaţia, amenajarea obiectivelor turistice din zonă;

	f) crearea şi exploatarea comercială a centrelor de confecţionare şi/sau comercializare a articolelor de artizanat;

	g) construcţia şi exploatarea comercială a parcărilor;

	h) crearea şi exploatarea comercială a birourilor de informare turistică.

	(3) În zonă sînt interzise activităţile ce pot conduce la degradarea patrimoniului turistic şi a mediului.

	(4) Evidenţa rezultatelor activităţii desfăşurate în zonă de către rezident este ţinută separat de evidenţa activităţii desfăşurate în afara acesteia.

	(5) Controlul asupra activităţii rezidenţilor se efectuează în condiţiile prevăzute de lege.

Articolul 37. Regimul fiscal al zonei
(1)  Impozitarea rezidenţilor zonei se efectuează în conformitate cu legea.

	(2) Pentru a atrage investiţii în infrastructura turistică din zonă, statul acordă rezidenţilor înlesniri fiscale în conformitate cu legea.

Capitolul IX. DISPOZIŢII FINALE
Articolul 39. (1) Guvernul, în termen de 6 luni: 	a) va prezenta...
(1) Guvernul, în termen de 6 luni:

	a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;

	b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;

	c) va adopta acte normative în vederea executării prezentei legi.

	(2) Se abrogă Legea turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000.


Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021