Legea Drumurilor

Parlamentul adoptă prezenta lege.

	Prezenta lege transpune parțial Anexa I la Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a greutății maxime autorizate în traficul internațional, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 235 din 17 septembrie 1996, așa cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 595/2009 și (UE) 2018/956 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Directivei 96/53/CE a Consiliului.

	Legea de faţă stabileşte principiile economice, juridice şi organizatorice de administrare, întreţinere, extindere şi utilizare a drumurilor.

Articolul 1. Dispoziţii generale
(1) Prezenta lege stabilește principiile economice, juridice și organizatorice de administrare, întreținere, extindere și utilizare a drumurilor.

	(2) Prezenta lege are ca scop:

	a) stabilirea cadrului normativ de bază privind funcționarea drumurilor și utilizarea acestora, privind dobîndirea și folosirea suprafețelor de teren aferente drumurilor, privind conducerea, coordonarea și controlul activităților în domeniul drumurilor, precum și privind respectarea intereselor utilizatorilor drumurilor, ale proprietarilor drumurilor și ale statului;

	b) eficientizarea administrării de stat a activităților în domeniul drumurilor; 

	c) îmbunătățirea climatului investițional în domeniul drumurilor și al activităților aferente;

	d) asigurarea integrării drumurilor naționale în rețeaua internațională de transport auto.

	(3) În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni de bază semnifică:

	drumuri – căi de comunicație terestră special amenajate pentru circulaţia vehiculelor şi a pietonilor;

	administrarea drumurilor – activitate care are ca obiect proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea şi întreţinerea drumurilor, precum și gestionarea acestora;

	gestionarea drumurilor – activitate, parte componentă a administrării drumurilor, care are ca obiect crearea şi actualizarea băncii de date tehnice rutiere, a cadastrului drumurilor; exploatarea şi dezvoltarea sistemului de administrare optimizată, gestiunea traficului rutier; efectuarea investigațiilor şi expertizelor drumurilor publice, prin măsurări cu aparataj corespunzător, şi a reviziilor stării acestora; atribuirea concesiunilor și reglementarea folosirii zonei drumurilor publice;  

	teren aferent drumului – zona drumului, zonele de protecție ale acestuia şi zona străzilor;

	lucrare de artă – construcție specială, precum sunt podurile, viaductele, pasajele etc., care se execută cu scopul de a susține o cale de comunicație și de a-i asigura continuitatea în cazul existenței unor obstacole (văi adânci, cursuri de apă etc.).

	(4) Fac parte integrantă din drum: ampriza drumului și zonele de siguranță; suprastructura și infrastructura drumului; podurile, podețele, șanțurile, rigolele, viaductele, pasajele denivelate, zonele de sub pasajele rutiere, tunelurile și alte lucrări de artă; construcțiile de apărare, protecție și consolidare a drumului; trotuarele, pistele pentru cicliști; locurile pentru parcare, pentru oprire și pentru staționare; stațiile de taxare; bretelele de acces; drumurile tehnologice amenajate pentru întreținerea autostrăzii; indicatoarele de semnalizare rutieră și alte dotări pentru siguranța circulației; sistemele inteligente de transport și instalațiile aferente; spațiile de serviciu sau de control, spațiile cuprinse în triunghiul de vizibilitate din intersecții, spațiile cuprinse între autostradă și/sau drum și bretelele de acces; sistemele pentru protecția mediului, terenurile și plantațiile din zona drumului și perdelele de protecție, cu excepția zonelor de protecție. 

	(5) Drumurile sînt supuse înregistrării de stat în Registrul obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară.

Articolul 2. Clasificarea drumurilor
(1) Din punctul de vedere al destinaţiei, drumurile se împart în:

 a) drumuri publice – drumuri de utilitate publică destinate circulaţiei rutiere şi pietonale în scopul satisfacerii cerinţelor generale de transport rutier ale economiei naţionale şi ale populaţiei şi de apărare a ţării. Aceste drumuri sînt proprietate publică;

 b) drumuri private – drumuri de utilitate privată destinate satisfacerii cerinţelor proprii de circulaţie rutieră şi pietonală în activităţile economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale şi altele asemenea, drumurile de acces în incinte, ca şi cele din interiorul acestora, drumurile pentru organizările de şantier. Aceste drumuri sînt administrate de persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare.

 (2) În funcţie de tipul de proprietate, drumurile se împart în: 

 a) drumuri proprietate publică a statului;

 b) drumuri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;

 c) drumuri private.

 (3) Din punct de vedere funcţional, drumurile publice se împart în:

 1) drumuri europene – drumuri internaţionale care trec prin Republica Moldova conform Acordului european asupra marilor drumuri de circulaţie internaţională (AGR) la care Republica Moldova a aderat şi care pot coincide cu autostrăzi, drumuri expres şi drumuri republicane și cărora li se atribuie litera „E” conform art. 4;

 2) drumuri naţionale – drumuri care sînt proprietate publică a statului, cărora le sînt atribuiți indici conform art. 4, şi care asigură principalele legături rutiere internaţionale, legătura între capitala ţării şi oraşele-reşedinţă, municipiile şi obiectivele de importanţă republicană, precum şi legătura între ele, şi care pot fi:

 a) autostrăzi – drumuri de mare capacitate şi viteză, rezervate exclusiv circulaţiei autovehiculelor, prevăzute cu două căi unidirecţionale separate printr-o zonă mediană, avînd cel puţin două benzi de circulaţie pe sens şi o bandă de staţionare accidentală, intersecţii denivelate şi accese limitate, intrarea şi ieşirea autovehiculelor fiind permisă numai prin locuri special amenajate, denumite noduri de circulaţie, dotate cu mijloace speciale pentru siguranţa şi confortul utilizatorilor;

 b) drumuri expres – drumuri cu două sau mai multe benzi de circulaţie, la care accesul este posibil doar prin noduri rutiere denivelate sau intersecţii reglementate, şi pe care oprirea şi staţionarea mijloacelor de transport pe partea carosabilă (părţile carosabile) sînt interzise;

 c) drumuri republicane – drumuri care asigură legătura între capitala ţării şi oraşele-reşedinţă, municipiile şi obiectivele de importanţă republicană (centrele industriale, staţiunile balneoclimaterice, locurile publice de agrement, rezervaţiile naturale, monumentele istorice şi de cultură), de asemenea legătura între oraşele-reşedinţă, între municipii, între oraşele-reşedinţă şi municipii, precum şi legătura între oraşele-reşedinţă şi staţiile feroviare, aeroporturile şi porturile fluviale din imediata apropiere;

 d) drumuri regionale – drumuri de însemnătate regională care asigură legătura între localităţile din două sau mai multe raioane sau între minim 4 localităţi dintr-o unitate administrativ-teritorială;

 3) drumurile locale se împart în:

 a) drumuri de interes raional (municipal) – drumuri care asigură legătura dintre oraşele-reşedinţă şi satele (comunele) din componenţa raionului (municipiului), precum şi legătura dintre sate (comune), inclusiv accesul către acestea dinspre drumurile naţionale. Drumurilor respective li se atribuie litera „L”, conform art. 4, şi sînt proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea;

 b) drumuri comunale – drumuri care asigură legătura dintre satul-reşedinţă de comună şi satele componente sau dintre acestea și obiectivele de interes comunal. Drumurile respective sînt proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi;

 c) străzi – drumuri publice din interiorul localităţilor care sînt proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau, după caz, a municipiilor Chișinău și Bălți.

 (4) În funcţie de parametrii lor tehnici, drumurile se împart în categorii tehnice în conformitate cu documentele normative în vigoare în domeniul drumurilor şi podurilor.

 (5) În funcţie de tipul structurii rutiere, drumurile se împart în:

 a) drumuri cu structura rutieră capitală (permanentă) – cu îmbrăcăminţi din beton asfaltic sau beton de ciment;

 b) drumuri cu structura rutieră uşoară (semipermanentă) – cu îmbrăcăminţi rutiere din materiale locale anrobate cu lianţi bituminoşi;

 c) drumuri cu structura rutieră provizorie – drumurile pietruite.

Articolul 3. Suprafeţele de teren aferente drumurilor
(1) Suprafeţele de teren aferente drumului public sînt următoarele:

 1) zona drumului public, care cuprinde:

 a) ampriza drumului – suprafaţa de teren ocupată de elementele constructive ale drumului: partea carosabilă, trotuare, piste pentru ciclişti, acostamente, şanţuri, rigole, taluzuri, şanţuri de gardă, pavilioane pentru pasageri, parcaje şi platforme pentru staţionarea mijloacelor de transport, ziduri de sprijin şi alte construcții artificiale;

 b) zonele de siguranţă – suprafeţele de teren situate de o parte şi de alta a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutieră, plantaţiile rutiere şi pentru alte scopuri legate de întreţinerea drumului în condiţii de siguranţă a circulaţiei. Din zonele de siguranţă fac parte suprafeţele ocupate de drumurile de vară destinate deplasării maşinilor şi agregatelor agricole, precum şi suprafeţele ocupate de lucrările de consolidare a terenului drumului şi altele asemenea. În afara localităţilor, limitele minime ale zonelor de siguranţă a drumurilor sînt prevăzute în anexa nr. 1 secţiunea I;

 2) zonele de protecţie – suprafeţele de teren din extravilan situate de o parte şi de alta a zonelor de siguranţă, necesare protecţiei şi dezvoltării viitoare a drumului, asigurării condiţiilor de întreţinere şi de circulaţie pe el. În limita zonelor de protecţie se stabilesc cerinţe specifice pentru proprietarii şi utilizatorii de terenuri, prezentate în anexa nr. 1 secţiunea II. Limitele zonelor de protecţie sînt prevăzute în anexa nr. 1 secţiunea I;

 3) zona străzilor include partea carosabilă, acostamentele, şanţurile, rigolele, trotuarele, spaţiile verzi, pistele pentru ciclişti, suprafeţele adiacente pentru parcaje, staţionări sau opriri, precum şi suprafeţele de teren necesare amplasării anexelor acestora.

 (2) Pentru drumurile private, lăţimea zonei de protecţie se stabileşte de către autorităţile administraţiei publice locale.

Articolul 4. Denumirile și indicii drumurilor
(1) Drumurile publice dispun de denumire şi/sau de indice. Denumirea drumului include denumirea punctului inițial şi a punctului terminus, iar în caz de necesitate – și a punctelor intermediare. Indicele drumului este format din litere latine şi cifre. Literele se atribuie drumurilor după cum urmează:

Articolul 5. Administrarea drumurilor
(1) Organul central de specialitate în domeniul infrastructurii drumurilor exercită prerogativele rezultate din dreptul de proprietate publică a statului asupra drumurilor naționale și asupra suprafețelor de teren, proprietate publică a statului, aferente acestora. 

	 (2) Administrarea drumurilor locale este asigurată de către autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi și de nivelul al doilea conform art. 2 alin. (3) pct. 3).

	(3) Administrarea drumurilor private se asigură de către persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare.

Articolul 6. Proiectarea drumurilor şi executarea lucrărilor de drumuri
(1) Proiectarea drumurilor şi executarea lucrărilor de drumuri se efectuează, respectiv, în baza certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construire şi în corespundere cu normativele şi regulamentele tehnice, elaborate şi aprobate în condiţiile legii. Proiectarea reparaţiei şi reparaţia drumurilor existente fără modificarea parametrilor acestora se efectuează fără certificate de urbanism şi autorizaţii de construire.

 (2) La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumurilor se va ţine seama de categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele tehnice, de factorii economici, sociali şi de apărare, de utilizarea raţională a terenurilor, de conservarea şi protecţia mediului şi de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului aprobate potrivit legii.

 (3) Amplasarea unor obiective industriale sau de altă natură, care implică modificări ale traseului, ale elementelor geometrice sau ale structurii rutiere a drumului, se efectuează în baza autorizaţiei de amplasare a obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia, emisă de către administratorul drumului respectiv, în conformitate cu procedura şi cerinţele stabilite în anexa nr.3, toate cheltuielile aferente fiind suportate de solicitantul modificărilor respective.

 (4) Intersecţiile drumurilor naţionale cu căile ferate se fac prin pasaje denivelate. La intersecţiile la nivel existente pe aceste drumuri se vor executa pasaje denivelate în cadrul primelor lucrări de sporire a capacităţii de circulaţie sau de modernizare pe oricare din cele două căi de comunicaţie.

Articolul 7. Căi de acces la drumurile publice
(1) Construcţia, amenajarea, întreţinerea şi exploatarea căilor de acces la drumurile publice sînt în sarcina celor care le au în administrare, folosinţă sau proprietate.

 (2) Căile de acces către drumurile publice se construiesc în baza autorizaţiei de amplasare a obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia, emisă de administratorul drumului, în conformitate cu certificatul de urbanism și autorizaţia de construire, precum şi în baza proiectelor verificate şi aprobate în conformitate cu prevederile Legii nr. 721/1996 privind calitatea în construcţii.

 (3) Căile de acces realizate în zona drumului public fără autorizaţia indicată la alin. (2) sau cu încălcarea condițiilor impuse prin autorizaţia respectivă, precum şi căile de acces care nu sînt utilizate se vor desfiinţa de către cei care le deţin cu orice titlu, pe cheltuiala acestora, în termen de 60 de zile calendaristice din data notificării, restabilindu-se continuitatea elementelor geometrice ale drumului.

Articolul 8. Modul de întreţinere şi reparare a drumurilor
(1) Drumurile, precum și lucrările de artă, amenajările şi echipamentele aferente trebuie să fie menţinute într-o stare tehnică corespunzătoare cerinţelor și standardelor documentelor normative în vigoare în domeniul drumurilor şi podurilor pentru asigurarea circulaţiei în condiţii de siguranţă.

	(2) Pe drumurile publice se interzice circulaţia vehiculelor rutiere cu depăşirea masei totale, a maselor pe osii şi/sau a dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexa nr. 2.

	(3) Circulaţia pe drumurile publice a mijloacelor de transport cu mase şi/sau dimensiuni ce depăşesc limitele admise este posibilă numai în cazuri excepţionale (pentru transportul obiectelor indivizibile), în baza unei autorizaţii speciale de transport, eliberată de Agenţia Naţională Transport Auto.

	(4) Dacă efectuarea transporturilor cu depăşirea masei totale, a maselor pe osii şi/sau a dimensiunilor maxime admise ale vehiculelor implică consolidarea lucrărilor de artă, modificarea reţelelor inginereşti, precum şi orice alte lucrări, responsabilitatea efectuării acestora şi suportarea cheltuielilor aferente revin deținătorului autorizaţiei speciale de transport cu autovehicule a căror masă totală, sarcină masică pe osie sau dimensiuni depăşesc limitele admise.

	(5) Agenţia Naţională Transport Auto este în drept să efectueze controlul unităţilor de transport pentru stabilirea corespunderii masei totale, a maselor pe osii şi/sau a dimensiunilor cu valorile maxime admise, prevăzute în anexa nr. 2, precum şi să calculeze sumele taxelor prevăzute în titlul IX al Codului fiscal.

	(6) Pe drumurile naţionale se interzice circulaţia transportului cu şenile, cu tracţiune animală, precum şi a vehiculelor neechipate corespunzător, care transportă încărcături a căror scurgere poate provoca jivrajul îmbrăcămintei rutiere şi diminuarea securităţii circulaţiei rutiere.

	(7) Desfășurarea competiţiilor sportive sau a altor manifestații pe drumurile naţionale este permisă doar cu acordul prealabil al administratorului drumului şi al Ministerului Afacerilor Interne. Pe perioada desfășurării evenimentelor respective, organizatorii sînt obligaţi să asigure siguranţa traficului rutier şi integritatea drumului.

	(8) Pentru traficul pe drumurile publice cu tonaj sau gabarite depăşite, precum şi pentru folosirea acestor drumuri de către vehicule înmatriculate în alte ţări, se percep taxe rutiere, stabilite în Codul fiscal al Republicii Moldova.

	(9) În cazul unor lucrări legate de starea tehnică a drumului public, de executarea, revizia ori repararea unor obiective autorizate din zona drumului şi/sau zonele de protecţie ale acestuia, precum şi în alte situaţii fortuite (inundaţii, alunecări de teren, temperaturi înalte pe timp de vară, viscol, ninsori abundente), administratorul drumului, împreună cu reprezentanții subdiviziunii specializate a Ministerului Afacerilor Interne cu competențe în domeniul asigurării dirijării, supravegherii și controlului traficului rutier, pot închide provizoriu sau institui restricţii provizorii de circulaţie pe anumite sectoare de drum, asigurînd continuitatea traficului pe sectoarele în lucru sau pe rute ocolitoare, conform normelor în vigoare, informîndu-i pe utilizatorii drumului prin intermediul mass-mediei.

	(10) În cazul în care temperatura aerului este mai mare de 30°C, administratorul drumului, împreună cu reprezentanții subdiviziunii specializate a Ministerului Afacerilor Interne cu competențe în domeniul asigurării dirijării, supravegherii și controlului traficului rutier, instituie restricţii de circulaţie privind masa totală a vehiculelor pe drumurile din beton asfaltic, indicînd termenele de aplicare, lista drumurilor, instalînd indicatoarele rutiere corespunzătoare şi informîndu-i pe utilizatorii drumurilor prin intermediul mass-mediei.

	(11) În situaţia în care drumurile publice sînt afectate de calamităţi naturale sau în alte cazuri de forţă majoră, administratorul drumului ia măsuri pentru restabilirea operativă a circulaţiei prin executarea, după caz, de variante ocolitoare sau alte amenajări cu caracter provizoriu. În acest scop se pot ocupa temporar, pînă la restabilirea drumului, terenuri situate în zona de protecţie sau în afara acesteia, conform legislaţiei.

	(12) Regulile de înlăturare a obstacolelor pentru circulaţie, apărute în urma avariilor, calamităţilor naturale, schimbării bruşte a condiţiilor climaterice sau altor cazuri fortuite pe drumuri, se stabilesc de Guvern.

	(13) Regulile de transportare a încărcăturilor periculoase (substanţe explozibile, toxice, radioactive etc.) pe drumurile publice sînt stabilite prin lege.

Articolul 9. Autorizaţia de amplasare a obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia
(1) Amplasarea obiectivelor care nu periclitează siguranţa circulaţiei în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia se efectuează cu respectarea legislaţiei în vigoare, numai în baza autorizaţiei de amplasare a obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie a acestuia (în continuare – autorizaţie de amplasare), eliberată de către administratorul drumului la solicitarea autorității administrației publice locale în cadrul procedurii de eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare și a autorizației de construire conform Legii nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie.

	(2) Reparaţia şi întreţinerea terenurilor şi căilor de acces la drumurile publice sînt în sarcina proprietarului acestora.

	(3) Proprietarul obiectivului execută, pe cont propriu, demolarea, mutarea sau modificarea obiectivului dacă aceste operaţii sînt impuse de modernizarea şi exploatarea drumului public.

	(4) Proprietarul obiectivului este obligat să înceapă lucrările de construcţie în termen de 2 ani de la data eliberării autorizaţiei de amplasare. Dacă proprietarul nu începe lucrările de construcţie în termenul stabilit, autorizaţia de amplasare îşi pierde valabilitatea.

	(5) Demolarea obiectivelor din zona drumului public şi/sau din zonele de protecție ale acestuia se efectuează în temeiul autorizației de desființare, care se acordă în baza Legii nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, pentru care emitentul acesteia solicită de la administratorul drumului public acordul de desființare. Acordul de desființare se emite după aceleași reguli de procedură ca și autorizația de amplasare a obiectivului în zona drumului public, prevăzută în prezentul articol.

	(6) Autorizarea amplasării obiectivului în zona drumului național, local de interes raional și/sau în zonele de protecție ale acestora se efectuează conform regulamentului prevăzut în anexa nr. 3.

	(7) Autorizarea amplasării obiectivului în zona străzilor, drumurilor comunale și/sau în zonele de protecție ale acestora se efectuează conform regulamentelor privind amplasarea obiectivelor, aprobate de autoritatea publică locală care administrează străzile și drumurile respective.

	(8) În cazul lipsei autorizației de amplasare a obiectivului în zona drumului public și/sau în zonele de protecție ale acestuia, administratorul drumului sesizează agentul constatator abilitat să constate și să examineze contravenții privind construcțiile neautorizate despre obiectivul neautorizat, precum și proprietarul obiectivului respectiv despre necesitatea demolării acestuia, cu respectarea prevederilor art. 42310 și 4396 din Codul contravențional nr. 218/2008 și ale regulamentului cu privire la modul de demolare a construcțiilor neautorizate și de defrișare a arborilor și arbuștilor, aprobat de către Guvern. 

	(9) Nerespectarea condiţiilor stabilite în autorizaţia de amplasare atrage pierderea valabilităţii acesteia.

	(10) Pentru folosirea zonei drumului public şi/sau zonelor de protecţie ale acestuia din afara localităţilor se percep taxe prevăzute în titlul IX al Codului fiscal.

Articolul 10. Repartizarea de terenuri
Repartizarea de terenuri pentru construcţia de drumuri, corecţii sau lărgiri de traseu şi pentru alte lucrări necesare funcţionalităţii drumului şi asigurării siguranţei circulaţiei, precum şi modul de despăgubire a proprietarilor de terenuri, se face în modul şi în limitele stabilite în Codul funciar.

Articolul 11. Finanţarea activităţii în domeniul drumurilor
Activitatea în domeniul drumurilor se finanţează conform legislaţiei.

Articolul 12. Drumurile cu trafic plătit
(1) Este permisă construcţia sau modernizarea drumurilor, podurilor şi viaductelor cu trafic plătit cu condiţia existenţei unor drumuri de alternativă fără plată. Cheltuielile pentru construcţia şi întreţinerea lor se compensează din contul încasărilor la taxa de trecere.

	(2) Construcţia, modernizarea şi utilizarea drumurilor cu trafic plătit se efectuează în baza contractelor de concesiune, în conformitate cu Legea cu privire la concesiuni, Codul funciar şi alte legi de reglementare a contractelor de concesiune.

	(3) Funcţia de concedent o exercită organul central de specialitate în domeniul infrastructurii drumurilor.

Articolul 13. Responsabilităţile şi drepturile administratorului drumului
(1) Administratorul drumului poartă răspundere pentru încălcarea prevederilor prezentei legi, inclusiv pentru starea tehnică a drumului pe care îl deţine sau administrează. 

 (2) Responsabilitatea materială a administratorului drumului în faţa participanţilor la trafic este stabilită de legislaţie.

 (3) Administratorul drumului nu poartă răspundere pentru obstacolele create circulaţiei şi pentru pagubele aduse participanţilor la trafic din motive independente de el. 

 (4) Administratorul drumului nu restituie participanţilor la trafic cheltuielile suplimentare, condiţionate de restricţiile de circulaţie legate de executarea lucrărilor planificate şi lucrărilor de restabilire a sectoarelor de drum degradate de avarii sau calamităţi naturale.

 (5) Administratorul drumurilor publice este abilitat cu dreptul de a demola obiectivele amplasate neautorizat după expirarea termenului prevăzut la art. 7 alin. (3) sau la art. 9 alin. (5). Deţinătorul acestora este obligat să suporte cheltuielile aferente.

 (6) Administratorul drumurilor naţionale şi autorităţile administraţiei publice locale sînt în drept de a delega responsabilitatea pentru starea tehnică a drumului şi siguranţa la trafic unei terţe părţi în temeiul unui contract încheiat în conformitate cu Legea nr. 131/2015 privind achiziţiile publice, cu excepția obligațiilor și responsabilităților generale prevăzute de legislația în vigoare.

Articolul 14. – abrogat.
Articolul 15. Obligaţiile persoanelor fizice şi juridice care exercită lucrări pe drum sau în zona lui de protecţie
(1) Persoana fizică sau juridică, care execută lucrări pe drum sau în zona lui de protecţie, asigură siguranţa circulaţiei rutiere şi respectă termenele de executare a lucrărilor şi prescripţiile indicate în autorizaţia eliberată de administratorul drumului. În caz de refacere a elementelor drumului sau de înlăturare a defecţiunilor pricinuite, respectă întocmai cerinţele tehnice ale normativelor de construcţie.

 (2) Pentru încălcarea termenelor de executare a lucrărilor, de înlăturare a defecţiunilor sau pentru eschivare de la îndeplinirea lucrărilor, înlăturarea defecţiunilor se percepe amendă în conformitate cu Codul contravenţional al Republicii Moldova.

 (3) Plata amenzii nu scuteşte de obligaţia de a efectua lucrările de înlăturare a defecţiunilor sau de a transfera pentru ele mijloace financiare, materiale şi tehnice.

Articolul 16. Obligaţiile proprietarului şi utilizatorului terenului adiacent drumului sau construcţiilor aferente acestuia
(1) Proprietarul şi utilizatorul terenului adiacent drumului în limitele zonei de protecţie:

 a) întreţine în bună stare căile de acces care îi aparţin şi instalează indicatoarele de semnalizare, în conformitate cu actele normative;

 b) menține într-o stare bună şi estetică terenul respectiv şi construcţiile amplasate pe el, nu permite înrăutăţirea stării drumului şi a condiţiilor de exploatare a acestuia.

 (2) Întreţinerea construcţiilor ameliorative şi hidrotehnice, amplasate în zona de protecţie a drumului, ce nu constituie părţile lui componente, este asigurată de proprietarul acestora.

 (3) Pasajele de cale ferată şi intersecţiile la nivel ale drumului cu calea ferată pe distanţa, stabilită de normative, de la coroana şinei în ambele părţi ale căii ferate sînt întreţinute în bună stare de posesorul căii ferate.

Articolul 17. Controlul asupra respectării prezentei legi
Controlul asupra respectării prezentei legi şi altor acte normative referitoare la administrarea, utilizarea şi protecţia drumurilor se efectuează de către organele de stat stabilite prin lege.

Articolul 18. Răspunderea pentru încălcarea prezentei legi
Răspunderea pentru încălcarea prezentei legi se stabileşte conform legislaţiei.

Articolul 19. Acorduri internaţionale
În cazul în care acordul internaţional la care Republica Moldova este parte stabileşte alte norme privind întreţinerea şi utilizarea drumurilor, decît cele prevăzute de prezenta lege, se aplică normele acordului internaţional.

Articolul 20. Dispoziţii finale şi tranzitorii
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

 (2) Guvernul:

 - va aduce actele sale normative în concordanţă cu legea de faţă; 

 - va prezenta Parlamentului proiectele de acte legislative, menite să completeze prezenta lege.


Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021