Legea Cu privire la statutul judecătorului Capitolul I. STATUTUL JUDECĂTORULUI Articolul 1. Judecătorul, purtător al puterii judecătoreşti (1) Puterea judecătorească se exercită numai prin instanţa judecătorească în persoana judecătorului, unicul purtător al acestei puteri. (2) Judecătorul este persoana învestită constituţional cu atribuţii de înfăptuire a justiţiei, pe care le execută în baza legii. (3) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sînt independenţi, imparţiali şi inamovibili şi se supun numai legii. (4) Judecătorii iau decizii în mod independent şi imparţial şi acţionează fără nici un fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a jurisdicţiilor nu poate aduce atingere independenţei individuale a judecătorului. Articolul 2. Unitatea statutului de judecător Judecătorii din toate instanţele judecătoreşti au un statut unic şi se disting între ei numai prin împuterniciri şi competenţă. Capitolul II. CORPUL MAGISTRAŢILOR Articolul 3. Magistraţii Au calitatea de magistrat şi fac parte din corpul magistraţilor judecătorii de la toate instanţele judecătoreşti din ţară şi de la instanţele judecătoreşti internaţionale. Articolul 4. - abrogat. Articolul 5. Vechimea în magistratură Constituie vechime în magistratură perioada în care persoana a îndeplinit funcţiile prevăzute la art.3. Capitolul III. ÎNAINTAREA CANDIDATULUI ÎN FUNCŢIA DE JUDECĂTOR. NUMIREA JUDECĂTORULUI ÎN FUNCŢIE Articolul 6. Condiţii pentru a candida la funcţia de judecător (1) La funcţia de judecător poate candida persoana cu o reputaţie ireproşabilă, care deţine cetăţenia Republicii Moldova, are domiciliul în ţară şi întruneşte următoarele condiţii: a) are capacitate de exerciţiu; b) are diplomă de studii superioare de licență și diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului sau un alt act de studii în domeniul dreptului echivalent acestora, recunoscut de structura abilitată pentru recunoașterea și echivalarea actelor de studii și a calificărilor; c) a absolvit Institutul Naţional al Justiţiei sau are vechimea în muncă prevăzută la alin. (2); c1) are media generală de absolvire a Institutului Național al Justiției sau, în cazul persoanelor menționate la alin. (2), nota la examenul susținut în fața Comisiei pentru examenele de absolvire a Institutului Național al Justiției mai mare de 8; d) nu are antecedente penale; e) cunoaşte limba română; f) corespunde cerinţelor de ordin medical pentru exercitarea funcţiei. (2) Se consideră vechime în muncă care oferă persoanei dreptul de a candida la funcţia de judecător activitatea acesteia pe parcursul ultimilor 5 ani în calitate de judecător sau judecător-asistent al Curţii Constituţionale, judecător în instanţele internaţionale, procuror, profesor de drept titular în instituţiile de învăţămînt superior acreditate, formator al Institutului Național al Justiției în domeniul dreptului, avocat, asistent judiciar sau grefier. (3) Persoanele care au vechimea în muncă prevăzută la alin.(2), cu excepţia judecătorilor în instanţele internaţionale şi a judecătorilor Curţii Constituţionale, susţin un examen în faţa Comisiei de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei conform procedurii şi condiţiilor prevăzute de Legea nr.152-XVI din 8 iunie 2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei. (4) Se consideră că nu are reputaţie ireproşabilă, în sensul alin. (1), şi nu poate candida la funcţia de judecător persoana care: a) are antecedente penale, inclusiv stinse, sau a fost absolvită de răspundere penală printr-un act de amnistie sau de graţiere; b) a fost concediată din organele de drept din motive compromiţătoare sau a fost eliberată, din aceleaşi motive, din funcţiile specificate la alin. (2); c) are un comportament incompatibil cu normele Codului de etică al judecătorilor sau desfăşoară activitate incompatibilă cu normele acestui cod. d) a fost sancţionată disciplinar pentru nerespectarea prevederilor art.7 alin.(2) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale; e) are interdicția de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate. (5) Poate candida la funcţia de judecător al curţii de apel sau de judecător al Curţii Supreme de Justiţie persoana cu o vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin 4 ani şi, respectiv, 10 ani. (6) – abrogat. Articolul 6-1. Verificarea stării de sănătate a candidaţilor la funcţiile de judecător şi a judecătorilor în funcţie (1) Starea de sănătate a candidaţilor la funcţiile de judecător se verifică pînă la finalizarea concursului pentru suplinirea funcţiei de judecător. (2) Verificarea stării de sănătate a judecătorilor în funcţie are loc o dată la 5 ani. (3) Verificarea stării de sănătate include de asemenea evaluarea psihologică şi psihiatrică a candidaţilor la funcţiile de judecător şi a judecătorilor în funcţie. (4) Exigenţele şi procedura de determinare a stării de sănătate a candidaţilor la funcţiile de judecător şi a judecătorilor în funcţie, inclusiv lista bolilor care nu permit exercitarea funcţiei de judecător, se aprobă prin ordin al ministrului ministrului sănătății, muncii și protecției sociale după coordonare cu Consiliul Superior al Magistraturii. (5) Starea de sănătate a candidaţilor la funcţiile de judecător şi a judecătorilor în funcţie se verifică de către o comisie specializată a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale care eliberează certificatul medical privind starea sănătăţii şi concluziile privitor la corespunderea candidaţilor şi a judecătorilor în funcţie exigenţelor pentru exercitarea funcţiei, care ulterior se prezintă Consiliului Superior al Magistraturii. Articolul 6-2. Registrul participanţilor la concursul pentru suplinirea funcţiilor vacante de judecător, de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti (1) Candidaţii la funcţiile vacante de judecător, de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti care întrunesc condiţiile prevăzute la art. 6 sînt înscrişi în Registrul participanţilor la concursul pentru suplinirea funcţiilor vacante de judecător, de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti, denumit în continuare Registru. (2) Registrul se ţine de către secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii şi este compus din 4 secţiuni: a) lista candidaţilor la funcţiile vacante de judecător; b) lista judecătorilor care solicită transferul în altă instanţă judecătorească de acelaşi nivel sau într-o instanţă judecătorească inferioară; c) lista judecătorilor care solicită numirea în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti; d) lista judecătorilor care solicită numirea sau promovarea într-o instanţă judecătorească ierarhic superioară. (3) Candidaţii se înscriu în Registru indiferent de faptul dacă a fost sau nu a fost anunţat concursul pentru suplinirea funcţiilor de judecător. (4) Procedura de includere a candidaţilor în Registru se aprobă de către Consiliul Superior al Magistraturii. (5) Registrul este public şi se plasează pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii. Articolul 7. - abrogat. Articolul 8. Incompatibilităţi şi interdicţii (1) Funcţia de judecător este incompatibilă cu: a) orice altă funcţie sau activitate remunerată, cu excepţia activităţii didactice, ştiinţifice, de creaţie și în organele colegiale din cadrul autorităților sau instituțiilor publice; b) mandatul de deputat în Parlament sau de consilier în autoritatea administraţiei publice locale; c) activitatea de întreprinzător, desfășurată personal sau prin intermediul unui terţ; d) calitatea de membru al organului de conducere al unei organizaţii comerciale. (2) Judecătorul poate colabora la publicaţii de specialitate cu caracter literar, ştiinţific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, fiindu-i interzis ca în studiile, articolele şi intervenţiile sale să se pronunţe cu privire la problemele curente de politică internă. (3) Judecătorul nu este în drept să prezinte reprezentanţilor mass-media informaţii despre cauzele aflate în procedură de examinare în instanţa judecătorească decît prin intermediul persoanei responsabile pentru relaţiile cu mass-media. (3-1) Este interzisă comunicarea judecătorilor cu participanţii la proces sau cu alte persoane, inclusiv cu persoane cu funcţii de demnitate publică, dacă o astfel de comunicare este legată de dosarul aflat în procedura judecătorului şi are loc în alt mod decît cel prevăzut de regulile de procedură. Comunicarea este interzisă din momentul de înregistrare a dosarului în instanţa de judecată şi pînă la emiterea hotărîrii irevocabile privind dosarul. Orice comunicare în afara şedinţelor de judecată se face în scris şi se anexează obligatoriu la dosar. (3-2) Judecătorului îi este interzis: a) să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase; b) să fie membru al unui partid politic sau să desfășoare orice activitate cu caracter politic, inclusiv pe perioada detaşării din funcţie. (4) Judecătorul care a fost ales în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, a fost ales deputat în Parlament, consilier în autoritatea administraţiei publice locale sau a fost numit membru al Guvernului, în termen de 30 de zile de la data validării/acceptării mandatului, depune cerere de demisie în condiţiile art. 26. În cazul în care judecătorul nu depune cerere de demisie, după expirarea termenului de 30 de zile acesta este eliberat de drept din funcţia de judecător. Articolul 9. Concursul pentru suplinirea funcţiilor de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei judecătoreşti (1) Funcţiile de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei judecătoreşti sînt ocupate în bază de concurs. Media de concurs a candidaților care urmează a fi numiți în funcția de judecător se calculează conform art. 3 alin. (4) din Legea nr. 147/2023 privind selecția și evaluarea performanțelor judecătorilor, iar la selecţia judecătorilor pentru promovarea la o instanţă judecătorească superioară, numirea în funcţia de preşedinte ori de vicepreşedinte de instanţă judecătorească sau transferul la o instanţă judecătorească de același nivel ori la o instanţă judecătorească inferioară, media de concurs se calculează potrivit art.6 alin.(7) din aceeași lege. (2) Concursul pentru suplinirea funcţiilor de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei judecătoreşti este organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii în baza regulamentului aprobat de acesta. La concurs participă persoanele înscrise în Registru. (3) Consiliul Superior al Magistraturii organizează concursul pentru funcțiile vacante de judecător, președinte și vicepreședinte al instanței, de regulă, de două ori pe an, iar pînă la anunțarea concursului, publică pe pagina sa web oficială informația cu privire la toate funcțiile de judecător vacante sau care pot deveni vacante în următoarele 6 luni. Toate funcțiile de judecător anunțate vacante sau care pot deveni vacante se scot la următorul concurs. (4) Consiliul Superior al Magistraturii anunţă, prin intermediul publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în mass-media şi pe pagina sa web, lansarea concursului pentru suplinirea funcţiilor vacante de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei judecătoreşti şi stabileşte termenul-limită pentru iniţierea procesului de selectare a candidaţilor. (5) Persoanele înscrise în Registru vor informa în scris secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii despre participarea sau despre refuzul de a participa la concursul pentru suplinirea funcţiilor vacante de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei judecătoreşti. (6) Candidaţii la funcţiile vacante de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei judecătoreşti, înscrişi în Registru, participă la concurs doar după ce depun următoarele acte: a) cererea de participare la concurs; b) curriculum vitae; c) copia diplomei de licenţiat în drept sau echivalentul acesteia; d) atestatul de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei sau, după caz, certificatul care atestă susţinerea examenului în faţa Comisiei pentru examenele de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei; e) acte ce confirmă vechimea în muncă; f) cazierul judiciar; g) certificatul medical de sănătate; h) declaraţia de avere și interese personale; i) - abrogată; j) referinţa de la ultimul loc de muncă sau de studii. (7) În cel mult 30 de zile de la finalizarea studiilor sau a examenului menționat la art. 6 alin.(3), Institutul Național al Justiției transmite Consiliului Superior al Magistraturii lista candidaților care îndeplinesc condiția menționată la art. 6 alin. (1) lit. c1). În cel mult 30 de zile de la solicitare, candidatul prezintă Consiliului Superior al Magistraturii toate actele necesare pentru înscrierea în Registru. Candidatul se înscrie în Registru în cel mult 7 zile de la prezentarea tuturor actelor solicitate. (8) După înscrierea în Registru, Consiliul Superior al Magistraturii solicită de la Autoritatea Națională de Integritate verificarea dacă există dubii cu privire la proveniența averii sau corectitudinea declarării averii și a intereselor personale de către candidat, iar de la Centrul National Anticorupție și de la Serviciul de Informații și Securitate – informații privind integritatea profesională a candidatului. O copie a înscrisurilor primite de la Autoritatea Națională de Integritate, Centrul Național Anticorupție și de la Serviciul de Informații și Securitate este transmisă candidatului, oferindu-i-se posibilitatea să își prezinte poziția pe marginea acestora. (9) Candidații la funcția de judecător, președinte și vicepreședinte al instanței judecătorești, precum și candidații la promovarea în instanța superioară sau transferul la o instanță de același nivel ori inferioară își aleg funcțiile scoase la concurs în ordinea descrescătoare a mediei de concurs. În cazul punctajului egal al candidaților care urmează a fi numiți pentru prima dată în funcția de judecător, primul își alege funcția candidatul care a obținut rezultate mai mari la examenul susţinut în faţa Comisiei pentru examenele de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei. În cazul punctajului egal al candidaților care urmează a fi promovați la o instanţă judecătorească superioară, al celor care urmează a fi numiți în funcţia de preşedinte ori de vicepreşedinte de instanţă judecătorească sau transferați la o instanţă judecătorească de același nivel ori la o instanţă judecătorească inferioară, care pretind la aceeași funcție, Consiliul Superior al Magistraturii va lua decizia prin hotărîre motivată. Rezultatele concursului se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 2 zile lucrătoare de la finalizarea acestuia. (10) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui Republicii Moldova numirea în funcţie a candidaţilor desemnaţi în conformitate cu rezultatele concursului. Articolul 10. Selectarea şi criteriile de selectare a candidaţilor la funcţia de judecător (1) Procesul de selectare a candidaţilor la funcţia de judecător se desfăşoară potrivit unor criterii obiective bazate pe merit, ţinînd seama de pregătirea profesională, de integritatea, capacitatea şi eficienţa candidaţilor. (2) Candidaţii la funcţia de judecător sînt selectaţi de Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor în temeiul prezentei legi, al Legii nr. 147/2023 privind selecția și evaluarea performanțelor judecătorilor şi al regulamentelor Consiliului Superior al Magistraturii. Articolul 11. Numirea judecătorului în funcţie (1) Judecătorii se numesc în funcție, din rândul candidaților selectați în urma concursului, de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii sunt numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani. (2) - abrogat. (3) Preşedintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcţia de judecător şi numai în cazul depistării unor circumstanțe care confirmă incompatibilitatea candidatului cu funcţia respectivă, de încălcare de către acesta a legislaţiei sau de încălcare a procedurilor legale de selectare şi promovare a lui. (4) Refuzul de numire în funcţie trebuie să fie motivat şi se face în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii. În cazul apariţiei unor circumstanţe care necesită o examinare suplimentară, Preşedintele Republicii Moldova anunţă Consiliul Superior al Magistraturii despre prelungirea termenului indicat cu 15 zile. (5) La propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele Republicii Moldova emite un decret privind numirea candidatului în funcţia de judecător în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii repetate. Articolul 12. Jurămîntul judecătorului (1) Înainte de a începe săşi exercite funcţia, judecătorul este obligat să depună următorul jurămînt: “Jur să respect Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului, sămi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin”. (2) Jurămîntul se depune în termen de 10 zile de la numirea în funcţie, în şedinţă solemnă în faţa Consiliului Superior al Magistraturii, după citirea comunicării actului de numire. (3) Despre depunerea jurămîntului se încheie un proces-verbal, care se semnează de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi de persoana care a depus jurămîntul. (4) Depunerea jurămîntului nu e necesară în cazul promovării sau transferării judecătorului în altă funcţie în altă instanţă judecătorească. (5) Actele efectuate de judecător înainte de depunerea jurămîntului sînt nule. (6) Nu se admite la depunerea jurămîntului judecătorul care nu a îndeplinit condiţiile art. 8. Articolul 13. Evaluarea performanţelor judecătorilor (1) Performanțele judecătorilor se evaluează de către Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor. Periodicitatea, procedura și criteriile de evaluare a performanțelor judecătorilor sunt stabilite în Legea nr. 147/2023 privind selecția și evaluarea performanțelor judecătorilor. (2) Nu sunt supuși evaluării performanțelor judecătorii detașați în interes de serviciu, judecătorii numiți în instanțele internaționale și judecătorii aflați în concediu de maternitate sau în concediu pentru îngrijirea copilului. Articolul 13-1. Gradele de calificare ale judecătorilor (1) Gradele de calificare ale judecătorilor au un caracter onorific şi sînt conferite pentru înalt profesionalism, merite deosebite în domeniul justiţiei şi îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu. (2) Modul şi condiţiile de acordare a gradelor de calificare se stabilesc prin regulament al Consiliului Superior al Magistraturii. Capitolul IV. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE JUDECĂTORILOR Articolul 14. Drepturile judecătorilor (1) Judecătorii au dreptul: a) să beneficieze de drepturile şi libertăţile consacrate de Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova; b) să fie aleşi în organele autoadministrării judecătoreşti; c) să beneficieze, în procesul înfăptuirii justiţiei, de drepturile procesuale stabilite de legislaţia procesuală; d) să întemeieze sindicate şi să se afilieze la sindicate sau la alte organizaţii naţionale sau internaţionale pentru reprezentarea intereselor lor, pentru perfecţionare profesională şi apărarea statutului lor; e) să beneficieze de instruire continuă în mod gratuit, în limitele stabilite de lege; f) să participe la elaborarea de publicaţii ori studii de specialitate, de lucrări literare sau ştiinţifice, cu excepţia celor cu caracter politic; g) să fie membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale; h) să fie membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai asociaţiilor sau fundaţiilor care au scop ştiinţific ori profesional. (2) Cerinţele şi dispoziţiile judecătorilor legate de înfăptuirea activităţii judecătoreşti sînt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice. Neîndeplinirea lor atrage răspunderea prevăzută de lege. Articolul 15. Obligaţiile judecătorilor (1) Judecătorii sînt obligaţi: a) să fie imparţiali; b) să asigure apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor, onoarei şi demnităţii acestora; c) să respecte întocmai cerinţele legii la înfăptuirea justiţiei şi să asigure interpretarea şi aplicarea uniformă a legislaţiei; d) să se abţină de la fapte care dăunează intereselor serviciului şi prestigiului justiţiei, care compromit cinstea şi demnitatea de judecător, provoacă îndoieli faţă de obiectivitatea lor; d1) să respecte prevederile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale; e) să respecte prevederile Codului de etică al judecătorului; f) să nu divulge secretul deliberării, informaţiile obţinute în şedinţă închisă, precum şi datele urmăririi penale; f1) să declare actele de corupţie şi actele conexe acestora, faptele de comportament corupţional, care i-au devenit cunoscute în exercitarea atribuţiilor de serviciu; f2) să prelucreze datele cu caracter personal în conformitate cu prevederile Legii nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal; g) să depună declaraţia de avere și interese personale; h) - abrogată; i) să-şi verifice starea de sănătate în condiţiile prevăzute la art. 61. (2) În cazul în care a fost admisă comunicarea sau tentativa de comunicare interzisă a unui participant la proces sau a altor persoane, inclusiv a persoanelor cu funcţii de demnitate publică, cu judecătorul în circumstanţele prevăzute la art. 8 alin. (31), judecătorul este obligat să informeze în scris, în aceeaşi zi, Consiliul Superior al Magistraturii despre producerea acestui fapt. (3) - abrogat. Articolul 16. Ţinuta vestimentară (1) În şedinţe de judecată judecătorul este obligat să aibă ţinuta vestimentară prevăzută de lege. (2) Statul asigură judecătorului în mod gratuit ţinuta vestimentară. Capitolul V. GARANTAREA INDEPENDENŢEI JUDECĂTORULUI Articolul 17. Asigurarea independenţei judecătorului Independenţa judecătorului este asigurată prin: a) procedura de înfăptuire a justiţiei; b) procedeul de numire, suspendare, demisie şi eliberare din funcţie; c) declararea inviolabilităţii lui; d) secretul deliberărilor şi interzicerea de a cere divulgarea lui; e) stabilirea răspunderii pentru lipsa de stimă faţă de judecată, judecători şi pentru imixtiune în judecarea cauzei; f) alocarea resurselor adecvate pentru funcţionarea sistemului judiciar, crearea de condiţii organizatorice şi tehnice favorabile activităţii instanţelor judecătoreşti; g) asigurarea materială şi socială a judecătorului; h) alte măsuri, prevăzute de lege. Articolul 18. Inamovibilitatea judecătorului (1) Judecătorul instanţei judecătoreşti este inamovibil pe perioada exercitării funcţiilor, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 25. (2) Împuternicirile lui pot fi suspendate în baza şi în modul stabilit de prezenta lege. Articolul 19. Inviolabilitatea judecătorului (1) Personalitatea judecătorului este inviolabilă. (2) Inviolabilitatea judecătorului se extinde asupra locuinţei şi localului lui de serviciu, vehiculelor şi mijloacelor de telecomunicaţie folosite de el, asupra corespondenţei, bunurilor şi documentelor lui personale. (3) Judecătorul beneficiază doar de imunitate funcțională. Judecătorul nu poate fi tras la răspundere pentru opinia sa exprimată în înfăptuirea justiției și pentru hotărârea pronunțată, cu excepția cazului în care vinovăția acestuia a fost stabilită prin sentință definitivă sau, în cadrul unei proceduri disciplinare, s-a constatat intenția ori neglijența gravă în acțiunile sau inacțiunile sale, care au dus la una dintre consecințele prevăzute la art. 2007 alin. (1) lit. c) din Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002. (4) Urmărirea penală împotriva judecătorului poate fi pornită doar de către Procurorul General sau prim-adjunctul, iar în lipsa acestuia de către un adjunct în temeiul ordinului emis de Procurorul General, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile Codului de procedură penală. În cazul săvîrşirii de către judecător a infracţiunilor specificate la art. 243, 324, 326 şi 330-2 ale Codului penal al Republicii Moldova, precum şi în cazul infracţiunilor flagrante, acordul Consiliului Superior al Magistraturii pentru pornirea urmăririi penale nu este necesar. (41) Hotărîrile prin care Consiliul Superior al Magistraturii își expune acordul sau dezacordul pentru pornirea urmăririi penale în condițiile alin. (4) trebuie să fie motivate și se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii, cu anonimizarea datelor cu privire la identitatea judecătorului. (5) Judecătorul nu poate fi reţinut, supus aducerii silite, arestat, percheziţionat fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii. Toate acţiunile procesuale în privinţa judecătorului, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, pot fi efectuate numai după emiterea ordonanţei de pornire a urmăririi penale, cu respectarea garanţiilor instituite de normele constituţionale şi actele internaţionale. Acordul Consiliului Superior al Magistraturii nu este necesar în caz de infracţiune flagrantă. (5-1) – abrogat. (5-2) – abrogat. (5-3) – abrogat. (6) Instanţa de judecată informează în mod obligatoriu Consiliul Superior al Magistraturii despre faptul sancţionării contravenţionale a judecătorului. (7) Judecătorul reţinut, în cazul în care este bănuit că a săvîrşit o contravenţie, urmează a fi eliberat imediat după identificare. Articolul 20. Cariera judecătorilor (1) Cariera judecătorilor presupune promovarea în funcţia de judecător la o instanţă superioară, numirea în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte de instanţă şi transferarea judecătorului la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară. (2) Promovarea în funcţia de judecător la o instanţă superioară, numirea în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte de instanţă şi transferarea judecătorului la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară vor fi precedate de evaluarea performanţelor judecătorului în condiţiile Legii nr. 147/2023 privind selecția și evaluarea performanțelor judecătorilor. (3) Judecătorii pot solicita transferarea la o instanţă de acelaşi nivel doar după expirarea a 3 ani efectiv lucrați de la numirea în funcţie, iar judecătorii care deţin funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti pot solicita transferarea la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară doar după expirarea mandatelor respective sau revocarea din funcţie. (4) Promovarea judecătorului în funcția de judecător la o instanță superioară se face numai cu acordul acestuia, prin concurs, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, de către Președintele Republicii Moldova. Transferul judecătorului la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară se face numai cu consimțământul lui, de către Consiliul Superior al Magistraturii. (4-1) Numirea judecătorului în funcția de președinte sau de vicepreședinte de instanță se face numai cu consimțământul acestuia, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în baza rezultatelor concursului. (5) În cazul reorganizării sau dizolvării instanţei judecătoreşti, judecătorul este transferat, cu consimţămîntul lui, în temeiul legii, la altă instanţă judecătorească. Dacă refuză transferul la altă instanţă, judecătorul are dreptul la demisie în condiţiile art. 26. (6) Judecătorul se consideră promovat în funcţia de judecător la o instanţă superioară, se consideră numit în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte de instanţă sau se consideră transferat la o instanţă de acelaşi nivel ori la o instanţă inferioară de la data indicată în decretul respectiv al Președintelui Republicii Moldova sau, după caz, în hotărârea respectivă a Consiliului Superior al Magistraturii. (7) Judecătorul căruia i-a fost acordat calificativul „insuficient” ca rezultat al evaluării performanţelor nu poate fi promovat în funcţia de judecător la o instanţă superioară, nu poate fi numit în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte de instanţă, nu poate fi transferat la o altă instanţă, nu poate fi ales în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi al organelor specializate pe durata unui an de la data adoptării hotărîrii Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor. Articolul 20-2. Listele judecătorilor care solicită promovarea într-o instanţă judecătorească ierarhic superioară, numirea în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti sau transferul în altă instanţă udecătorească de acelaşi nivel sau într-o instanţă judecătorească inferioară (1) Judecătorii care solicită promovarea într-o instanţă judecătorească ierarhic superioară, numirea în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti sau transferul în altă instanţă judecătorească de acelaşi nivel sau într-o instanţă judecătorească inferioară se includ în listele specificate la art. 6-2 alin. (2) lit. b)–d), care sînt parte integrantă a Registrului. (2) Informaţiile privind persoanele incluse în Registru se prezintă de către secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor şi Consiliului Superior al Magistraturii. Capitolul VI. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ ȘI MATERIALĂ A JUDECĂTORILOR Articolul 21. Răspunderea disciplinară a judecătorilor (1) Judecătorii poartă răspundere disciplinară în modul stabilit de Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. (2) Anularea sau modificarea hotărîrii judecătoreşti atrage răspundere în condiţiile Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor dacă judecătorul care a pronunţat-o a încălcat legea intenţionat sau ca urmare a unei neglijenţe grave. Articolul 21-1. – abrogat. Articolul 21-2. Răspunderea materială a judecătorilor Judecătorii poartă răspundere materială, proporțional gradului de vinovăție stabilit, în acțiunea în regres a statului față de aceștia prin care se solicită restituirea sumelor achitate de stat în cazurile prevăzute la art. 2007 alin. (1) din Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002. Articolul 22. – abrogat. Articolul 23. – abrogat. Capitolul VII. SUSPENDAREA, DETAŞAREA ŞI ELIBERAREA DIN FUNCŢIE A JUDECĂTORULUI Articolul 24. Suspendarea din funcţie (1) Judecătorul poate fi suspendat din funcţie, la cerere sau din oficiu, prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii, dacă: a) în privinţa lui se începe urmărirea penală, pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii în cauza respectivă; b) este recunoscut absent fără veste prin hotărîre judecătorească definitivă; c) participă la campania preelectorală în calitate de candidat pentru autoritatea publică sau autoritatea administraţiei publice locale; d) i se acordă concediu de maternitate şi pentru îngrijirea copilului pe un termen de pînă la 3 ani. (1-1) Judecătorul este suspendat de drept din funcţie pînă la eliberarea sa din funcţie dacă: a) evaluarea performanţelor sale a eşuat – din ziua adoptării hotărîrii corespunzătoare a Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor; b) colegiul disciplinar a propus eliberarea din funcție, iar suspendarea acestuia este proporțională cu situația care a stat la baza ei. La solicitarea judecătorului, Consiliul Superior al Magistraturii poate amâna suspendarea până la examinarea propunerii de eliberare din funcție; c) este numit în funcția de judecător la Curtea Constituțională sau la o instanță judecătorească internațională. (2) În cazul suspendării din funcţie a judecătorului, salariul acestuia se plăteşte în condiţiile legii. (3) Suspendarea din funcţie a judecătorului din cauzele enumerate la alin. (1), cu excepţia lit. a), nu atrage anularea inviolabilităţii personale şi a garanţiilor materiale şi sociale. (4) În cazul prevăzut la alin.(1) lit.a), dacă nu a fost probată vinovăţia judecătorului sau a fost pronunţată o hotărîre de achitare ori de încetare a procesului penal, sau în cazul anulării actelor care au servit drept temei pentru suspendarea sa din funcţie în baza alin. (11), suspendarea din funcţie încetează şi judecătorul este repus în toate drepturile avute anterior. (5) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit.c) şi d), la expirarea termenului pentru care judecătorul a fost suspendat din funcţie, acestuia i se acordă funcţia de judecător pe care a deţinut-o pînă la suspendare sau, cu consimţămîntul judecătorului, i se acordă o altă funcţie de judecător echivalentă. (6) Hotărîrea privind suspendarea din funcţie a judecătorului, adoptată în temeiul alin. (1), poate fi atacată în Curtea Supremă de Justiţie în condiţiile legii. Articolul 24-1. Detaşarea judecătorului (1) – abrogat. (2) Judecătorul poate fi detaşat din funcţie, cu consimţămîntul său, prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii, în scopul îndeplinirii unei funcţii în cadrul secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii , în cadrul Institutului Național al Justiției sau al subdiviziunii Ministerului Justiției care asistă Agentul Guvernamental, pe un termen de pînă la 18 luni, care poate fi prelungit cu cel mult 18 luni. Pentru asigurarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii aleşi în calitate de membri ai consiliului se detaşează din funcţie pentru toată perioada mandatului. (2-1) Prin derogare de la alin. (2), judecătorul ales în funcția de director sau director adjunct al Institutului Național al Justiției se detașează din funcție pe durata exercitării mandatului. (3) – abrogat. (4) – abrogat. (5) Judecătorului detaşat i se menţine statutul de judecător, iar perioada de activitate în instituţiile specificate la alin.(2) și (21) se include în vechimea în muncă în funcţia de judecător. (6) La expirarea termenului pentru care judecătorul a fost detaşat din funcţie prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii, acestuia i se acordă funcţia anterioară de judecător pe care a deţinut-o pînă la detaşare sau, cu consimţămîntul său, i se acordă o altă funcţie de judecător echivalentă. Articolul 25. Eliberarea judecătorului din funcţie (1) Judecătorul este eliberat din funcţie în cazul: a) depunerii cererii de demisie; b) obținerii calificativului „insuficient” la două evaluări consecutive ale performanțelor; c) - abrogată; d) transferului într-o altă funcţie în condiţiile legii; e) - abrogată; f) comiterii unei abateri disciplinare specificate în Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor; g) pronunţării hotărîrii definitive de condamnare; g1) stabilirii, prin actul de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese; g2) nedepunerii declarației de avere și interese personale sau refuzului de a o depune, în condițiile art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate; g3) dispunerii de către instanța de judecată, prin hotărîre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate; g4) - abrogată; g5) rezultatului negativ al testului de integritate profesională în temeiul hotărîrii colegiului disciplinar; h) pierderii cetăţeniei Republicii Moldova; i) nerespectării prevederilor art.8 alin. (1); j) constatării incapacităţii de muncă, dovedite prin certificat medical; k) atingerii de către acesta a plafonului de vârstă; l) instituirii unei măsuri de ocrotire judiciare; m) – abrogată. (2) Eliberarea judecătorului din funcție se face prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Modul de eliberare din funcţie a judecătorului şi de contestare a hotărîrii de eliberare se stabileşte de legislaţie. (3-1) Eliberarea din funcţie a judecătorului în baza temeiurilor specificate la alin. (1) lit. b), f)- g5) şi i) atrage lipsirea acestuia de dreptul la indemnizaţia unică de concediere, prevăzută la art. 26 alin. (3), şi la stabilirea pensiei în condiţiile art. 32. Judecătorii care cad sub incidenţa prezentului alineat vor avea dreptul la pensie pentru limită de vîrstă conform condiţiilor generale stabilite de Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat. (3-2) Eliberarea din funcție a judecătorului în baza temeiurilor specificate la alin. (1) lit. b), f)–g5), i), precum și constatarea irevocabilă a faptului că judecătorul a comis cu intenție o infracțiune legată de exercitarea atribuțiilor de serviciu sau care discreditează justiţia atrag lipsirea acestuia de dreptul la stabilirea pensiei în condiţiile art. 32 sau pierderea dreptului de a primi în continuare această pensie. Judecătorii care cad sub incidenţa prezentului alineat au dreptul la pensie pentru limită de vârstă conform condiţiilor generale stabilite de Legea nr. 156/1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat. (4) În cazul anulării hotărîrii de eliberare din funcţie a judecătorului acesta va fi repus în toate drepturile avute anterior, plătindu-i-se, în modul stabilit de lege, drepturile băneşti de care a fost lipsit. (5) În caz de deces al judecătorului, Consiliul Superior al Magistraturii declară funcţia vacantă. Articolul 26. Demisia judecătorului (1) Se consideră demisie a judecătorului plecarea onorabilă a acestuia din funcţie dacă, în exerciţiul funcţiunii şi în afara relaţiilor de serviciu, el nu a comis fapte care discreditează justiţia sau compromit cinstea şi demnitatea de judecător. (2) Judecătorul are dreptul la demisie prin depunerea cererii de demisie, inclusiv în cazul reorganizării sau dizolvării instanţei judecătoreşti. (3) Judecătorului care a plecat onorabil din sistem i se plăteşte o indemnizaţie unică de concediere egală cu 50% din produsul înmulţirii salariului său mediu lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţia de judecător. Totodată, în calculul indemnizaţiei unice de concediere pentru judecătorul demisionat şi reîntors în funcţie se ia timpul activităţii în funcţia de judecător de la data încetării ultimei demisii. (4) – abrogat. (5) – abrogat. (5-1) Nu se consideră plecare onorabilă demisia judecătorului care a comis fapte care discreditează justiţia sau compromit cinstea şi demnitatea de judecător. (5-2) În cazul în care împotriva judecătorului a fost pornită urmărirea penală pentru comiterea faptelor menționate la alin. (51), plata indemnizației unice de concediere se suspendă până la data rămânerii irevocabile a hotărârii cu privire la vinovăția judecătorului. (6) Judecătorul este considerat demisionat atîta timp, cît respectă prevederile art.8, păstrează cetăţenia Republicii Moldova şi nu comite fapte ce discreditează justiţia sau compromit cinstea şi demnitatea de judecător. (7) În cazul în care constată că judecătorul demisionat nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege, Consiliul Superior al Magistraturii sistează demisia judecătorului, acesta fiind în drept să atace hotărîrea de sistare în instanţa judecătorească într-un termen de 10 zile de la data primirii copiei de pe hotărîre. (8) Demisia judecătorului se sistează şi în cazul numirii repetate a acestuia în funcţia de judecător. Articolul 26-1. Menţinerea împuternicirilor judecătorului Împuternicirile judecătorului transferat, detaşat, suspendat în perioada examinării de către acesta a unei cauze penale sau civile aflate în faza de terminare se menţin pînă la încheierea judecării cauzei respective, în baza unei hotărîri motivate a Consiliului Superior al Magistraturii. Capitolul VIII. PROTECŢIA DE STAT A JUDECĂTORULUI, ASIGURAREA LUI MATERIALĂ ŞI SOCIALĂ Articolul 27. Protecţia de stat a judecătorului şi a membrilor familiei lui (1) Judecătorul, membrii familiei lui şi averea lor se află sub protecţia statului. La cererea judecătorului sau a preşedintelui instanţei judecătoreşti, organele afacerilor interne sînt obligate să ia măsurile de rigoare pentru asigurarea securităţii judecătorului şi a membrilor familiei lui, integrităţii bunurilor acestora. (2) Atentarea la viaţa şi sănătatea judecătorului, distrugerea sau deteriorarea bunurilor, ameninţarea lui cu omor, violenţă sau cu deteriorarea bunurilor, calomnierea ori insultarea acestuia, precum şi atentarea la viaţa şi sănătatea rudelor apropiate (părinţilor, soţiei, soţului, copiilor), atrag răspunderea stabilită de lege. Judecătorul are dreptul să fie asigurat de către organele afacerilor interne cu mijloace de apărare. Articolul 28. Salarizarea judecătorului (1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sînt salarizaţi în condiţiile şi în modul stabilite de legislația privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar. (2) – abrogat. Articolul 29. Concediul judecătorului (1) Judecătorul are dreptul la un concediu de odihnă anual de 30 de zile calendaristice. (2) Dacă judecătorul are o vechime în funcţia publică de pînă la 5 ani, concediul lui se majorează cu 2 zile lucrătoare, de la 5 ani la 10 ani - cu 5 zile lucrătoare, de la 10 la 15 ani - cu 10 zile lucrătoare, de peste 15 ani - cu 15 zile lucrătoare. (3) Concediul de odihnă anual se acordă judecătorilor de către preşedinţii instanţelor respective, în conformitate cu programul concediilor de odihnă anuale aprobat de către aceştia. Preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti concediul de odihnă anual se acordă de către Consiliul Superior al Magistraturii. (4) – abrogat. (5) Judecătorul poate fi rechemat din concediul de odihnă anual numai cu consimţămîntul scris al acestuia şi doar în situaţii neprevăzute, care fac necesară prezenţa lui la serviciu. În acest caz, judecătorul nu este obligat să restituie indemnizaţia pentru zilele de concediu nefolosite. Rechemarea din concediu se efectuează în ordinea stabilită pentru acordarea lui. Articolul 30. -abrogat. Articolul 31. Alte garanţii sociale Judecătorul şi membrii familiei sale beneficiază de asistenţă medicală gratuită la nivel minim necesar şi de alte garanţii sociale prevăzute de lege. Articolul 32. Asigurarea cu pensie (1) Judecătorul care a atins vârsta prevăzută la alin. (2) și confirmă vechimea în muncă generală și vechimea în muncă în funcția de judecător prevăzute la alin. (3) are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în mărime de 55% din salariul său mediu lunar, care, pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de muncă generală prevăzută la alin. (3), se mărește cu 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul său mediu lunar. (2) Începând cu 1 iulie 2021, pentru judecători se stabilește vârsta de pensionare de 50 de ani și 6 luni, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. În fiecare an ulterior, vârsta de pensionare se majorează conform eşalonării prevăzute în tabelul nr. 1, până la atingerea vârstei de 63 de ani. Tabelul nr. 1 De la 1 iulie Vârsta de pensionare pentru judecători 2021 50 ani 6 luni 2022 51 ani 2023 51 ani 6 luni 2024 52 ani 2025 52 ani 6 luni 2026 53 ani 2027 53 ani 6 luni 2028 54 ani 2029 54 ani 6 luni 2030 55 ani 2031 55 ani 6 luni 2032 56 ani 2033 56 ani 6 luni 2034 57 ani 2035 57 ani 6 luni 2036 58 ani 2037 58 ani 6 luni 2038 59 ani 2039 59 ani 6 luni 2040 60 ani 2041 60 ani 6 luni 2042 61 ani 2043 61 ani 6 luni 2044 62 ani 2045 62 ani 6 luni 2046 63 ani (3) Începând cu 1 iulie 2021, pentru judecători se stabilește vechimea în muncă generală de cel puţin 20 de ani şi 6 luni și vechimea în muncă în funcția de judecător de cel puțin 13 ani, necesare pentru obținerea dreptului la pensie. În fiecare an ulterior, vechimea în muncă generală și vechimea în muncă în funcția de judecător se majorează cu 6 luni, până la atingerea vechimii în muncă generale de 34 de ani și a vechimii în muncă în funcția de judecător de 15 ani, conform eșalonării prevăzute în tabelul nr. 2. Tabelul nr. 2 De la 1 iulie Vechimea în muncă generală Vechimea în muncă în funcția de judecător 2021 20 ani 6 luni 13 ani 2022 21 ani 13 ani 6 luni 2023 21 ani 6 luni 14 ani 2024 22 ani 14 ani 6 luni 2025 22 ani 6 luni 15 ani 2026 23 ani 2027 23 ani 6 luni 2028 24 ani 2029 24 ani 6 luni 2030 25 ani 2031 25 ani 6 luni 2032 26 ani 2033 26 ani 6 luni 2034 27 ani 2035 27 ani 6 luni 2036 28 ani 2037 28 ani 6 luni 2038 29 ani 2039 29 ani 6 luni 2040 30 ani 2041 30 ani 6 luni 2042 31 ani 2043 31 ani 6 luni 2044 32 ani 2045 32 ani 6 luni 2046 33 ani 2047 33 ani 6 luni 2048 34 ani (4) Prevederile alin. (1)–(3) se aplică şi judecătorilor care au activat în instanţele internaţionale, luându-se în calcul salariul mediu lunar al judecătorului Curţii Supreme de Justiţie. (5) Pensia pentru vechime în muncă stabilită în condiţiile alin. (1)–(3) se calculează şi se plăteşte doar judecătorilor demisionaţi şi judecătorilor eliberaţi din funcţie în legătură cu atingerea plafonului de vârstă. (6) În cazul în care judecătorul demisionat este numit în funcţia de judecător, plata pensiei se suspendă. (7) La calcularea pensiei, în vechimea în muncă generală se includ perioadele prevăzute la art. 5 și art. 50 din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii. (8) Pensiile stabilite conform prezentei legi se indexează în condițiile art. 13 din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii. Articolul 32-1. Organele care efectuează stabilirea şi plata pensiilor (1) Pensiile se stabilesc şi se plătesc de organele de asigurări sociale. (1-1) Modul de organizare a activităților privind plata pensiilor se stabilește de către Guvern. (2) Organele de asigurări sociale au dreptul de control asupra autenticităţii actelor ce confirmă stagiul de muncă şi venitul asigurat, eliberate de organele abilitate. Articolul 32-2. – abrogat. Articolul 33. Asigurarea de stat şi plăţile de compensare (1) Viaţa, sănătatea şi bunurile judecătorului sînt supuse asigurării de stat obligatorii de la bugetul de stat. Viaţa şi sănătatea judecătorului sînt supuse asigurării de stat obligatorii la o sumă egală cu suma mijloacelor lui băneşti de întreţinere pe 15 ani la ultimul loc de lucru. (2) Suma de asigurare se plăteşte în caz de: a) moarte violentă sau deces al judecătorului în exerciţiul funcţiunii, dacă decesul a survenit ca urmare a unor leziuni corporale sau altei vătămări violente a sănătăţii ori a unui accident de muncă, - succesorilor lui, sub forma unei indemnizaţii unice egale cu produsul înmulţirii salariului mediu anual al decedatului la numărul de ani compleţi pe care acesta nu i-a supravieţuit pînă la atingerea plafonului de vîrstă, dar nu mai puţin de 15 salarii medii anuale; b) mutilare a judecătorului sau de o altă vătămare violentă a sănătăţii ori mutilare, sau o altă vătămare a sănătăţii judecătorului ca urmare a unui accident de muncă care exclude posibilitatea de a continua activitatea profesională şi a provocat pierderea capacităţii depline de muncă - sub forma unei indemnizaţii unice egale cu suma mijloacelor lui băneşti de întreţinere pe 15 ani; c) cauzare judecătorului în exerciţiul funcţiunii de leziuni corporale sau de o altă vătămare violentă a sănătăţii ori cauzare de leziuni corporale ca urmare a unui accident de muncă ce nu au provocat pierderea capacităţii de muncă, dar exclud posibilitatea de a continua activitatea profesională - sub forma unei indemnizaţii unice egale cu suma mijloacelor lui băneşti de întreţinere pe un an; d) mutilare a judecătorului în exerciţiul funcţiunii sau de o altă vătămare violentă a sănătăţii ori mutilare, sau o altă vătămare a sănătăţii judecătorului ca urmare a unui accident de muncă ce exclude posibilitatea de a continua activitatea profesională - sub forma unei compensaţii lunare egale cu salariul pe care l-a avut în funcţia de judecător. Pensia de invaliditate sau alte tipuri de pensii stabilite pînă sau după pierderea capacităţii de a continua activitatea profesională nu se includ în calculul despăgubirii. În această despăgubire nu se include nici salariul primit de către judecător după vătămare şi despăgubirile de asigurare de stat; e) moarte violentă sau deces al judecătorului ca urmare a unor leziuni corporale sau a altei vătămări violente a sănătăţii, sau a unui accident de muncă - membrilor familiei acestuia inapţi de muncă, aflaţi la întreţinerea lui, sub forma unei indemnizaţii lunare egale cu diferenţa dintre partea ce le revenea din salariul celui decedat şi pensia stabilită în legătură cu pierderea întreţinătorului, fără a se lua în calcul ajutorul unic. (3) În cazul decesului judecătorului în exerciţiul funcţiunii, familiei acestuia i se plăteşte o indemnizaţie unică în mărimea şi în condiţiile stabilite la art. 26 alin. (3). (4) În caz de deces al judecătorului demisionat sau pensionat, familiei lui sau persoanei care dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces i se plăteşte un ajutor de deces în cuantumul echivalent cu cel stabilit anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. (5) Prejudiciul material cauzat în legătură cu activitatea de serviciu a judecătorului prin deteriorarea sau nimicirea bunurilor acestuia, bunurilor membrilor familiei lui sau ale rudelor apropiate se repară integral de la bugetul de stat. Articolul 34. Legitimaţia judecătorului (1) Judecătorul primeşte legitimaţie de un model aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. (2) Legitimaţia judecătorului este eliberată de Consiliul Superior al Magistraturii şi serveşte ca document de identitate pe întreg teritoriul republicii. (3) – abrogat. Capitolul X. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII Articolul I. Prezenta lege intră în vigoare de la data publicăr... Prezenta lege intră în vigoare de la data publicării. Articolul II. Legile şi alte acte normative rămîn în vigoare în ... Legile şi alte acte normative rămîn în vigoare în partea care nu contravine prezentei legi. Articolul III. (1) Se consideră că preşedinţii, vicepreşedinţii ş... (1) Se consideră că preşedinţii, vicepreşedinţii şi judecătorii din judecătoriile raionale, municipale (de sector), în exerciţiul funcţiunii la data adoptării prezentei legi îndeplinesc toate condiţiile prevăzute pentru aceste funcţii şi sînt inamovibili în perioada pentru care au fost numiţi. (2) Prevederile prezentei legi referitoare la indemnizaţii se extind asupra judecătorilor pensionaţi sau eliberaţi după expirarea împuternicirilor, cu condiţia unei vechimi în funcţia de judecător de cel puţin 15 ani. (3) Sub incidenţa art. 26 şi art. 32 cad judecătorii pensionaţi din această funcţie, indiferent de data pensionării. (4) – abrogat. Articolul IV. (1) Judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie trans... (1) Judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie transferaţi în interes de serviciu, în condiţiile prezentei legi, în funcţii cu nivel de salarizare mai mic li se păstrează salariul funcţiei, adaosurile şi suplimentele anterioare. (2) Funcţionarii din aparatul Curţii Supreme de Justiţie transferaţi în interes de serviciu în funcţii cu nivel de salarizare mai mic beneficiază timp de 3 luni de la data transferului de salariul funcţiei anterior. Articolul V. Consiliul Superior al Magistraturii, pînă la 1 dec... Consiliul Superior al Magistraturii, pînă la 1 decembrie 1995, va prezenta Parlamentului lista de candidaţi la funcţia de judecători ai Curţii Supreme de Justiţie şi Preşedintelui Republicii Moldova lista de candidaţi la funcţia de judecători ai tribunalelor şi Curţii de Apel. Articolul VI. Guvernul, în termen de 3 luni de la data adoptării... Guvernul, în termen de 3 luni de la data adoptării prezentei legi: aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege. Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021