Legea Cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor

Capitolul I. Dispoziţii generale
Articolul 1. ctul de reglementare Prezenta lege reglementează t...
ctul de reglementare Prezenta lege reglementează temeiurile răspunderii disciplinare, categoriile abaterilor disciplinare comise de judecători, sancţiunile disciplinare aplicate acestora, etapele procedurii disciplinare, atribuţiile instituţiilor implicate în procedura disciplinară, precum şi procedura examinării, adoptării şi contestării hotărîrilor în cauzele disciplinare privind judecătorii.

Articolul 2. Principiile procedurii disciplinare privind judecătorii
Procedura disciplinară privind judecătorii se bazează pe principiile: a) legalităţii; b) respectării independenţei justiţiei; c) echităţii procedurii; d) proporţionalităţii dintre abaterea disciplinară comisă şi sancţiune; e) transparenţei.

Articolul 3. Temeiurile răspunderii disciplinare
Judecătorii răspund disciplinar pentru comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de prezenta lege. Încălcarea prevederilor altor acte normative atrage răspunderea disciplinară numai în cazurile în care fapta constituie o abatere disciplinară în conformitate cu art. 4.

Articolul 4. Abaterile disciplinare
(1) Constituie abatere disciplinară:

           a) nerespectarea intenţionată sau din neglijenţă gravă a îndatoririi de a se abţine atunci cînd judecătorul ştie sau trebuia să ştie că există una dintre circumstanţele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de declaraţii repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea examinării cauzei;

           b) adoptarea unei hotărîri judecătoreşti prin care, intenţionat sau din neglijenţă gravă, au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor fizice sau juridice, garantate de Constituţia Republicii Moldova şi de tratatele internaţionale privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte;

           c) acţiunile judecătorului în procesul de înfăptuire a justiţiei care fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente;

           d) imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiţiei de către un alt judecător;

           e) intervenţiile ilegale sau exploatarea poziţiei de judecător în raport cu alte autorităţi, instituţii sau funcţionari fie pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale altor persoane, fie în scopul obţinerii de foloase necuvenite;

           f) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii confidenţiale de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, în condiţiile legii;

           g) încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenelor de îndeplinire a acţiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărîrilor judecătoreşti şi de transmitere a copiilor acestora participanţilor la proces , dacă aceasta a afectat în mod direct drepturile participanţilor la proces sau ale altor persoane;

           h) absenţele nemotivate de la serviciu, întîrzierea ori plecarea fără motive obiective de la serviciu, dacă aceasta a afectat activitatea instanţei;

           i) încălcarea normelor imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei;

           j) neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întîrziere sau necorespunzătoare a unei obligaţii de serviciu, fără o justificare rezonabilă, dacă aceasta a afectat în mod direct drepturile participanţilor la proces sau ale altor persoane.

           k) atitudinea nedemnă în procesul de înfăptuire a justiţiei faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori sau alte persoane;

           l) încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţile, interdicţiile şi restricţiile de serviciu care îi privesc pe judecători;

           m1) nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale;

           n) obstrucţionarea, prin orice mijloace, a activităţii inspectorilor-judecători;

           p) alte fapte care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei în aşa măsură încît se afectează încrederea în justiţie, comise în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în afara acestora, care, după gravitatea lor, nu pot fi calificate doar ca încălcări ale Codului de etică şi conduită profesională a judecătorilor.

            (2) Constituie abatere disciplinară comisă de preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întîrziere sau necorespunzătoare, fără o justificare rezonabilă acestora, a atribuţiilor stabilite de articolul 161 din Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească şi dacă aceasta a afectat activitatea instanţei.

           (3) Răspunderea disciplinară nu depinde de faptul că actul emis de judecătorul subiect al cauzei disciplinare a fost sau nu a fost contestat ori de rezultatul examinării apelului sau a recursului.

Articolul 4-1. Noțiunile de intenție și de neglijență gravă
(1) Se consideră că a fost săvârșită cu intenție o abatere disciplinară în cazul în care judecătorul încalcă conștient norme de drept material ori procesual sau săvârșește o faptă prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. p), își dă seama de consecința prejudiciabilă a acțiunii sau inacțiunii sale și urmărește ori admite survenirea consecinței respective.

	(2) Se consideră că a fost săvârșită cu neglijență gravă o abatere disciplinară în cazul în care judecătorul a admis o încălcare a unor norme de drept material ori procesual sau săvârșește o faptă prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. p) fără a-și da seama de o eventuală consecință prejudiciabilă a acțiunii sau inacțiunii sale, deși putea și trebuia să o prevadă, ori considerând neîntemeiat că această consecință prejudiciabilă nu se va produce. Lipsa de previziune manifestată de judecător trebuie să fie inexplicabilă din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului, să nu aibă nicio legătură cu particularitățile situației judecate care ar face-o înțeleasă și să reiasă dintr-o abordare care este contrară practicii judiciare uniforme.

Articolul 5. Termenul de prescripţie pentru tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului
(1) Judecătorul poate fi tras la răspundere disciplinară în termen de 2 ani de la data comiterii abaterii disciplinare. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), în cazul în care dintr-o hotărîre irevocabilă a unei instanţe judecătoreşti naţionale sau internaţionale rezultă comiterea de către judecător a unei abateri disciplinare, judecătorul poate fi tras la răspundere disciplinară în termen de 1 an de la data devenirii irevocabile a hotărîrii instanţei naţionale sau internaţionale, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data comiterii abaterii.

Articolul 6. Sancţiunile disciplinare
(1) Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate judecătorilor sînt:

	a) avertismentul;

	b) mustrarea;

	c) -abrogată;

	d) eliberarea din funcţia de judecător.

	(2) Pentru judecătorii care îndeplinesc funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei de judecată, în afară de sancţiunile indicate la alin. (1) lit. a) și b), poate fi aplicată şi sancţiunea disciplinară de eliberare din funcţia respectivă.

	(3) Avertismentul constă în atenţionarea judecătorului asupra abaterii disciplinare comise, cu recomandarea să respecte pe viitor dispoziţiile legale, prevenindu-l că la o nouă abatere disciplinară similară îi va putea fi aplicată o sancţiune mai severă. Avertismentul se emite în formă scrisă. Termenul de acţiune a avertismentului este de 1 an.

	(4) Mustrarea constituie critica, exprimată în formă scrisă, privind faptele comise de judecător. Termenul de acţiune a mustrării este de 2 ani.

	(5) -abrogat.

	 (6) Eliberarea din funcţia de judecător reprezintă încetarea de drept a împuternicirilor judecătorului ca urmare a comiterii unei abateri disciplinare grave sau repetate. Propunerea de eliberare din funcţia de judecător este înaintată de Consiliul Superior al Magistraturii în modul stabilit de lege.

	(7) Eliberarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte de instanţă se aplică pentru abaterile disciplinare grave sau repetate stabilite la art. 4 alin. (2) al prezentei legi şi presupune încetarea mandatului de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti. Hotărârea de eliberare din funcția de președinte sau vicepreședinte de instanță se adoptă de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Articolul 7. Condiţiile şi consecinţele aplicării sancţiunilor disciplinare
(1) Sancţiunile disciplinare se aplică judecătorilor în funcţie şi judecătorilor demisionaţi pentru faptele comise în timpul exercitării mandatului de judecător.

	(2) Sancţiunile disciplinare se aplică proporţional gravităţii abaterii disciplinare comise de judecător şi de circumstanţele personale ale acestuia. La circumstanțele personale se referă volumul de lucru al judecătorului, lipsa personalului care asistă judecătorul în examinarea cauzei și condițiile de muncă. Gravitatea abaterii disciplinare este determinată de natura faptei comise şi de consecinţele produse. Consecinţele produse sînt evaluate avînd în vedere atît efectele asupra persoanelor implicate în procesul judiciar în cadrul căruia s-a comis fapta, cît şi efectele asupra imaginii şi prestigiului justiţiei.

	(3) Comiterea repetată a unei abateri disciplinare reprezintă comiterea unei abateri disciplinare în perioada de acţiune a sancţiunii disciplinare anterioare, indiferent de tipul abaterii disciplinare comise. Totodată, aceasta constituie o circumstanţă agravantă şi se ia în considerare la stabilirea sancţiunii pentru următoarea abatere disciplinară comisă.

	(4) Dacă în termenul de acţiune a sancţiunilor disciplinare prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b) şi alin. (2) faţă de judecător nu se aplică o nouă sancţiune disciplinară, se consideră că el nu a fost sancţionat disciplinar.

	(5) Pe perioada acţiunii sancţiunilor disciplinare judecătorul nu poate fi transferat, numit în funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte de instanţă sau promovat în altă instanţă.

	(6) În cazul aplicării faţă de judecătorul demisionat a sancţiunii disciplinare prevăzute de art. 6 alin. (1) lit. d), acestuia îi va fi retrasă indemnizaţia unică de concediere şi îi va fi recalculată pensia, potrivit art. 25 alin.(31) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

	(7) Judecătorul faţă de care a fost aplicată sancţiunea eliberării din funcţia de judecător nu poate fi ales sau numit ulterior, timp de cinci ani, în nici o funcţie din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi organele specializate şi nu poate activa în cadrul Institutului Naţional de Justiţie, atît în funcţii administrative, cît şi în calitate de formator.

	(8) Judecătorul eliberat din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti poate solicita promovarea într-o instanţă judecătorească superioară sau numirea în funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti doar după expirarea a 2 ani din ziua aplicării sancţiunii disciplinare de eliberare din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte de instanţă.

Capitolul II. Colegiul disciplinar
Articolul 8. Statutul şi competenţa colegiului disciplinar
(1) Colegiul disciplinar este un organ independent, care examinează cauzele disciplinare în privinţa judecătorilor în funcţie şi judecătorilor demisionaţi, pentru faptele comise în timpul exercitării funcţiei de judecător, şi aplică sancţiuni disciplinare. (2) Colegiul disciplinar: a) formează completele de de examinare a contestaţiilor; c) examinează cauzele privind răspunderea disciplinară a judecătorilor; d) aplică judecătorilor sancţiuni disciplinare. (3) Activitatea colegiului disciplinar este reglementată de prezenta lege şi de Regulamentul cu privire la activitatea colegiului disciplinar, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Articolul 9. Componenţa şi durata mandatului colegiului disciplinar
(1) Colegiul disciplinar este format din 4 judecători şi 3 persoane din societatea civilă.

(2) Calitatea de membru al colegiului disciplinar este incompatibilă cu calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor, cu calitatea de inspector-judecător, precum şi cu calitatea de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti.

(3) Membrii colegiului disciplinar din rîndul societăţii civile trebuie să aibă o reputaţie ireproşabilă, să se bucure de autoritate în societate, să aibă experienţă de cel puţin 7 ani în domeniul dreptului şi sînt obligaţi să respecte restricţiile specificate la art.8 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (3) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului. Pentru verificarea acestor calităţi, CV-urile candidaţilor care participă la concurs vor fi publicate pe pagina web a Ministerului Justiţiei şi a Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de ziua organizării concursului.

(4) Mandatul membrului colegiului disciplinar este de 6 ani. Membrul colegiului disciplinar nu poate fi ales sau numit pentru 2 mandate consecutive.

(5) Mandatul membrilor colegiului disciplinar se prelungeşte de drept pînă la constituirea unui colegiu într-o nouă componenţă.

Articolul 10. Alegerea şi numirea membrilor colegiului disciplinar
(1) Membrii colegiului disciplinar din rândul judecătorilor se aleg prin vot secret de Adunarea Generală a Judecătorilor. Judecătorii pot fi aleşi în colegiul disciplinar doar dacă au activat efectiv în funcţia de judecător cel puţin 2 ani. 

(1-1) Consiliul Superior al Magistraturii convoacă Adunarea Generală a Judecătorilor cu 3 luni pînă la expirarea mandatului membrilor colegiului disciplinar. În cazul în care nu este ales numărul necesar de membri ai colegiului disciplinar, Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă repetat cu cel puţin o lună pînă la expirarea mandatului membrilor colegiului disciplinar. Dacă după a doua Adunare Generală a Judecătorilor nu sînt aleşi toţi membrii colegiului disciplinar din rîndurile judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii desemnează membrii din rîndul judecătorilor în numărul necesar, cu cel puţin 10 zile pînă la data expirării mandatului membrilor colegiului disciplinar.

(1-2) Candidații din rândul judecătorilor pentru funcția de membru al colegiului disciplinar pot efectua campanie de promovare. Regulile cu privire la campania judecătorilor candidați pentru Consiliul Superior al Magistraturii și modul de alegere a acestora se aplică în mod corespunzător. Se consideră ales membru al colegiului disciplinar judecătorul care a obținut cel mai mare număr de voturi la Adunarea Generală.

(2) La Adunarea Generală a Judecătorilor sunt aleși membrii judecători supleanţi similar modului stabilit pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Membrul supleant continuă mandatul membrului colegiului disciplinar în cazul survenirii uneia dintre situaţiile prevăzute la art. 11 alin. (3). 

(3) Membrii colegiului disciplinar din rîndul reprezentanţilor societăţii civile, inclusiv 4 membri supleanţi, sînt numiţi de Ministrul Justiţiei, fiind selectaţi prin concurs public. Concursul este organizat de o comisie de selecţie a candidaţilor din care fac parte şi reprezentanţi desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii. Componenţa numerică şi nominală, modul de funcţionare a comisiei, precum şi criteriile de selecţie a candidaţilor sînt stabilite în Regulamentul privind selecţia membrilor colegiului disciplinar, aprobat de Ministerul Justiţiei, după consultarea Consiliului Superior al Magistraturii.

(3-1) Candidații la funcția de membru al colegiului disciplinar prevăzuți la alin. (1), (2) și (3) sunt supuși evaluării integrității de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, constituită în baza legii. Candidatul care nu a promovat evaluarea nu poate fi ales în calitate de membru sau membru supleant al colegiului disciplinar.

(4) Ministrul Justiţiei este în drept să refuze propunerea comisiei de selectare a candidaţilor numai în cazul în care nu a fost respectată procedura sau candidaţii selectaţi nu corespund criteriilor stabilite prin lege. În acest caz, comisia organizează concurs repetat pentru selectarea membrilor sau a membrilor supleanţi ai colegiului disciplinar din rîndul reprezentanţilor societăţii civile.

Articolul 11. Încetarea mandatului membrului colegiului disciplinar
(1) Mandatul membrului colegiului disciplinar poateînceta sau poate fi revocat: a) la cererea proprie; b) în caz de deces; c) în cazul participării la adoptarea unei hotărîri cu încălcarea prevederilor art. 14 alin. (1); d) în cazul apariţiei unei situaţii de incompatibilitate prevăzute la art. 9 alin. (2); e) în caz de neîndeplinire timp de cel puţin 3 luni, fără motive întemeiate, a obligaţiilor de membru al colegiului disciplinar stabilite de prezenta lege. (2) Mandatul de membru al colegiului disciplinar poate fi revocat prin hotărîre motivată a colegiului disciplinar, adoptată cu votul a 2/3 din numărul total al membrilor. Hotărîrea motivată a colegiului disciplinar privind revocarea mandatului unui membru al colegiului disciplinar se transmite Consiliului Superior al Magistraturii sau, după caz, Ministerului Justiţiei în privinţa membrilor din rîndul societăţii civile pentru ca unul dintre aceştia să fie substituit cu un alt membru din rîndul membrilor supleanţi. (3) În cazul încetării sau revocării mandatului unui membru al colegiului disciplinar, locul acestuia va fi ocupat de membrul supleant conform ordinii stabilite în Regulamentul cu privire la activitatea colegiului disciplinar.

Articolul 12. Preşedintele colegiului disciplinar
(1) Preşedintele colegiului disciplinar este ales la prima ședință a colegiului, cu votul secret al majorităţii membrilor colegiului, pentru un mandat de 3 ani și nu poate fi reales. 

	(2) Preşedintele colegiului disciplinar are următoarele atribuţii:

	a) organizează activitatea colegiului şi repartizează sarcinile între membrii acestuia;

	b) repartizează membrilor colegiului în mod aleatoriu cauzele disciplinare;

	c) convoacă şedinţele colegiului;

	d) participă la examinarea cauzelor disciplinare;

	e) prezidează şedinţele plenare ale colegiului;

	g) semnează hotărîrile şi procesele-verbale ale şedinţelor plenare ale colegiului şi este responsabil de calitatea întocmirii acestora;

	h) soluţionează alte chestiuni legate de activitatea colegiului.

	(3) În cazul vacanţei funcţiei de preşedinte sau al absenţei temporare a preşedintelui, atribuţiile acestuia sînt exercitate de către membrul cel mai în vîrstă al colegiului.

	(4) În cazul încetării sau revocării mandatului membrului colegiului disciplinar cu votul a 2/3 din numărul membrilor aleşi, ales în funcţia de preşedinte al colegiului, se va alege un nou preşedinte. Preşedintele colegiului disciplinar poate fi revocat la propunerea motivată a cel puţin 3 membri ai colegiului disciplinar, în caz de neîndeplinire fără motive întemeiate a atribuţiilor de preşedinte al colegiului disciplinar pe parcursul a cel puţin trei luni.

Articolul 13. Drepturile şi obligaţiile membrilor colegiului disciplinar
(1) Membrii colegiului disciplinar au dreptul să recepţioneze în prealabil materialele prezentate colegiului spre examinare şi să le studieze. În caz de dezacord cu hotărîrea colegiului disciplinar, membrul colegiului disciplinar este în drept să îşi expună opinia separată motivată, care se anexează la cauza disciplinară (2) Membrii colegiului disciplinar sînt obligaţi: a) să-şi exercite atribuţiile în conformitate cu legea şi Regulamentul colegiului disciplinar; b) la solicitarea preşedintelui colegiului, să pregătească materialele necesare pentru şedinţă; c) să voteze pro sau contra în chestiunile incluse pe agenda şedinţei; e) să respecte caracterul confidenţial al actelor şi informaţiilor recepţionate, în condiţiile legii. (3) Judecătorilor membri ai colegiului disciplinar li se menţine salariul la locul de muncă, volumul de lucru al acestora fiind redus în funcţie de activitatea din cadrul colegiului disciplinar, în modul stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii. Membrii colegiului din rîndul reprezentanţilor societăţii civile beneficiază, pentru fiecare şedinţă la care participă, de o indemnizaţie echivalentă cu a douăzecea parte (1/20) din salariul judecătorului Curţii Supreme de Justiţie.

Articolul 14. Recuzarea şi abţinerea membrilor colegiului disciplinar
(1) Un membru al colegiului disciplinar este obligat să se abţină de la examinarea unei cauze disciplinare dacă: a) se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu judecătorul vizat în cauza disciplinară sau cu persoana care a depus sesizarea, cu avocaţii sau reprezentanţii acestora; b) are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea cauzei disciplinare; c) există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi imparţialitatea lui. (2) Pentru aceleaşi motive, judecătorul în privinţa căruia se desfăşoară procedura disciplinară sau persoana care a depus sesizarea poate cere recuzarea unui membru al colegiului disciplinar. În cazul apariţiei pe parcursul examinării cauzei disciplinare a circumstanţelor prevăzute la alin. (1), cererea de recuzare sau, după caz, cererea de abţinere trebuie depusă pînă la retragerea membrilor colegiului în camera de deliberare. (3) Recuzarea sau abţinerea urmează să fie argumentată şi expusă în formă scrisă înainte de începerea examinării cauzei de colegiul disciplinar. (4) Decizia privind recuzarea sau abţinerea se adoptă prin votul majorităţii membrilor colegiului disciplinar prezenţi la şedinţă şi în lipsa membrului a cărui recuzare sau abţinere se soluţionează. În cazul declarării abţinerii de către un membru al colegiului disciplinar, acesta nu poate fi obligat prin decizia colegiului să participe la examinarea cauzei pentru care a declarat abţinerea sa. (5) Dacă şedinţa colegiului disciplinar nu este deliberativă ca urmare a declarării abţinerii sau admiterii cererii de recuzare a membrului colegiului disciplinar, acesta se substituie cu membrul supleant respectiv.

Articolul 15. Modul de activitate a Colegiului disciplinar
(1) Colegiul disciplinar îşi desfăşoară activitatea în cadrul şedinţelor plenare şi în cadrul şedinţelor completelor de examinare a contestaţilor.

	(2) Şedinţele în plen ale colegiului se convoacă în funcţie de necesităţi. Data şedinţei se anunţă cu cel puţin 7 zile înainte de ziua şedinţei.

	(3) Completele de examinare a contestaţilor ale colegiului disciplinar se convoacă în funcţie de necesităţi, şi de numărul contestaţiilor.

	(4) Şedinţele în plen ale colegiului disciplinar sînt publice, cu excepţia cazurilor cînd acestea sînt declarate închise conform prevederilor art. 34. Şedinţele sunt deliberative dacă la ele participă cel puţin 2/3 dintre membrii colegiului aflați în exercițiul funcției.

	(5) Şedinţele completelor de examinare a contestaţilor sînt închise. Acestea sînt deliberative dacă la ele participă toţi cei 3 membri ai completului. În cazul imposibilităţii participării la şedinţă a unui membru al completului, preşedintele colegiului disciplinar va desemna un membru ad hoc prin dispoziţie motivată.

	(6) Dezbaterile din şedinţele colegiului disciplinar se consemnează într-un proces-verbal şi se înregistrează audio. Purtătorul material de informaţii care conţine înregistrarea audio a şedinţei se anexează la procesul-verbal. Procesul-verbal se întocmeşte în termen de 3 zile lucrătoare, fiind semnat de preşedintele şedinţei şi de secretarul colegiului disciplinar.

	(7) Secretarul colegiului disciplinar asigură ţinerea în format electronic a tuturor materialelor colegiului şi a dosarelor disciplinare.

Articolul 16. Asigurarea activităţii colegiului disciplinar
(1) Activitatea organizatorică şi lucrările de secretariat ale colegiului disciplinar se asigură de către secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii. (2) În vederea exercitării atribuţiilor lor, membrii colegiului disciplinar au dreptul să solicite inspecţiei judiciare şi altor instituţii toate actele şi informaţiile necesare examinării cauzei disciplinare aflate pe rol.

Articolul 17. Transparenţa activităţii colegiului disciplinar Colegiul disciplinar prezintă anual Consiliului
Superior al Magistraturii un raport privind activităţile desfăşurate, care ulterior se publică pe pagina web a Consiliului.

Capitolul III. Procedura examinării cauzelor disciplinare
Articolul 18. Etapele procedurii disciplinare
 	Procedura disciplinară include următoarele etape:

	a) depunerea sesizărilor privind faptele care pot constitui abateri disciplinare;

	b) verificarea sesizărilor de către Inspecţia Judiciară şi cercetarea disciplinară;

	с) – exclusă;

	d) examinarea cauzelor disciplinare de către colegiul disciplinar;

	e) adoptarea hotărîrilor pe cauzele disciplinare.

Secţiunea 1. Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare ale judecătorilor
Articolul 19. Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare
(1) Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecători poate fi înaintată de:

a) persoana ale cărei drepturi au fost încălcate ca urmare a faptei comise de judecător sau o altă persoană care poate invoca un interes legitim;

b) membrii Consiliului Superior al Magistraturii;

c) Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor, în condițiile art. 19 alin. (4) din Legea nr. 147/2023 privind selecția și evaluarea performanțelor judecătorilor;

d) Inspecţia judiciară, prin autosesizare în urma controalelor efectuate în condiţiile prevăzute de art. 72 al Legii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi în cazul recepţionării raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale, întocmit de către Centrul Naţional Anticorupţie.

e) Ministerul Justiției, la notificarea Agentului guvernamental, în cazul în care se solicită constatarea abaterii disciplinare prevăzute la art.4 alin.(1) lit.b) cu privire la acțiunile sau inacțiunile judecătorului care au dus la una dintre consecințele prevăzute la art. 2007 alin. (1) lit.c) din Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002.

(2) Subiecţii prevăzuţi la alin. (1) pot înainta sesizarea privind faptele care le-au devenit cunoscute în exercitarea drepturilor sau atribuţiilor de funcţie ce le deţin sau în baza informaţiilor difuzate de mass-media.

(3) În cazul în care mai multe sesizări se referă la aceeaşi faptă şi la acelaşi judecător, sesizările se conexează.

(3-1) Dacă din sesizare rezultă comiterea de către judecător a mai multor abateri disciplinare, dintre care unele se confirmă, iar altele nu, inspectorul-judecător poate dispune, prin încheiere, disjungerea sesizării.

(3-2) Dacă din sesizarea formulată în privința mai multor judecători rezultă comiterea abaterii disciplinare doar de către unii din ei, prin decizie, inspectorul judecător dispune disjungerea procedurii disciplinare în privința acestora, cu adoptarea ulterioară a soluției corespunzătoare. Decizia privind disjungerea și, după caz, privind respingerea unei părți din sesizare poate fi contestată în condițiile art. 23 alin. (11).

(4) În cazul în care autorul sesizării renunță la pretențiile expuse în sesizare, prin decizie, nesusceptibilă de atac, inspecția judiciară încetează procedura disciplinară. Renunțarea la sesizare nu exclude începerea sau desfășurarea procedurii disciplinare în condițiile prezentei legi dacă inspecția judiciară sau colegiul disciplinar consideră că există un interes public de natură să afecteze prestigiul justiției. 

(5) La sesizarea Ministerului Justiției, depusă în conformitate cu alin.(1) lit.e), procedura disciplinară începe și se desfășoară în condițiile prezentei legi.

Articolul 20. Condiţiile de formă şi conţinut ale sesizării
(1) Sesizarea cu privire la faptele judecătorului care pot constitui abateri disciplinare trebuie să conţină: a) datele de identitate şi informaţia de contact ale autorului sesizării; b) numele judecătorului la care se face referire în sesizare; c) data şi locul unde au fost comise faptele descrise în sesizare; d) descrierea succintă a faptelor ce ar putea constitui abateri disciplinare; e) indicarea, după caz, a probelor care confirmă fapta invocată sau indicarea persoanelor care ar putea confirma cele relatate de autorul sesizării, dacă acestea există la momentul depunerii sesizării; f) data şi semnătura autorului sesizării. (2) Se consideră vădit neîntemeiată sesizarea în care sînt invocate fapte care nu fac referinţă la abaterile prevăzute de art. 4, căreia i-a expirat termenul de prescripţie prevăzut la art. 5 sau care este declarată repetat, fără a aduce noi probe.

 (3) Sesizarea Ministerului Justiției, depusă în conformitate cu art. 19 alin. (1) lit. e), nu poate fi considerată vădit neîntemeiată chiar dacă a expirat termenul de prescripție prevăzut la art. 5.

Secţiunea 2. Verificarea sesizărilor
Articolul 21. Înregistrarea şi repartizarea sesizărilor
(1) Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare se depune la secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii. Sesizarea se înregistrează şi se transmite inspectorului-judecător principal în cel mult 3 zile lucrătoare de la recepţionare.

(2) Inspectorul-judecător principal repartizează sesizările în mod aleatoriu inspectorilor-judecători pentru verificarea acestora.

(3) Inspecţia judiciară ţine evidenţa statistică a tuturor sesizărilor şi rezultatele verificării acestora, inclusiv în format electronic.

Articolul 22. Restituirea sesizărilor privind faptele care pot constitui abateri disciplinare
(1) Dacă sesizarea nu corespunde condiţiilor de formă şi conţinut stabilite de art. 20, inspectorul-judecător, în termen de 3 zile lucrătoare din ziua în care i-a fost repartizată sesizarea pentru verificarea prealabilă, o restituie autorului cu indicarea neajunsurilor stabilite, printr-o decizie nesusceptibilă de atac şi explicarea dreptului de a depune o nouă sesizare. Inspectorul-judecător care a restituit sesizarea transmite o copie a scrisorii de restituire a sesizării inspectorului-judecător principal pentru informare şi ţinerea evidenţei statistice.

Articolul 23. Verificarea sesizării şi cercetarea disciplinară
(1) Verificarea sesizării reprezintă etapa în cadrul căreia se stabilesc faptele imputate judecătorului şi consecinţele acestora, circumstanţele în care au fost comise, precum şi orice alte date concludente din care să se poată stabili existenţa sau inexistenţa elementelor abaterii disciplinare. Verificarea sesizării se efectuează de către inspectorii-judecători în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării. 

(1-1) Dacă nu se întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare sau faptele invocate în sesizare nu se confirmă prin probele administrate în procesul verificării prealabile, inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea, printr-o decizie motivată, respinge sesizarea. Decizia cu privire la respingerea sesizării poate fi contestată de autorul sesizării în completul de examinare a contestaţiilor al colegiului disciplinar în decurs de 15 zile de la data recepţionării deciziei motivate. Decizia motivată de respingere a sesizării Ministerului Justiției, depusă în conformitate cu art. 19 alin. (1) lit. e), se transmite în adresa ministerului în termen de 3 zile de la data emiterii.

(1-2) În cazul în care inspectorul-judecător constată existenţa elementelor constitutive ale abaterilor disciplinare, acesta dispune prin rezoluţie pornirea procedurii disciplinare, începerea cercetării disciplinare, care se efectuează în termen de 30 de zile lucrătoare de la data dispunerii acestora.

(2) Inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea este obligat:

a) să întreprindă toate măsurile necesare pentru a verifica faptele invocate de autorul sesizării şi a stabili existenţa sau inexistenţa elementelor faptei care poate constitui abatere disciplinară;

b) să solicite judecătorului subiect al sesizării opinia scrisă cu privire la circumstanţele invocate în sesizare, cu excepția cazurilor în care sesizarea se restituie sau se respinge;

c) să întocmească dosarul cauzei disciplinare care include sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare, opinia scrisă a judecătorului subiect al sesizării, precum şi toate materialele şi alte probe obţinute în urma verificării;

d) să examineze admisibilitatea sesizării pentru pornirea procedurii disciplinare, cu încadrarea juridică a faptelor invocate în sesizare, în conformitate cu prevederile art.4 alin.(1);

e) să transmită dosarul disciplinar colegiului disciplinar şi să susţină raportul cu privire la rezultatele cercetării disciplinare;

f) să se abţină de la verificarea sesizării şi cercetarea disciplinară dacă se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu judecătorul subiect al procedurii disciplinare sau cu persoana care a depus sesizarea, precum şi în cazul în care are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea cauzei disciplinare sau există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi imparţialitatea sa. Pentru aceleaşi motive, judecătorul subiect al procedurii disciplinare sau persoana care a depus sesizarea poate cere recuzarea inspectorului-judecător.

(2-1) Abţinerea sau recuzarea înaintată unui inspector-judecător se examinează de către inspectorul-judecător principal, iar în privinţa inspectorului-judecător principal se examinează de către un inspector-judecător numit ad-hoc de către preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

(2-2) În cazul în care inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea este în imposibilitate de a continua verificarea ori în cazul admiterii recuzării sau abţinerii inspectorului-judecător, inspectorul-judecător principal sau, după caz, inspectorul-judecător numit ad-hoc de către preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, prin dispoziţie motivată, redistribuie aleatoriu sesizarea respectivă unui alt inspector-judecător care va continua activitatea de verificare în termenul stabilit de lege. După caz, la cererea inspectorului-judecător nou, termenul de verificare prealabilă a sesizării poate fi prelungit cu până la 10 zile lucrătoare, prin dispoziția motivată a inspectorului-judecător principal, fapt despre care se informează autorul sesizării. Dispoziţia inspectorului-judecător principal privind distribuirea sesizărilor sau, după caz, dispoziţia motivată privind redistribuirea sesizării se anexează la dosarul cauzei disciplinare.

(3) În procesul de verificare a sesizării, inspectorul-judecător este în drept:

a) să facă copii de pe documentele relevante, inclusiv din dosarele la examinarea cărora se afirmă că au fost comise faptele descrise în sesizare;

b) să solicite alte informaţii necesare de la preşedintele instanţei şi alţi judecători de la instanţa în care activează judecătorul vizat în sesizare, precum şi de la alte autorităţi publice, persoane cu funcţii de răspundere sau persoane private;

c) să solicite, în caz de necesitate, persoanei care a depus sesizarea explicaţii verbale şi în scris, precum şi probe suplimentare în legătură cu faptele invocate în sesizare;

d) să întreprindă alte măsuri pe care le consideră necesare pentru a demonstra existenţa sau inexistenţa elementelor abaterii disciplinare în faptele indicate în sesizare.

(4) Inspectorul-judecător trebuie să informeze Consiliul Superior al Magistraturii dacă, în procesul de verificare a sesizării, constată existența temeiurilor de efectuare a evaluării performanțelor judecătorului vizat, prevăzute la art. 8 alin.(1) lit. b) și f) din Legea nr. 147/2023 privind selecția și evaluarea performanțelor judecătorilor.

Articolul 25. Drepturile şi obligaţiile judecătorului vizat de sesizare la etapa verificării
(1) Judecătorul este în drept: a) să cunoască conţinutul sesizării; b) să prezinte explicaţii scrise şi orale; c) să prezinte probe care demonstrează sau infirmă anumite fapte invocate în sesizare sau relevante sesizării; d) să fie asistat de un avocat sau de un reprezentant al său. (2) Judecătorul este obligat: a) să nu împiedice în nici un fel verificarea iniţiată de inspectorul-judecător; b) să nu contacteze personal şi nici prin reprezentant cu autorul sesizării, decît în prezenţa inspectorului-judecător.

Articolul 26. Rezultatele verificării sesizării
(1) După finalizarea cercetării disciplinare, în cazul constatării existenţei elementelor constitutive ale abaterii disciplinare, inspectorul-judecător întocmeşte un raport, care, împreună cu dosarul cauzei disciplinare, se prezintă în termen de 3 zile colegiului disciplinar pentru examinare. În cazul în care nu se constată existenţa elementelor constitutive ale abaterii disciplinare, inspectorul-judecător întocmeşte o decizie motivată de respingere a sesizării, care poate fi contestată în modul stabilit la art.23 alin.(11). Decizia motivată de respingere a sesizării Ministerului Justiției, depusă în conformitate cu   art. 19 alin. (1) lit. e), se transmite în adresa ministerului în termen de 3 zile de la data emiterii.

(2) Raportul întocmit de inspectorul-judecător trebuie să conţină descrierea succintă a faptelor invocate de autorul sesizării, informaţia prezentată de judecătorul subiect al sesizării, descrierea faptelor constatate de inspectorul-judecător, a probelor prezentate de autorul sesizării şi a probelor colectate în timpul verificării şi cercetării disciplinare de către inspectorul-judecător, a faptelor imputate judecătorului şi încadrarea juridică a acestora. Copia raportului se remite judecătorului.

(3) Modelul raportului privind rezultatele verificării sesizării de către inspectorul-judecător se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii la propunerea colegiului disciplinar.

Secţiunea 3. Examinarea contestaţiilor împotriva deciziilor inspecţiei judiciare
Articolul 27. Completele de examinare a contestaţiilor ale colegiului disciplinar
(1) Completele de examinare a contestaţiilor ale colegiului disciplinar (în continuare – complete de contestaţie) verifică contestaţiile împotriva deciziilor inspecţiei judiciare de respingere a sesizărilor.

	(2) Completele de contestaţie sunt formate din 3 membri ai colegiului disciplinar numiţi prin hotărârea colegiului disciplinar, cel puțin unul dintre ei fiind în mod obligatoriu judecător. 

	(3) Modul de organizare a şedinţelor completelor de contestaţie este stabilit în Regulamentul cu privire la activitatea colegiului disciplinar.

Articolul 28. Examinarea contestaţiei
(1) Completele de contestaţie examinează contestaţiile împotriva deciziilor inspecţiei judiciare de respingere a sesizării. Procedura în faţa completelor de contestaţie este scrisă. (2) La necesitate, membrii completelor de contestaţie pot solicita inspecţiei judiciare efectuarea unor verificări suplimentare şi/sau colectarea unor documente sau probe noi. (3) Completele de contestaţie decid: a) admiterea contestaţiei şi restituirea cauzei inspecţiei judiciare pentru verificări suplimentare; b) respingerea contestaţiei ca neîntemeiată..

Articolul 29. Hotărîrile completelor de contestaţie
(1) Hotărîrea privind admiterea contestaţiei se consideră adoptată dacă pentru admitere a votat cel puţin un membru al completului de contestaţie. Hotărîrea privind respingerea sesizării se adoptă cu votul unanim al membrilor completului de contestaţie.

           (2) Hotărîrea privind respingerea contestaţiei se motivează în mod obligatoriu cu indicarea circumstanţelor în baza cărora sesizarea a fost respinsă.

           (3) Hotărîrea privind admiterea contestaţiei este obligatorie pentru inspecţia judiciară, care urmează să efectueze cercetarea disciplinară în conformitate cu art.23. Hotărîrea privind respingerea contestaţiei împotriva deciziei inspecţiei judiciare de respingere a sesizării este definitivă.

           (4) Hotărîrile completelor de contestaţie se aduc la cunoştinţa persoanei care a depus contestaţia şi a judecătorului subiect al sesizării în termen de 7 zile de la data adoptării.

Secţiunea 4. Examinarea cauzelor disciplinare de către colegiul disciplinar
Articolul 30. Repartizarea dosarelor
După transmiterea şi înregistrarea materialelor cauzei disciplinare la colegiul disciplinar, preşedintele repartizează, în mod aleatoriu, dosarele disciplinare între membrii colegiului, care vor fi desemnaţi raportori.

Articolul 31. Participanţii la cauza disciplinară
(1) Cauza disciplinară se examinează cu citarea obligatorie a judecătorului vizat, a reprezentantului inspecţiei judiciare şi a persoanei care a depus sesizarea. (2) La examinarea cauzei disciplinare judecătorul şi persoana care a depus sesizarea pot fi reprezentaţi sau asistaţi de un avocat sau o altă persoană, aleşi de judecător sau persoana care a depus sesizarea în calitate de reprezentant. (3) Neprezentarea în mod repetat sau fără motive întemeiate fie a judecătorului sau persoanei care a depus sesizarea, fie a reprezentanţilor acestora la şedinţa colegiului disciplinar nu împiedică examinarea cauzei disciplinare. (4) Inspecţia judiciară este reprezentată de inspectoruljudecător care a efectuat verificarea sesizării sau un alt inspector-judecător desemnat de inspectorul-judecător principal. Prezenţa reprezentantului inspecţiei judiciare este obligatorie. (5) Membrul colegiului desemnat raportor sau oricare membru al colegiului disciplinar , precum şi judecătorul subiect al sesizării pot solicita audierea martorilor sau altor persoane în cadrul şedinţei de examinare a cauzei disciplinare.

Articolul 32. Pregătirea dosarului spre examinare în colegiul disciplinar
(1) Membrul colegiului desemnat raportor, cu suportul secretariatului colegiului, asigură: a) pregătirea dosarului pentru examinare în cadrul şedinţei colegiului; b) citarea părţilor şi a altor participanţi la cauza disciplinară; c) redactarea proiectului hotărîrii colegiului disciplinar. (2) Membrul colegiului desemnat raportor sau oricaremembru al colegiului disciplinar poate solicita inspecţiei judiciare efectuarea unor verificări suplimentare şi/sau colectarea unor documente sau probe noi, în cazul în care informaţiile din dosarul cauzei nu sînt complete. (3) La citarea judecătorului vizat în cauza disciplinară şi a persoanei care a depus sesizarea, aceştia sînt informaţi despre data şi locul şedinţei la care urmează a fi examinată cauza, despre dreptul de a beneficia de serviciile unui avocat/reprezentant, de a lua cunoştinţă de materialele dosarului şi de a depune probe noi sau demersuri pentru administrarea de probe noi. (4) Membrii colegiului disciplinar pot propune citarea la şedinţa colegiului a altor persoane relevante pentru examinarea cauzei.

Articolul 33. Termenele de examinare a cauzei disciplinare de colegiul disciplinar
Cauza disciplinară se examinează de colegiul disciplinar în termen de 60 de zile de la data transmiterii de către inspecţia judiciară a raportului şi a dosarului cauzei disciplinare. Termenul nu include perioada în care judecătorul s-a aflat în concediu medical sau de odihnă şi perioada amînării şedinţei, în cazul în care aceasta a fost amînată.

Articolul 34. Examinarea cauzei disciplinare în colegiul disciplinar
(1) Şedinţele colegiului disciplinar sînt publice, cu excepţia cazurilor în care colegiul decide, din oficiu sau la solicitarea judecătorului vizat în cauza disciplinară, examinarea cauzei în şedinţă închisă în interesul respectării ordinii publice sau securităţii naţionale sau cînd este necesară protecţia vieţii private a participanţilor la procedura disciplinară. (2) Preşedintele şedinţei anunţă deschiderea ei şi dă citire componenţei colegiului disciplinar. Pînă la începerea examinării cauzei, părţile au dreptul să declare cereri de recuzare membrilor colegiului, care sînt examinate de plenul colegiul disciplinar. (3) Examinarea cauzei disciplinare începe cu susţinerea de către inspectorul-judecător a raportului privind rezultatele verificării sesizării.. (4) În cazul în care judecătorul sau reprezentantul acestuia participă la examinarea cauzei, audierea explicaţiilor judecătorului sau a reprezentantului acestuia este obligatorie. Pe parcursul şedinţei, judecătorul are dreptul să formuleze în orice moment demersuri şi să dea explicaţii suplimentare. La decizia colegiului disciplinar pot fi audiate şi alte persoane, invitate atît la propunerea judecătorului, cît şi a colegiului disciplinar pot fi studiate documentele şi materialele din dosar sau cele prezentate suplimentar de participanţii în cauza disciplinară. (5) Cauza disciplinară se examinează doar în limitele raportului inspecţiei judiciare, întocmit în conformitate cu prevederile art.26 alin.(2).

Articolul 35. Deliberarea şi adoptarea hotărîrii colegiului disciplinar
(1) Hotărîrile colegiului disciplinar se adoptă în camera de consiliu. Deliberarea are caracter secret şi se desfăşoară imediat după finalizarea şedinţei la care s-a examinat cauza disciplinară. (2) Hotărîrile plenului colegiului disciplinar se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. (3) Preşedintele colegiului disciplinar pronunţă dispozitivul hotărîrii, iar colegiul disciplinar întocmeşte hotărîrea motivată în termen de pînă la 20 de zile de la pronunţarea dispozitivului. Dacă un membru al colegiului are opinie separată faţă de hotărîrea adoptată, acesta o expune în scris, cu indicarea motivelor. Opinia separată se anexează la dosar. (4) Hotărîrile sînt semnate de preşedintele şedinţei şi membrii colegiului disciplinar care au participat la examinarea cauzei. Hotărîrile colegiului se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 3 zile lucrătoare de la data întocmirii hotărîrii motivate. (5) Copia hotărîrii se expediază participanţilor la cauza disciplinară în termen de 3 zile lucrătoare de la data redactării hotărîrii motivate.

Articolul 36. Hotărîrile colegiului disciplinar privind rezultatul examinării cauzei disciplinare
 (1) Colegiul disciplinar poate hotărî:

            a) constatarea abaterii disciplinare şi aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 6;

            b) constatarea abaterii disciplinare şi sistarea procedurii disciplinare, în cazul în care au expirat termenele de tragere la răspundere disciplinară;

            c) încetarea procedurii disciplinare, în cazul în care nu a fost comisă o abatere disciplinară.

           d) încetarea procedurii disciplinare în cazul revocării sesizării depuse, cînd părţile nu insistă la examinarea sesizării pe fond, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.19 alin.(4).

           (11) Colegiul disciplinar poate constata abaterea disciplinară şi poate aplica sancţiuni disciplinare judecătorilor în funcţie, judecătorilor demisionaţi, preşedinţilor, vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti doar în cazul în care constată că fapta imputată a fost săvîrşită cu intenţie sau din neglijenţă gravă, conform prevederilor art. 41.

             (2) Colegiul disciplinar poate formula adiţional o recomandare adresată Consiliului Superior al Magistraturii pentru dispunerea evaluării extraordinare a performanţelor judecătorului, dacă circumstanţele şi materialele cauzei demonstrează necesitatea unei astfel de evaluări.

Articolul 37. Conţinutul hotărîrii colegiului disciplinar privind rezultatul examinării cauzei disciplinare
(1) Hotărîrea colegiului disciplinar în cazul constatării abaterii disciplinare trebuie să conţină: a) numele şi prenumele judecătorului vizat în hotărîre şi instanţa în care activează; b) numele şi prenumele autorului sesizării privind comiterea abaterii disciplinare; c) numărul dosarului în procesul de examinare a căruia s-a comis abaterea disciplinară; d) data comiterii abaterii disciplinare; e) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia; f) temeiul de drept al aplicării sancţiunii sau sistării procedurii în cazul expirării termenelor de tragere la răspundere disciplinară a judecătorului; g) sancţiunea aplicată şi motivele care au stat la baza aplicării acesteia; h) calea de atac, termenele şi instanţa competentă să examineze contestaţia; i) motivele care au stat la baza formulării recomandării cu privire la evaluarea extraordinară a performanţelor judecătorului, dacă o astfel de recomandare a fost formulată; j) numele membrilor colegiului disciplinar prezenţi la examinarea cauzei; k) data adoptării hotărîrii. (2) Hotărîrea colegiului disciplinar în cazul încetării procedurii disciplinare trebuie să conţină următoarele: a) numele şi prenumele judecătorului vizat în hotărîre şi instanţa în care activează; b) numele şi prenumele autorului sesizării privind comiterea abaterii disciplinare; c) numărul dosarului la examinarea căruia s-a invocat comiterea faptei descrise în sesizare; d) data comiterii faptei invocate în sesizare; e) descrierea faptelor invocate în sesizare şi a motivelor lipsei abaterii disciplinare în faptele invocate; f) descrierea probelor colectate pe dosar; g) calea de atac, termenele şi instanţa competentă să examineze contestaţia; h) motivele care au stat la baza formulării recomandării cu privire la evaluarea extraordinară a performanţelor judecătorului, dacă o astfel de recomandare a fost formulată; i) numele membrilor colegiului disciplinar prezenţi la examinarea cauzei; j) data adoptării hotărîrii.

Articolul 38. Transmiterea hotărîrii cu privire la aplicarea sancţiunii de eliberare din funcţie
(1) Hotărârea colegiului disciplinar cu privire la aplicarea sancțiunii de eliberare din funcția de judecător, președinte sau vicepreședinte al instanței se adoptă de către Consiliul Superior al Magistraturii după expirarea termenului de contestare.  (2) Dacă hotărîrea colegiului disciplinar cu privire la aplicarea sancţiunii de eliberare din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei sau de eliberare din funcţia de judecător a fost contestată, această hotărîre devine irevocabilă doar după examinarea conform procedurii stabilite la art. 39-40.

Articolul 39. Contestarea hotărîrii colegiului disciplinar
(1) Hotărîrile colegiului disciplinar pot fi contestate la Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul colegiului, de către persoanele care au depus sesizarea, inspecţia judiciară sau judecătorul vizat în hotărîre, în termen de 15 zile de la data primirii copiei hotărîrii motivate. Termenul de 15 zile este un termen de decădere. La expirarea acestui termen, hotărîrile necontestate ale colegiului disciplinar devin irevocabile. (1-1) Dosarele disciplinare contestate se repartizează în mod aleatoriu membrilor Consiliului Superior al Magistraturi, cu excepţia membrilor din oficiu. (2-1) Dacă sesizarea a fost depusă de către unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, atunci acesta nu va participa la examinarea contestaţiei. (2) Contestaţiile se examinează în cel mult 30 de zile de la data înregistrării lor la Consiliul Superior al Magistraturii. (3) Data, ora şi locul examinării contestaţiei se comunică din timp persoanei care a depus sesizarea şi judecătorului vizat. (4) După examinarea contestaţiilor, Consiliul Superior al Magistraturii decide: a) menţinerea fără modificare a hotărîrii colegiului disciplinar; b) admiterea contestaţiei şi adoptarea unei noi hotărîri. În acest caz prevederile cu privire la procedura de examinare şi conţinutul hotărîrii colegiului disciplinar privind rezultatul examinării cauzei disciplinare sînt aplicabile şi pentru Consiliul Superior al Magistraturii.

Articolul 40. Contestarea hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii
 (1) Hotărîrile Consiliului Superior al Magistraturii, adoptate în condiţiile art.39, pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău de persoanele care au depus sesizarea, de inspecţia judiciară sau de judecătorul vizat în hotărîre, în termen de 30 zile de la data recepţionării hotărîrii motivate.

            (2) Termenul de examinare a contestațiilor prevăzute la alin. (1) nu poate depăși 30 de zile.

Capitolul IV. Dispoziţii finale şi tranzitorii
Articolul 41. Intrarea în vigoare
(1) Prezenta lege intră în vigoare de la 1 ianuarie 2015, cu excepţia prevederilor art. 9-11 care se vor pune în aplicare la expirarea mandatului membrilor în exerciţiu ai colegiului disciplinar.

            (2) Pînă la aducerea în conformitate cu prezenta lege, prevederile legislaţiei în vigoare se vor aplica în măsura în care nu contravin acesteia.

Articolul 42. Abrogări
Se abrogă Legea nr. 950-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

Articolul 43. Dispoziţii tranzitorii
(1) Plîngerile cu privire la abaterile disciplinare depuse la Consiliul Superior al Magistraturii pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi vor fi examinate conform procedurilor stabilite de prezenta lege.

            (2) Plîngerile cu privire la abaterile disciplinare în privinţa cărora au fost emise decizii de intentare a procedurii disciplinare şi cauzele au fost transmise colegiului disciplinar se examinează conform procedurii prevăzute de Legea nr. 950-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

            (3) Hotărîrile colegiului disciplinar atacate pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate de Consiliul Superior al Magistraturii conform procedurii în vigoare la data atacării.

            (4) În scopul implementării prevederilor prezentei legi, Consiliul Superior al Magistraturii va adopta actele normative prevăzute de lege şi va aduce actele sale normative în concordanţă cu aceasta.

            (5) Guvernul, în termen de 3 luni:

            a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;

            b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.


Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021