Legea Cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă

Capitolul I. DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Cadrul juridic
(1) Protecţia rîurilor şi bazinelor de apă împotriva poluării, impurificării, epuizării şi înnămolirii, precum şi folosirea terenurilor aferente lor, se efectuează în temeiul Constituţiei, Legii privind protecţia mediului înconjurător, prezentei legi şi altor acte normative.

 (2) Prezenta lege reglementează modul de creare a zonelor de protecţie a apelor şi a fîşiilor riverane de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, regimul de folosire şi activitatea de ocrotire a lor. Sub incidenţa ei nimeresc toate persoanele juridice şi fizice, inclusiv cele străine.

Articolul 2. Noţiuni principale
În prezenta lege sînt utilizate următoarele noţiuni:

 zonă de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă - teritoriul aferent obiectivului acvatic cu dimensiuni stabilite, destinat pentru protecţia apelor de suprafaţă împotriva puoluării, epuizării şi innămolirii;

 fîşie riverană de protecţie a apelor - teritoriul cu dimensiuni stabilite din componenţa zonei de protecţie a apelor menit pentru crearea perdelelor forestiere sau înierbare;

 perdea forestieră de protecţie a malului – perdeaua forestieră de-a lungul malului obiectivului acvatic menită pentru protecţia lui împotriva eroziunii şi alunecărilor de teren;

 muchia taluzului riveran al albiei - linia de cotitură bruscă a malului, care separă partea superioară cu pantă lină de sectorul abrupt subiacent;

 cumpăna apelor - linia de separare a scurgerilor precipitaţiilor atmosferice pe două pante orientate în direcţii opuse; catena muntoasă sau sectorul de teren înalt care desparte două bazine de scurgere;

 brîul meandrelor - teritoriul dintre liniile ce unesc extremele exterioare ale cotiturilor rîului în locurile de meandrare intensă;

 braţ părăsit - albia veche a rîului cu apă stătătoare sau care curge lent, deseori unită cu albia principală;

 poluarea apei - achimbarea compoziţiei sau a stării apei drept urmare a introducerii impurităţilor ce duce la înrăutăţirea calităţii şi a proprietăţilor ei fizice, chimice şi biologice;

 epuizarea apelor - micşorarea volumului de apă sub nivelu l minim admisibil care asigură starea ecologică bună a obiectivului acvatic;

 înnămolire - acumularea în albia rîului sau în matca bazinului de apă a particulelor organice şi neorganice ce duce la formarea stratului de nămol şi micşorarea volumului de apă;

 ape reziduale - ape poluate cu substanţe organice si neorgarnie. Se subîmpart în industriale, agricole, menajere şi atmosferice (de ploaie);

 activitate economică - orice activitate umană legată de folosirea obiectivului dat pentru obţinerea bunurilor materiale.

 albie minoră - suprafaţă de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherită, între maluri, a apelor la niveluri obişnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturală a apelor;

 albie majoră (luncă) - porţiune de teren din valea naturală a unui curs de apă, peste care se revarsă apele mari la ieşirea lor din albia minoră.

 tăieri de igienă -lucrări de extragere a arborilor bolnavi, infectaţi, rupţi, uscaţi, afectaţi sau doborîţi, avînd ca scop realizarea şi menţinerea stării fitosanitare cît mai bune în pădure, neadmiterea formării şi extinderii focarelor de boli şi dăunători. Tăierile de igienă sînt parte a complexului tăierilor de îngrijire şi de conservare;

 tăieri de îngrijire - lucrări silvotehnice care se aplică în păduri de la constituirea stării de masiv (în tinereţe) şi pînă la apropierea vîrstei de exploatare (regenerare), avînd ca scop îmbunătăţirea structurii, calităţii, rezistenţei biologice şi funcţionalităţii acestora;

 tăieri de conservare - lucrări ce se aplică în arboretul de vîrstă înaintată, care are funcţii speciale de protecţie, în scopul menţinerii sau îmbunătăţirii stării fitosanitare a acestuia şi asigurării îmbunătăţirii continue a funcţiilor de protecţie atribuite. Aceste tăieri se aplică în arboretul inclus, conform amenajamentului silvic, într-o subunitate de gospodărire, exclus provizoriu sau definitiv de la tăierile de regenerare şi supus regimului de conservare;

 reconstrucţie ecologică - lucrări complexe care au drept scop restabilirea unor păduri valoroase, însă deteriorate structural ca rezultat al unui impact nefavorabil antropogen sau natural şi readucerea acestora la stările similare sau apropiate cu cele de pînă la impact.

Articolul 3. Zona de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă
(1) Zona de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă include lunca rîului, primele terase supraluncă, muchiile şi povîrnişurile abrupte ale malurilor principale, rîpile şi văgăunile care intră nemijlocit în valea rîului.

 (2) În zona de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă se Instalează un regim special de activitate economică.

 (3) În cazul folosirii surselor de apă de suprafaţă pentru alimentarea centralizată cu apă în scopul satisfacerii necesităţilor de apă potabilă în locurile de captare a apei se stabilesc zone de protecţie sanitară, ce prevăd un regim special de exploatare.

Articolul 4. Fîşia riverană de protecţie a apelor
În zona de protecţie a apelor se separă fîşia riverană de protecţie a apelor în hotarele căreia activitatea economică este strict limitată.

Articolul 5. Rîurile şi bazinele de apă
(1) În prezenta lege se consideă rîuri şi pîraie toţi curenţii de apă, care curg mai mult de 6 luni pe an în albia pe care şi-au format-o de la izvor pînă în delta, cu excepţia izvoarelor de pe pante. În funcţie de lugimea albiei curenţii de apă se împart în:

 pîraie - pînă la 10 kilometri;

 rîuleţe şi rîuri mici - de la 10 la 100 kilometri;

 rîuri mijlocii - de la 100 la 200 kilometri;

 rîuri mari - peste 200 kilometri.

 (2) Din categoria bazinelor de apă fac parte lacurile, lacurile de acumulare şi iazurile.

Capitolul II. STABILIREA DIMENSIUNILOR ZONELOR ŞI FÎŞIILOR DE  PROTECŢIE A APELOR RÎURILOR ŞI BAZINELOR DE APĂ
Articolul 6. Dimensiunile zonelor de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă
(1) De-a lungul malurilor rîurilor şi bazinelor de apă se stabilesc zone de protecţie a apelor cu o lăţime de cel puţin 500 metri de la muchia taluzului riveran al albiei pe maluri, dar nu mai departe de cumpăna apelor.

 (2) Pentru pîraie (cu curent de apă permanent sau temporar) de-a lungul malurilor se stabileşte zona de protecţie a apelor cu o lăţime de cel puţin 15 metri ambele maluri.

 (3) Lăţimea zonelor de protecţie a apelor rîurilor Nistru,Prut şi Dunăre constituie cel puţin 1000 metri.

Articolul 7. Dimensiunile fîşiilor riverane de protecţie a apelor
(1) Lăţimea fîşiilor riverane de protecţie a apelor se stabileşte, în dependenţă de lungimea rîurilor, în următoarele mărimi:

 pentru rîuleţe şi rîuri mici - cel puţin 20 metri;

 pentru rîuri mijlocii - cel puţin 50 metri;

 pentru rîuri mari - cel puţin 100 metri.

 (2) Pentru bazinele de apă situate în albiile rîurilor, precum şi pentru izvoarele acestor rîuri lăţimea fîşiilor riverane se stabileşte în dependenţă de lungimea rîului caracterul pantelor aferente.

 (3) Lăţimea fîşiei riverane de protecţie a apelor se stabileşte în dependenţă de activitatea proceselor de eroziune caracterul reliefului, particularităţile de folosire a rîului sau a bazinului de apă, precum şi de existenţă luncii înmlăştinite.

 (4) Pe sectoarele rîurilor cu procese intense de formare a albiei fîşia riverană de protecţie a apelor se stabileşte de la brîul meandrelor.

 (5) De-a lungul sectoarelor indiguite ale albiilor rîurilor hotarul fîşiei riverane se uneşte cu fundaţia pantei uacate a digului de apărare contra inundaţiilor.

 (6) Pe sectoarele rîurilor ce intră în componenţa sistemelor de ameliorare lăţimea fîşiilor riverane de protective a apelor se stabileşte, luîndu-se în considerare particularităţile de construcţie şi de exploatare a elementelor acestor siateme şi cerinţele prezentei legi.

 (7) Pentru curenţii de apă sau unele sectoare ale acestora, a căror albie a fost adîncită şi/sau îndreptată ori a fost conectată la canale consolidate, tuburi sau alte construcţii hidrotehnice, lăţimea fîşiilor riverane se stabileşte în dependent de lungimea curentului de apă şi de caracterul pantelor adiacente.

Articolul 8. Fîşiile riverane de protecţie a apelor în teritoriul localităţilor
(1) Dimensiunile fîşiilor riverane de protecţie a apelor în teritoriului localităţilor se stabilesc pornind de la condiţiile concrete ale sistematizării şi construcţiei după planul general, aprobat în conformitate cu legislaţia. În lipsa planului general de sistematizare şi construcţie a localităţilor dimensiunile fîşiilor riverane de protecţie a apelor se atabilesc de către organele executive ale administraţiei publice locale în baza documentaţiei de proiect, coordonate cu, autoritatea centrală pentru agricultură şi alimentaţie, autoritatea central pentru sănătate şi autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului inconjurător.

 (2) Malurile rîurilor şi ale bazinelor de apă din perimetrul fîşiilor riverane de protecţie a apelor se consolidează în mod obligatoriu prin plantarea de arbori şi arbuşti hidrofili.

 (3) Amplasarea şi construcţia obiectivelor de orice menire în perimetrul fîşiilor riverane de protecţie a apelor se va permite numai după stabilirea dimensiunilor fîşiilor şi determinarea modului de amenajare a acestora.

Articolul 9. Perdelele forestiere de protecţie a malurilor.
(1) Perdelele forestiere de protecţie a malurilor se formează în limitele fîşiei de protecţie a apelor şi sînt obligatorii pe sectoarele malurilor rîurilor şi bazinelor de apă supuse eroziunii.

(2) Perdelele forestiere de protecţie a malului se amplasează de la muchia taluzului riveran al albiei. Lăţimea lor se stabileşte în următoarele proporţii:

(3) În luncile rîurilor pe terenurile agricole de calitate superioară lăţimea perdelelor forestiere de protecţie a malurilor se stabileşte în mărime de la 5 la 15 metri, cu consolidarea în mod obligatoriu a taluzului riveran al albiei prin plantare de arbuşti hidrofili.

(4) Dacă pe malurile rîurilor şi bazinelor de apă sînt plaje de nisip, perdelele forestiere de protecţie a malurilor se amplasează incepînd cu hotarul superior al plajei.

Articolul 10. Plantaţiile forestiere de la izvoarele şi de pe cursul superior al rîurilor
(1) Plantaţiile forestiere la izvoarele rîurilor se creează în scopul protecţiei lor impotriva poluării, ruinării şi secătuirii:

 (2) Dimensiunile plantaţiilor forestiere se stabilesc în funcţie de condiţiile locale, însă nu trebuie să fie mai înguste decît lăţimea fîşiilor riverane de protecţie a apelor rîurilor respective.

 (3) Pe cursul superior al rîurilor pînă la locul de intrare a albiei în lunci, malurile şi terenurile aferente urmează să fie tmpădurite cu arbori şi arbuşti aborigeni. Lăţimea perdelei forestiere se stabileşte în dependenţă de gradul de eroziune a pantei, constituind cel puţin 15 metri.

Articolul 11. Hotarele zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă
(1) Hotarele zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor ae marchează pe teren prin perdele forestiere, drumuri, construcţii hidrotehnice antierozionale şi se unesc, de regulă cu lizierele plantaţiilor forestiere, cu hotarele contururilor landşafturilor şi terenurilor agricole.

 (2) Hotarele fîşiilor riverane de protecţie a apelor se marchează pe teren de asemenea şi prin indicatoare de model standard. Indicatoarele se instalează de către organelle împuternicite în acest scop ale autoritatea centrală pentru agricultură şi alimentaţie şi autorităţile administraţiei publice locale.

 (3) Modul de înstrăinare a terenurilor pentru crearea fîşiilor riverane de protecţie a apelor, de executare a lucrărilor de proiectare, de creare şi îngrijire a plantaţiilor forestiere, precum şi de exercitare a controlului în acest domeniu se stabileşte în regulamentul aprobat de Guvern.

Capitolul III. RESPECTAREA REGIMULUI DE PROTECŢIE   A APELOR RÎURILOR ŞI BAZINELOR DE APĂ,  RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCALCAREA LUI
Articolul 12. Folosirea terenurilor din zonele de protecţie a apelor
Terenurile situate în zonele de protecţie a apelor, cu excepţia fîşiilor riverane de protecţie a apelor şi a sectoarelor luncilor înmlăştinite, pot fi plantate cu orice fel de culture agricole, inclusiv cu plantaţii multianuale.

Articolul 13. Restrângerea activității economice în zonele de protecţie a apei
(1) În zonele de protecţie a apelor se interzice:

 a) aplicarea pesticidelor pe fîşii cu o lăţime de 300 metri de la muchia taluzului riveran al albiei;

 b) amplasarea fermelor şi complexelor zootehnice;

 c) construcţia, amplasarea şi exploatarea depozitelor pentru păstrarea îngrăşămintelor minerale şi pesticidelor, obiectelor pentru prepararea soluţiilor de pesticide şi alimentarea cu aceste soluţii, întreprinderilor de prelucrare secundară a hîrtiei şi celulozei, întreprinderilor chimice, tăbăcăriilor (inclusiv a întreprinderilor de prelucrare primară a pieilor brute), colectoarelor de ape reziduale de la fermele şi complexele zootehnice; 

 d) repartizarea terenurilor pentru depozitarea deşeurilor menajere şi de producţie;

 e) tăierea arborilor şi arbuştilor (cu excepţia tăierilor de îngrijire, de igienă, de conservare şi a reconstrucţiei ecologice pe parchete cu o suprafaţă de pînă la 1,0 ha, dacă se respectă termenul de alăturare şi se creează condiţii ecologice favorabile regenerării speciilor de bază);

 f) extragerea nisipului şi prundişului din albia minoră a rîului.

 (2) În zonele de protecţie a apelor se interzice, fără coordonarea în scris cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător şi cu autoritatea centrală pentru sănătate, efectuată în baza avizului pozitiv al expertizei ecologice de stat a documentaţiei privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător şi documentaţiei de proiect:

 a) construcţia, amplasarea şi exploatarea depozitelor de produse petroliere şi întreprinderilor petrochimice de interes naţional, staţiilor de alimentare cu combustibili, cazangeriilor, punctelor de deservire tehnică şi spălare a tehnicii şi mijloacelor de transport;

 b) construcţia colectoarelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare a apelor reziduale. În cazurile cînd amplasarea lor în afara zonelor de protecţie a apelor este imposibilă (din cauza condiţiilor de construcţie, a configuraţiei terenului sau din alte motive), construcţia lor se admite ca excepţie, cu condiţia realizării măsurilor de prevenire a poluării rîurilor şi bazinelor de apă;

 c) desfăşurarea lucrărilor de astupare a lacurilor din luncă şi a braţelor părăsite, efectuarea lucrărilor de regularizare a cursului rîului, montarea comunicaţiilor, executarea altor lucrări care influenţează negativ calitatea apei şi starea obiectivelor acvatice;

 d) extragerea substanţelor minerale utile solide, a petrolului şi gazelor naturale în albia majoră.

 (3) Păşunatul în zonele de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă se permite în exclusivitate în partea îndepărtată de rîu a zonei de protecţie şi se efectuează în conformitate cu normele şi regimul capacităţii de păşunat. Responsabilitatea pentru respectarea normelor şi regimului capacităţii de păşunat o poartă autorităţile administraţiei publice locale.

 (4) Dacă în zona de protecţie a apelor sînt obiective care poluează sursele de apă sau implică pericolul poluării lor şi care nu se încadrează în cerinţele auditului ecologic, se prevede transferarea acestora dincolo de hotarele zonei de protecţie.

Articolul 14. Folosirea terenurilor din fîşiile riverine de protecţie a apelor
(1) Teritoriul fîşiilor riverane de protecţie a apelor se foloseşte pentru crearea perdelelor forestiere pentru fînaţuri şi restabilirea locurilor de depunere a icrelor din luncile inundabile şi deltele rîurilor. Înăuntrul acestor fîşii pot fi construite numai construcţii hidrotehnice de protecţie şi de consolidare a malurilor pot fi amenajate locuri de trecere a peştelui, (diguri, pereuri, pereţi de sprijin, ecluze ş.a.), construcţii şi instalaţii provizorii pentru creşterea şi prinsul peştelui şi animalelor de apă, prize de apă și instalații mobile în scopul alimentării cu apă a populației și al irigării terenurilor agricole, cu notificarea prealabilă a autorității administrative de gestionare a apelor.

 (2) În cazul existenţei sau creării perdelelor forestiere de protecţie a malului, terenurile respective se transmit în administrarea autorităţii silvice centrale cu atribuirea dreptului de proprietate publică asupra lor. 

 (3) În cazul utilizării pentru fînaţuri a terenului aflat în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor autorităţi, aceste autorităţi determină modul de utilizare a terenului pentru fînaţ şi poartă răspundere pentru utilizarea lor conform destinaţiei.

 (4) În cazul restabilirii locurilor de depunere a icrelor din luncile inundabile şi deltele rîurilor, regimul de utilizare a lor se stabileşte de Agenția de Mediu.

 (5) Pentru fîşiile riverane de protecţie a apelor, în care se efectuează utilizarea în complex, determinată la alineatul (1) al prezentului articol, se permite administrarea comună de către autorităţile administraţiei publice locale, autoritatea silvică centrală şi Agenția de Mediu în baza acordului încheiat între ei, în care sînt repartizate funcțiile acestora.

 (6) Adăparea vitelor se efectuează în locuri amenajate special, atribuite de comun acord cu organele administraţiei publice locale. Mînarea vitelor la adăpare prin fîşiile riverane de protecţie a apelor se efectuează pe cărări stabilite în acest scop, amplasate de-a curmezişul fîşiilor de protecţie.

 (7) În limitele fîşiilor riverane de protecţie a apelor se interzice aratul terenurilor, păşunatul şi organizarea taberelor de vară pentru vite, amenajarea campingurilor şi taberelor staţionare de corturi.

Articolul 15. Aplicarea pesticidelor şi îngrăşămintelor în zonele de potecţie a apelor
(1) În zonele de protecţie a apelor, în afara fîşiei de 300 metri de la muchia taluzului riveran al albiei, aplicarea pesticidelor se admite numai pe timp uscat fără vînt cu mijloace terestre.

 (2) Aplicarea pesticidelor în limitele fîşiei de 300 metri de la muchia taluzului riveran al albiei se admite local în cazuri excepţionale de răspîndire epifitotică a dăunătorilor şi bolilor, sub supravegherea strictă a specialiştilor de profilul respectiv şi cu acordul organelor care exercită controlul asupra stării mediului înconjurător.

 (3) Aplicarea îngrăşămintelor minerale şi organice înăuntrul fîşiei de 300 metri de la muchia taluzului riveran al albiei se admite numai sub brazdă.

Articolul 16. Răspunderea pentru încălcarea modului de stabilire şi creare a zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor  de apă
Persoanele cu funcţii de răspundere culpabile de încălcarea modului de stabilire şi creare a zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, prevăzut la articolele 6-11, poartă răspundere în conformitate cu Codul cu privire la contravenţiile administrative .

Articolul 17. Răspunderea pentru încălcarea regimului de folosire a teritoriului zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă
Persoanele culpabile de încălcarea regimului de folosire a teritoriului zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, prevăzut la articolele 13- 15, poartă răspundere în conformitate cu Codul cu privire lacontravenţiile administrative.

Articolul 18. Controlul asupra stabilirii şi creării zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor, asupra respectării regimului de folosire a teritoriului lor
(1) Monitorizarea stabilirii și creării zonelor și fâșiilor de protecție a apelor, a formării perdelelor forestiere în zonele de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă, precum și a respectării regimului de activitate economică în acestea, se exercită de către organele administrației publice locale și de către autoritatea pentru gestionarea resurselor de apă.

	(2) Controlul de stat asupra respectării regimului de activitate economică în zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă ţine de competenţa Inspectoratului pentru Protecția Mediului.

	(3) Drepturile şi obligaţiile persoanelor care controlează repsectarea regimului de activitate economică în zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, precum şi ale persoanelor care desfăşoară această activitate se reglementează de, legislaţie .

Articolul 19. Soluţionarea litigiilor
Litigiile dintre beneficiarii folosinţei pămîntului şi organele care exercită controlul asupra respectării –regimului de activiţate economică în zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă se soluţionează de instânţa judecătorească, arbitraj şi de organele Administraţiei publice locale în limitele competenţei lor în conformitate cu legislaţia.

Capitolul IV. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 20. Prezenta lege întră în vigoare la data publicării.
Articolul 21. Guvernul:  pînă la 1 septembrie 1995 va aduce acte...
Guvernul:

 pînă la 1 septembrie 1995 va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;

 pînă la 1 octombrie 1995 va adopta actele normative prevăzute în prezenta lege;

 va asigura reexaminarea şi anularea de către ministere şi departamente a actelor normative ce contravin prezentei legi.

Abrogată prin


Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021