Legea Cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale

Capitolul I. DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Cadrul juridic
Dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi ale localităţilor urbane şi rurale, denumite în continuare spaţii verzi, se efectuează în baza prevederilor Constituţiei şi în conformitate cu Legea nr.1515-XII din 16 iunie 1993 privind protecţia mediului înconjurător, Codul silvic nr.887-XIII din 21 iunie 1996, prezenta lege şi alte acte normative.

Articolul 2. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, se defmesc următoarele noţiuni:

	spaţiu verde - sistem armonizat arhitectural, format din elemente ale complexelor peisagistice intravilane şi extravilane ale localităţilor urbane şi rurale (peisaje naturale, sectoare ale cursurilor de apă şi bazine acvatice, construcţii rutiere, horticole, locative), important din punct de vedere estetic, biologic şi ecologic, care include, de regulă, o comunitate de vegetaţie (lemnoasă arborescentă, arbustivă, floricolă şi erbacee) şi animale;

	parc - spaţiu verde, cu suprafaţa de peste 20 de hectare, care oferă, într-un cadru vegetal bogat şi variat, posibilităţi de recreere cu exercitare de activităţi compensatorii din sfera odihnei active (sport, jocuri în aer liber) şi pasive sau de activităţi cu caracter cultural (spectacole etc.);

	pădure-parc- spaţiu verde, rezultat din amenajarea pentru odihnă şi agrement a masivelor forestiere existente în raza de folosinţă a spaţiului urban, care cuprinde adăposturi pentru vizitatori, terenuri de camping, terenuri de sport, amenajări nautice etc.;

	grădină - spaţiu verde, cu suprafaţa de circa 3-20 de hectare, care serveşte pentru odihna şi recreerea zilnică a locuitorilor din zonele limitrofe, cuprinzînd arii plantate cu arbori şi arbuşti decorativi, plante floricole şi de gazon;

	scuar - spaţiu verde, cu suprafaţă de pînă la 3 hectare, amplasat, de obicei, între străzi, cu funcţii de odihnă şi de facilitare a circulaţiei pietonilor de la o stradă la alta;

	spaţii verzi din cuprinsul arterelor de circulaţie – aliniamente de arbori şi fîşii de vegetaţie cu lăţime diferită, în funcţie de caracterul şi importanţa arterei, pentru ameliorarea ambianţei urbane şi aspectului estetic al căilor de circulaţie;

	zonă de recreere aferentă bazinului acvatic – teren aferent bazinului acvatic sau o porţiune a acestuia, împreună cu malul adiacent, folosit pentru odihna populaţiei.

Articolul 3. Scopul şi importanţa spaţiilor verzi
(1) Spaţiile verzi, indiferent de apartenenţă şi destinaţie, servesc la îmbunătăţirea calităţii mediului, menţinerea echilibrului ecologic şi a genofondului autohton, la îmbogăţirea asortimentului de plante ornamentale, menţinerea şi protejarea obiectelor naturale preţioase şi la armonizarea peisajelor artificiale cu cele naturale în vederea realizării unei ambianţe favorabile desfăşurării activităţilor antropogene.

 (2) Importanţa spaţiilor verzi este condiţionată de următoarele funcţii:

 a) îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea poluanţilor şi îmbogăţirea atmosferei cu oxigen;

 b) conservarea resurselor de apă, combaterea eroziunii solurilor şi alunecărilor de teren;

 c) reducerea zgomotului;

 d) influenţa pozitivă asupra stării de sănătate fizică şi psihică a oamenilor;

 e) armonizarea peisajelor artificiale cu cele naturale;

 f) îmbunătăţirea aspectului estetico-arhitectural al localităţilor;

 g) crearea cadrului adecvat practicării sportului, turismului şi altor activităţi recreative.

Articolul 4. Terenurile spaţiilor verzi
Spaţiile verzi includ:

 a) terenuri de folosinţă generală din perimetrul intravilanului şi extravilanului localităţilor urbane;

 b) terenuri cu spaţii verzi din localităţile rurale;

 c) terenuri din zonele turistice şi de agrement;

 d) terenuri ocupate de reţeaua rutieră a spaţiilor verzi, linii parcelare şi linii de transport de energie electrică, iazuri şi lacuri;

 e) pepiniere şi plantaţii de arbori şi arbuşti decorativi;

 f) terenuri ocupate de construcţii şi instalaţii care aparţin gospodăriei spaţiilor verzi;

 g) terenuri neproductive: mlaştini, stîncării, pante abrupte, terenuri afectate de alunecări, sărături.

Articolul 5. Vegetaţia din afara spaţiilor verzi
Nu fac parte din spaţiile verzi şi nu constituie obiectul prezentei legi vegetaţia inclusă în fondul forestier, zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, perdelele de protecţie amplasate pe terenurile cu destinaţie agricolă, perdelele de protecţie şi plantaţiile de arbori şi arbuşti situate de-a lungul căilor de comunicaţie, fondul ariilor naturale protejate de stat, zonele de protecţie ale staţiilor şi posturilor hidrometeorologice şi ale prizelor de apă.

Articolul 6. Dreptul de proprietate asupra spaţiilor verzi
(1) Spaţiile verzi folosite în interes public constituie obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi nu pot fi privatizate sau arendate.

 (2) Spaţiile verzi de pe terenurile aflate in proprietate privată sînt proprietatea deţinătorilor de terenuri private, relaţiile dintre ei şi autorităţile abilitate cu administrarea spaţiilor verzi frind reglementate de prezenta lege.

Capitolul II. COMPETENŢA AUTORITĂŢILOR PUBLICE
Articolul 7. Competenţa Parlamentului
Parlamentul:

 a) elaborează şi aprobă direcţiile principale ale politicii statului privind dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi;

 b) efectuează reglementarea legislativă a relaţiilor din domeniul dezvoltării şi protecţiei spaţiilor verzi.

Articolul 8. Competenţa Guvernului
Guvernul:

 a) prezintă Parlamentului programele şi proiectele actelor legislative privind dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi;

 b) soluţionează problemele ce ţin de atribuirea terenurilor din spaţiile verzi pentru utilităţi publice;

 c) stabileşte procedura unică de ţinere a evidenţei spaţiilor verzi.

Articolul 9. Competenţa autorităţii centrale pentru mediu
Autoritatea centrală pentru mediu:

 a) elaborează, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale, acte legislative şi alte acte normative privind dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi;

 c) prin intermediul Agenției de Mediu, realizează, după caz, procedura de evaluare strategică de mediu, procedura de evaluare a impactului asupra mediului sau de expertiză ecologică a proiectelor planurilor de amenajare a teritoriilor, a proiectelor de reconstrucție ecologică a landșafturilor sub aspect peisagistic, a terenurilor afectate profund și degradate, a proiectelor de amplasare în spațiile verzi a obiectivelor pentru activități economico-sociale compatibile cu destinația spațiilor verzi (instalații pentru practicarea sportului, a jocurilor și pentru odihnă, obiective de menire social-culturală, unități comerciale mobile), eliberând avizele și actele permisive corespunzătoare;

 d) participă, prin intermediul Inspectoratului pentru Protecția Mediului, la activitatea comisiilor pentru atribuirea şi schimbarea destinaţiei terenurilor din spaţiile verzi;

 e) participă, prin intermediul Agenției de Mediu, la activitatea comisiilor pentru amplasarea în spațiile verzi proprietate publică a obiectivelor pentru activități economico-sociale compatibile cu destinația spațiilor verzi (instalații pentru practicarea sportului, a jocurilor și pentru odihnă, obiective de menire social-culturală, unități comerciale mobile);

 g) ţine Registrul naţional al spaţiilor verzi.

Articolul 10. Competenţa autorităţilor administraţiei publice locale
Autorităţile administraţiei publice locale:

 a) elaborează, coordonează cu autoritatea centrală pentru mediu şi adoptă actele normative locale privind dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi; participă la elaborarea actelor legislative în domeniu;

 b) aplică normele tehnice, economice şi juridice care asigură respectarea regimului spaţiilor verzi;

 c) repartizează noi terenuri pentru extinderea spaţiilor verzi;

 d) precizează, în comun cu organele subordonate autorităţii centrale pentru mediu, şi stabilesc hotarele spaţiilor verzi;

 e) înfiinţează şi întreţin noi spaţii verzi;

 f) organizează evidenţa şi reglementează folosirea spaţiilor verzi;

 g) finanţează activităţile legate de dezvoltarea, paza şi protecţia spaţiilor verzi;

 h) respectă prevederile amenajamentelor în domeniu;

 i) asigură regenerarea pădurilor-parc şi a altor categorii de spaţii verzi, împădurirea terenurilor libere;

 j) respectă tehnologiile corespunzătoare la executarea lucrărilor de creare şi întreţinere a spaţiilor verzi;

 k) organizează paza şi protecţia spaţiilor verzi;

 l) ţin cadastrul şi efectuează monitoringul spaţiilor verzi;

 m) asigură starea fitosanitară cuvenită a spaţiilor verzi, indiferent de apartenenţa acestora, organizînd acţiunile necesare pentru depistarea, prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor;

 n) ţin registrul local al spaţiilor verzi.

Capitolul III. DREPTURILE PERSOANELOR FIZICE.  OBLIGAŢIILE PERSOANELOR FIZICE ŞI JURIDICE
Articolul 11. Drepturile persoanelor fizice
Statul recunoaşte dreptul fiecărui om la un mediu sănătos şi estetic plăcut, precum şi la odihnă în spaţiile verzi, asigurînd în acest scop, în conformitate cu legislaţia:

 a) accesul deplin şi liberpentru odihnă în spaţiile verzi proprietate publică;

 b) dreptul de a contribui la amenajarea teritoriilor, la crearea aliniamentelor de arbori şi arbuşti.

Articolul 12. Obligaţiile persoanelor fizice
Dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi constituie o obligaţie generală a locuitorilor ţării, aceştia fiind datori:

 a) să nu contribuie la formarea gunoiştilor, la poluarea cu chimicale, resturi animaliere, deşeuri menajere, produse petroliere şi cu alte substanţe nocive a teritoriilor şi bazinelor de apă din spaţiile verzi;

 b) să respecte, în spaţiile verzi, regulile de apărare împotriva incendiilor;

 c) să nu efectueze tăieri neautorizate sau vătămări ale arborilor şi arbuştilor, deteriorări ale rondourilor de flori şi ale gazoanelor, distrugeri ale muşuroaielor şi cuiburilor de păsări, ale construcţiilor utilitare şi ornamentale.

Articolul 13. Obligaţiile persoanelor juridice
Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sînt obligate:

 a) să asigure integritatea şi îngrijirea spaţiilor verzi;

 b) să contribuie, prin creare de spaţii verzi, la prevenirea alunecărilor de teren, combaterea salinizării, înmlăştinirii şi eroziunii solurilor;

 c) să asigure, în termene optime, renovarea şi reparaţia capitală a spaţiilor verzi;

 d) să coordoneze cu organele teritoriale ale autorităţii centrale pentru mediu şi cu autorităţileadministraţiei publice locale toate lucrările preconizate în spaţiile verzi şi propunerile privind îmbunătăţirea amenajării acestora.

Capitolul IV. AMPLASAMENTUL ŞI CLASIFICAREA  SPAŢIILOR VERZI
Articolul 14. Amplasamentul spaţiilor verzi
(1) La elaborarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriilor, a proiectelor de dezvoltare a ramurilor economiei naţionale, se ţine cont de amplasarea spaţiilor verzi.

 (2) Hotarele spaţiilor verzi se trasează conform documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului.

Articolul 15. Clasificarea spaţiilor verzi conform amplasamentului
(1) Spaţiile verzi se împart, conform amplasamentului, în spaţii verzi urbane şi rurale.

 (2) Spaţiile verzi urbane se împart în:

 a) spaţii verzi intravilane, incluzînd formaţiuni de spaţii verzi cuprinse în perimetrul construit al oraşului, precum şi masivele verzi alăturate acestora;

 b) spaţii verzi extravilane, cuprinzînd pădurile-parc, spaţiile verzi din zonele de agrement şi alte categorii de spaţii verzi suburbane care au în principal funcţia de a asigura odihna într-un cadru natural.

 (3) Spaţiile verzi rurale se aseamănă, în general, cu cele urbane, dar au şi unele caracteristici particulare:

 a) spaţiile verzi de folosinţă generală (parcuri, grădini, scuaruri etc.) sînt mai reduse ca dimensiuni, în cadrul acestora, adeseori, fiind amplasate terenuri de sport şi alte dotări;

 b) în cadrul plantaţiilor predomină speciile locale, rezistente şi adaptate, care nu necesită îngrijiri speciale.

Articolul 16. Clasificarea spaţiilor verzi conform funcţionalităţii
În dependenţă de funcţiile şi modul de folosinţă, se disting următoarele categorii de spaţii verzi:

 1) spaţii verzi de folosinţă generală:

 a) scuaruri;

 b) grădini;

 c) parcuri;

 d) păduri-parc;

 e) spaţii verzi din cuprinsul arterelor de circulaţie;

 2) spaţii verzi cu acces limitat:

 a) parcuri sportive;

 b) spaţii verzi de pe lîngă instituţiile preşcolare, de învăţămînt şi de cercetări ştiinţifice;

 c) spaţii verzi de pe lîngă instituţiile sanitare şi curative;

 d) spaţii verzi pentru recreerea copiilor şi tineretului;

 e) spaţii verzi din incinta întreprinderilor şi din zonele de protecţie ale acestora;

 f) spaţii verzi de pe lîngă locuinţe;

 3) spaţii verzi cu profil specializat:

 a) grădini botanice;

 b) grădini dendrologice;

 c) grădini şi parcuri zoologice;

 d) parcuri pentru expoziţii;

 e) grădini de trandafiri, liliac, plante alpine etc.;

 f) plantaţii în cimitire;

 4) spaţii verzi cu funcţii utilitare:

 a) plantaţii pentru consolidarea terenurilor;

 b) plantaţii de protecţie a surselor de apă;

 c) plantaţii de protecţie contra incendiilor;

 5) spaţii verzi din zonele turistice şi de agrement.

Capitolul V. ADMINISTRAREA ŞI GOSPODĂRIREA SPAŢIILOR VERZI
Articolul 17. Obiectivele administrării şi gospodăririi spaţiilor verzi
Administrarea şi gospodărirea spaţiilor verzi trebuie să asigure următoarele obiective:

 a) dezvoltarea durabilă a spaţiilor verzi şi menţinerea în ele a biodiversităţii;

 b) intensificarea funcţiilor de protecţie a apelor, igienico-sanitare,de reglare climatică şi a altor funcţii ale plantelor în scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei şi protecţiei mediului;

 c) regenerarea, extinderea, ameliorarea compoziţiei şi a calităţii spaţiilor verzi;

 d) elaborarea şi aplicarea unui complex de măsuri privind aducerea şi menţinerea spaţiilor verzi în starea corespunzătoare funcţiilor lor.

Articolul 18. Administrarea spaţiilor verzi
(1) Administrarea spaţiilor verzi proprietate publică este exercitată de către autorităţile administraţiei publice locale şi alte organe împuternicite în acest scop.

 (2) Administrarea spaţiilor verzi extravilane care nu cad sub incidenţa prezentei legi este exercitată de către autorităţile silvice, administraţia drumurilor auto şi căilor ferate, de alte organe împuternicite în acest scop.

 (3) Administrarea spaţiilor verzi de pe terenurile proprietate privată este exercitată de către proprietarii acestora, cu respectarea obligatorie a prevederilor actelor legislative şi ale altor acte normative în vigoare.

Articolul 19. Gospodărirea spaţiilor verzi
(1) Gospodărirea spaţiilor verzi, cu excepţia celor aflate pe terenurile proprietate privată sau ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, este exercitată de către organele împuternicite în acest scop.

 (2) Gospodărirea spaţiilor verzi de pe terenurile proprietate privată sau de pe cele ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor este exercitată de către proprietarii acestor terenuri.

 (3) Gospodărirea spaţiilor verzi se exercită conform prevederilor legislaţiei şi normelor tehnice existente.

Articolul 20. Construcţia şi amplasarea de obiective în spaţiile verzi
(1) Agenții economici care doresc să amplaseze în spațiile verzi proprietate publică obiective pentru activități economico-sociale compatibile cu destinația spațiilor verzi (instalații pentru practicarea sportului, a jocurilor și pentru odihnă, obiective de menire social-culturală, unități comerciale mobile) solicită autorizația administrației publice locale, prin care se stabilesc, în coordonare cu Agenția de Mediu, locul de amplasare și suprafața obiectivelor, precum și condițiile de desfășurare a activității.

	(2) În spațiile verzi proprietate publică se interzice construcția și/sau amplasarea altor obiective decât cele compatibile cu destinația spațiilor verzi (instalații pentru practicarea sportului, a jocurilor și pentru odihnă, obiective de menire social-culturală, unități comerciale mobile). Prevederile prezentului alineat nu se aplică zonelor de recreere aferente bazinelor acvatice de importanţă naţională prevăzute de cadrul normativ aprobat de Guvern.

	(3) - abrogat.

	(4) În procesul de reconstrucţie a localităţilor urbane şi rurale, arborii şi arbuştii necesită, de regulă, transplantare.

	(5) În cazul în care pe locul amplasării în spațiile verzi proprietate publică a obiectivelor compatibile cu destinația spațiilor verzi se află arbori, valorificarea masei lemnoase se efectuează de către organele de gospodărire a spațiilor verzi, iar beneficiarii acesteia sunt obligați să recupereze prejudiciul conform art. 37.

Capitolul VI. CREAREA, REGENERAREA ŞI ÎNGRIJIREA SPAŢIILOR VERZI
Articolul 21. Crearea, reconstrucţia, renovarea şi reparaţia capitală a spaţiilor verzi
Crearea, reconstrucţia, renovarea şi reparaţia capitală a spaţiilor verzi se înfăptuiesc în baza unui proiect dendrologic sau amenajament silvic şi a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului și doar în cazul în care activitățile planificate au fost supuse în prealabil procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și/sau, după caz, evaluării biodiversității în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

Articolul 22. Regenerarea spaţiilor verzi
(1) Autorităţile administraţiei publice locale, prin intermediul deţinătorilor de terenuri, sînt obligate să asigure reîmpădurirea şi renovarea terenurilor destinate regenerării cu vegetaţie arborescentă, floricolă şi de gazon.

 (2) Compoziţia, schemele şi tehnologiile de regenerare a spaţiilor verzi se stabilesc conform normelor tehnice şi proiectelor coordonate cu organele teritoriale ale autorităţii centrale pentru mediu şi, după caz, cu instituţiile respective ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

 (3) Lucrările de regenerare se vor executa cu material forestier şi floricol de reproducere calitativ, provenit din pepiniere şi alte plantaţii de arbuşti decorativi, care, prin proprietăţile lor biologice, morfologice etc., au o valoare estetică şi nu acţionează dăunător asupra sănătăţii populaţiei şi animalelor.

 (4) La regenerarea spaţiilor verzi din localităţile rurale, se va acorda prioritate speciilor autohtone mai rezistente la condiţiile locale.

Articolul 23. Îngrijirea spaţiilor verzi
(1) Îngrijirea spaţiilor verzi se asigură de către proprietarii şi gestionarii acestora, conform tehnologiei şi agrotehnicii stabilite.

 (2) Proprietarii şi gestionarii de terenuri cu spaţii verzi sînt obligaţi să asigure îngrijirea la timp şi păstrarea acestora în limitele hotarelorlor .

 (3) Proprietarii şi gestionarii de terenuri cu formaţiuni silvice (păduri-parc, parcuri etc.) sînt obligaţi să realizeze măsurile de menţinere şi îngrijire a arboreturilor în conformitate cu normele tehnice şi cerinţele de îmbunătăţire a compoziţiei lor, de efectuare la timp a lucrărilor sanitare şi de reconstrucţie.

Capitolul VII. PAZA ŞI ROTECŢIA SPAŢIILOR VERZI
Articolul 24. Paza spaţiilor verzi
(1) Paza spaţiilor verzi şi integritatea obiectivelor din ele este asigurată de către proprietarii şi gestionarii acestora şi colaboratorii organelor de interne.

 (2) Colaboratorii organelor de interne şi ai gărzii forestiere sînt obligaţi să acorde ajutorul solicitat de proprietarii şi gestionarii spaţiilor verzi în vederea prevenirii şi combaterii acţiunilor ilicite de deteriorare sau distrugere a obiectivelor şi vegetaţiei din spaţiile verzi.

 (3) Proprietarii şi gestionarii spaţiilor verzi pot apela la susţinerea organizaţiilor obşteşti, a populaţiei şi organelor mass-media privind efectuarea controlului obştesc şi informarea opiniei publice asupra respectării regimului spaţiilor verzi.

Articolul 25. Restricţii de folosire a spaţiilor verzi
(1) Pentru anumite categorii de spaţii verzi, autorităţile administraţiei publice locale stabilesc, de comun acord cu organele teritoriale ale autorităţii centrale pentru mediu, restricţii de folosire a acestora, care au destinaţie de a asigura protecţia spaţiilor verzi.

 (2) Restricţiile se stabilesc în acte normative pasibile de publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se aduc la cunoştinţa populaţiei prin intermediul mass-media şi al mijloacelor tehnice de informare (panouri, difuzoare staţionare şi mobile etc.).

Articolul 26. Protecţia spaţiilor verzi
(1) Protecţia spaţiilor verzi se efectuează în baza programelor privind folosirea, regenerarea, paza şi protecţia acestora şi include un complex de măsuri organizatorice şi economice, care se realizează ţinîndu-se cont de particularităţile biologice ale vegetaţiei şi funcţionalitatea spaţiilor verzi şi care asigură protecţia acestora de distrugere, degradare şi alte acţiuni dăunătoare.

 (2) Menţinerea stării fitosanitare cuvenite a spaţiilor verzi se efectuează de către proprietarii şi gestionarii acestora prin realizarea măsurilor de prevenire a răspîndirii şi de combatere a bolilor şi dăunătorilor plantelor.

Articolul 27. Măsurile de protecţie a spaţiilor verzi împotriva bolilor şi dăunătorilor
(1) Proprietarii şi gestionarii spaţiilor verzi realizează următoarele măsuri de protecţie:

 a) efectuează amenajarea sanitară a spaţiilor verzi;

 b) depistează sectoarele degradate şi vătămate de boli şi dăunători;

 c) ţin evidenţa şi prognozează dezvoltarea bolilor şi dăunătorilor;

 d) efectuează măsurile de protecţie împotriva bolilor şi dăunătorilor.

 (2) Protecţia spaţiilor verzi împotriva bolilor şi dăunătorilor se efectuează, de regulă, prin acţiuni preventive, metode biologice şi integrate. Aplicarea chimicalelor pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor este strict limitată şi coordonată cu instituţiile sanitare şi de mediu.

Articolul 28. Controlul de stat asupra realizării măsurilor de protecţie a spaţiilor verzi
Controlul de stat asupra realizării măsurilor de protecţie a spaţiilor verzi este exercitat de către organele teritoriale ale autorităţii centrale pentru mediu.

Articolul 29. Controlul obştesc asupra stării, amplasării, folosirii, pazei şi protecţiei spaţiilor verzi proprietate publică
Cetăţenii şi organizaţiile obşteşti au dreptul:

 1) să solicite şi să primească de la autorităţile administraţiei publice locale şi organele teritoriale ale autorităţii centrale pentru mediu informaţia despre:

 a) starea spaţiilor verzi;

 b) amplasarea de noi obiective pe terenurile spaţiilor verzi; .

 c) măsurile planificate şi realizate pentru conservarea biodiversităţii şi dezvoltarea spaţiilor verzi;

 d) schimbarea destinaţiei terenurilor spaţiilor verzi;

 e) asigurarea protecţiei şi pazei spaţiilor verzi;

 2) să propună măsuri privind folosirea raţională, paza şi protecţia spaţiilor verzi şi conservarea biodiversităţii din ele;

 3) să organizeze şi să efectueze, in conformitate cu legislaţia in vigoare, expertiza ecologică obştească a proiectelor de amplasare a noilor obiective şi amenajări pe terenurile spaţiilor verzi;

 4) să participe la elaborarea şi examinarea deciziilor privind dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi, să iniţieze in aceste scopuri consultări ale populaţiei, inclusiv referendumuri locale.

Capitolul VIII. AMENAJAREA, EVIDENŢA, CADASTRUL  ŞI MONITORINGUL SPAŢIILOR VERZI
Articolul 30. Amenajarea spaţiilor verzi
(1) Amenajarea spaţiilor verzi include un sistem de măsuri pentru asigurarea gospodăririi raţionale a acestora, regenerarea eficientă, paza şi protecţia lor, estimarea valorilor recreative şi pentru ameliorarea mediului. Amenajarea se efectuează pentru categoriile de spaţii verzi menţionate la art.16 pct.1) lit.b), c) şi d).

 (2) Amenajarea spaţiilor verzi se efectuează, conform unui sistem unic, de către serviciile speciale de amenajament silvic în baza contractului cu autorităţile publice locale, o dată la 10 ani, din contul bugetelor locale, şi include următoarele lucrări:

 a) delimitarea hotarelor şi organizarea internă a teritoriilor;

 b) executarea de lucrări topografico-geodezice şi de cartografiere specială;

 c) inventarierea, prin determinarea compoziţiei şi vîrstei arboreturilor, a caracteristicilor calitative şi cantitative;

 d) stabilirea terenurilor care necesită efectuarea lucrărilor de îngrijire, de igienă şi de reconstrucţie, a măsurilor de regenerare, ameliorare, pază şi protecţie şi a altor măsuri, precum şi determinarea ordinii şi modalităţilor de executare a lor;

 e) determinarea volumului tăierilor de îngrijire, de igienă, de reconstrucţie şi a altor lucrări silvice;

 f) stabilirea volumului de măsuri destinate regenerării, apărării împotriva incendiilor, bolilor şi dăunătorilor, precum şi a volumelor altor lucrări;

 g) inventarierea şi evaluarea stării construcţiilor utilitare şi ornamentale.

 (3) Amenajamentele spaţiilor verzi proprietate publică sînt coordonate cu organele silvice şi aprobate de organele teritoriale ale autorităţii centrale pentru mediu, fiind obligatorii pentru gestionarii de terenuri cu spaţii verzi.

  (4) Amenajarea spaţiilor verzi cu statut de arii naturale protejate de stat se reglementează de legislaţia în vigoare.

Articolul 31. Evidenţa spaţiilor verzi
(1) Evidenţa spaţiilor verzi are drept scop organizarea folosirii raţionale a acestora, a regenerării şi protecţiei lor eficiente, cu exercitarea controlului sistematic al schimbărilor calitative şi cantitative, asigurarea întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi cetăţenilor cu informaţii despre spaţiile verzi.

 (2) Evidenţa spaţiilor verzi se efectuează de către autorităţile administraţiei publice locale, în baza datelor de inventariere, pentru toate categoriile de spaţii verzi.

 (3) Autoritatea centrală pentru mediu ţine Registrul naţional al spaţiilor verzi, iar autorităţile administraţiei publice locale - registrele locale ale spaţiilor verzi.

Articolul 32. Cadastrul spaţiilor verzi
(1) Cadastrul spaţiilor verzi cuprinde datele evidenţei spaţiilor verzi conform indicilor de calitate şi cantitate, funcţionalităţii, precum şi datele folosirii şi evaluării sub aspect economic, social, decorativ şi ecologic.

 (2) Ţinerea cadastrului spaţiilor verzi se efectuează de către autorităţile administraţiei publice locale în baza amenajamentelor, inventarierilor şi cercetărilor, conform unui sistem unic, şi este coordonată cu organele teritoriale ale autorităţii centrale pentru mediu.

Articolul 33. Monitoringul spaţiilor verzi
(1) Monitoringul spaţiilor verzi reprezintă un sistem de observaţii şi prognozări ale stării spaţiilor verzi pentru relevarea modificărilor şi preîntîmpinarea urmărilor proceselor şi tendinţelor negative.

 (2) Modul de efectuare a monitoringului spaţiilor verzi se stabileşte de către autoritatea centrală pentru mediu.

Capitolul IX. ASIGURAREA INTEGRITĂŢII ŞI DEZVOLTĂRII  SPAŢIILOR VERZI
Articolul 34. Asigurarea integrităţii şi dezvoltării spaţiilor verzi
Asigurarea integrităţii şi dezvoltării spaţiilor verzi constituie una din sarcinile de bază ale autorităţii centrale pentru mediu şi ale organelor ei teritoriale, precum şi ale autorităţilor publice locale.

Articolul 35. Interdicţia reducerii suprafeţelor spaţiilor verzi
(1) Reducerea suprafeţelor spaţiilor verzi este interzisă. Răspunderea deplină pentru reducerea suprafeţelor spaţiilor verzi o poartă autorităţile administraţiei publice locale şi autoritatea centrală pentru mediu.

 (2) În cazuri excepţionale, construcţia obiectivelor de menire socială (drumuri de folosinţă generală, instalaţii tehnico-edilitare, clădiri) şi alte modificări ale destinaţiei terenurilor spaţiilor verzi se permit numai în baza unei hotărîri de Guvern, cu avizul autorităţii centrale pentru mediu şi acordul populaţiei din zona respectivă.

 (3) Înstrăinarea şi atribuirea terenurilor cu spaţii verzi se efectuează numai în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Capitolul X. RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI.  SOLUŢIONAREA LITIGIILOR
Articolul 36. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei privind spaţiile verzi
Persoanele fizice şi juridice poartă răspundere contravențională sau penală, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în cazul:

 a) folosirii neautorizate a terenurilor cu spaţii verzi;

 b) nerespectării cerințelor privind amplasarea în spațiile verzi proprietate publică a obiectivelor pentru activități economico-sociale compatibile cu destinația spațiilor verzi (instalații pentru practicarea sportului, a jocurilor și pentru odihnă, obiective de menire social-culturală, unități comerciale mobile);

 c) - abrogată;

 d) desfăşurării neautorizate a activităţilor economice, de turism şi agrement în spaţiile verzi;

 e) ocupării nelegitime a terenurilor cu spaţii verzi;

 f) tăierilor ilicite, vătămării plantelor sau a unor părţi din ele;

 g) nimicirii sau vătămării spaţiilor verzi în urma incendiilor sau comportării iresponsabile cu focul;

 h) distrugerii sau deteriorării indicatoarelor de avertizare şi restricţie, panourilor informaţionale, construcţiilor utilitare;

 i) poluării spaţiilor verzi cu ape reziduale, chimicale, deşeuri de producţie şi menajere;

 j) reducerii suprafeţelor spaţiilor verzi;

 k) distrugerii sau deteriorării drumurilor, aleelor, sistemelor de drenaj, instalaţiilor tehnice şi inginereşti;

 l) decopertării litierei şi deteriorării păturii vii şi a stratului de sol fertil în alte scopuri decît cele silvice;

 m) colectării plantelor medicinale, pomuşoarelor, fructelor, ierbii de gazon;

 n) păşunatului;

 o) capturării şi nimicirii animalelor;

 p) pescuitului în perioadele de prohibiţie;

 q) amplasării neautorizate a stupilor sau prisăcilor;

 r) circulaţiei şi parcării autovehiculelor şi altor mijloace de transport în locurile neautorizate;

 s) plimbării şi scăldării cîinilor şi altor animale care pot afecta starea spaţiilor verzi;

 t) spălării autovehiculelor şi altor mijloace de transport în bazinele acvatice, în apropierea izvoarelor şi în alte locuri neautorizate.

 u) încălcării regulilor sanitare în s paţiile verzi.

Articolul 37. Repararea prejudiciilor cauzate spaţiilor verzi
(1) Repararea prejudiciilor cauzate spaţiilor verzi se efectuează benevol sau prin hotărîre judecătorească.

 (2) În cazul nimicirii sau vătămării spaţiilor verzi în urma incendiilor, se stabileşte compensarea nu numai a pagubei pricinuite spaţiilor verzi, ci şi a cheltuielilor suportate pentru stingerea incendiului şi curăţarea teritoriului de deşeurile provenite în urma acestuia.

 (3) Producţia lemnoasă şi alte produse dobîndite ilicit sînt supuse confiscării şi transmise organelor care gospodăresc spaţiile verzi. Dacă confiscarea producţiei dobîndite ilicit este imposibilă, ea va fi compensată conform tarifelor aprobate.

 (4) Mijloacele financiare obţinute în urma reparării prejudiciilor cauzate spaţiilor verzi şi a încasării amenzilor pentru nerespectarea legislaţiei privind spaţiile verzi se transferă pe un cont special al organelor de gospodărire a spaţiilor verzi şi sînt utilizate în exclusivitate pentru dezvoltarea şi reconstrucţia acestora.

 (5) Cuantumul plăţii pentru prejudiciul cauzat spaţiilor verzi se calculează conform instrucţiunii aprobate de autoritatea centrală pentru mediu.

Articolul 38. Soluţionarea litigiilor
Litigiile legate de administrarea şi gestionarea spaţiilor verzi, de repararea prejudiciilor cauzate acestora, care nu pot fi rezolvate în condiţiile unei concilieri amiabile, se soluţionează de organele ierarhic superioare sau instanţele judecătoreşti.

Capitolul XI. FINANŢAREA ACTIVITĂŢILOR DIN SPAŢIILE VERZI
Articolul 39. Finanţarea activităţilor din spaţiile verzi
(1) Activităţile de administrare şi gospodărire a spaţiilor verzi subordonate autorităţilor administraţiei publice locale sînt finanţate din bugetul local, inclusiv din veniturile colectate , precum şi din alte mijloace de provenienţă legală. Aceste mijloace se folosesc pentru:

 a) finanţarea cheltuielilor legate de regenerarea, paza şi protecţia spaţiilor verzi;

 b) întreţinerea organelor de administrare şi gospodărire a spaţiilor verzi;

 c) efectuarea lucrărilor de proiectare şi cercetări ştiinţifice în domeniul protecţiei spaţiilor verzi;

 d) finanţarea investiţiilor capitale în domeniul spaţiilor verzi;

 e) crearea şi dezvoltarea spaţiilor verzi;

 f) alte necesităţi legate de administrarea şi gospodărirea spaţiilor verzi.

 (2) Activităţile de gospodărire a spaţiilor verzi proprietate privată sînt finanţate de proprietari.

 (3) Finanţarea lucrărilor de regenerare a spaţiilor verzi din contul Fondului Național pentru Mediu se efectuează numai cu condiţia prezentării unor proiecte şi pe bază de concurs.

Capitolul XII. ACORDURI INTERNAŢIONALE
Articolul 40. Acorduri internaţionale
Dacă un acord internaţional la care Republica Moldova este parte are alte prevederi decît cele prevăzute de legislaţia privind spaţiile verzi a Republicii Moldova, se aplică prevederile acordului internaţional.

Capitolul XIII. DISPOZIŢII FINALE
Articolul 41. Guvernul, în termen de 6 luni:  va prezenta Parlam...
Guvernul, în termen de 6 luni:

 va prezenta Parlamentului propuneri de modificare şi completare a legislaţiei în conformitate cu prezenta lege, inclusiv de stabilire a răspunderii pentru încălcarea prevederilor ei;

 va aduce actele sale normative în corespundere cu prezenta lege;

 va asigura elaborarea actelor normative care reglementează aplicarea prezentei legi;

 va asigura anularea de către ministere, departamente şi autorităţile administraţiei publice locale a actelor normative care contravin prezentei legi.


Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021