Legea Privind contracararea activităţii extremiste

În scopul apărării drepturilor şi libertăţilor omului, a bazelor regimului constituţional, asigurării integrităţii şi securităţii Republicii Moldova, stabilirii cadrului juridic şi organizatoric pentru contracararea activităţii extremiste şi răspunderii pentru desfăşurarea unei atare activităţi,

	Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Articolul 1. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, noţiunile de mai jos au următoarele semnificaţii:

 extremism – atitudinea, doctrina unor curente politice, care, pe bază de teorii, idei sau opinii extreme, caută, prin măsuri violente sau radicale, să impună programul lor;

 activitate extremistă:

 a) activitate a asociaţiei obşteşti sau religioase, a mijlocului de informare în masă sau a unei alte organizaţii ori a persoanei fizice în vederea planificării, organizării, pregătirii sau înfăptuirii unor acţiuni orientate spre:

 - schimbarea, prin violenţă, a bazelor regimului constituţional şi violarea integrităţii Republicii Moldova;

 - subminarea securităţii Republicii Moldova;

 - uzurparea puterii de stat sau a calităţilor oficiale;

 - crearea de formaţiuni armate ilegale;

 - desfăşurarea activităţii teroriste;

 - provocarea urii rasiale, naţionale sau religioase, precum şi a urii sociale, legate de violenţă sau de chemări la violenţă;

 - umilirea demnităţii naţionale;

 - provocarea dezordinilor în masă, comiterea faptelor de huliganism sau actelor de vandalism pe motive de ură sau vrajbă ideologică, politică, rasială, naţională sau religioasă, precum şi pe motive de ură sau vrajbă faţă de vreun grup social;

 - propagarea exclusivismului, superiorităţii sau a inferiorităţii cetăţenilor după criteriul atitudinii lor faţă de religie sau după criteriul rasei, naţionalităţii, originii etnice, limbii, religiei, sexului, opiniei, apartenenţei politice, averii sau originii sociale;

 b) etalarea, confecționarea, răspândirea, precum și deținerea în vederea difuzării publice a:

 – atributelor ori simbolurilor fasciste;

 – atributelor ori simbolurilor național-socialiste (naziste);

 – atributelor ori simbolurilor unei organizații extremiste;

 – atributelor ori simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum și al propagandei sau glorificării acestor acțiuni;

 – atributelor ori simbolurilor create prin stilizarea atributelor ori simbolurilor fasciste, național-socialiste (naziste), ale unei organizații extremiste sau a atributelor ori simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum și al propagandei sau glorificării acestor acțiuni, și care pot fi confundate cu acestea.

 Nu se consideră etalare, confecționare, răspândire sau deținere în vederea difuzării publice a atributelor ori simbolurilor fasciste, național-socialiste (naziste), ale unei organizații extremiste, precum și a atributelor ori simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum și al propagandei sau glorificării acestor acțiuni, reprezentarea acestora în manuale/cărți ori pe un alt suport având caracter științific/educațional, nici expunerea acestora în cadrul unor expoziții cu caracter științific/educațional, nici confecționarea, deținerea sau utilizarea acestora în cadrul reprezentațiilor de teatru/film ori în cadrul activităților de reconstituire istorică în care participanții desfășoară un program după un plan prestabilit pentru a recrea diverse aspecte ale unui eveniment sau ale unei perioade istorice.

 Prin atribute şi simboluri fasciste se înţeleg drapelele, emblemele (elementele grafice), insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte asemenea însemne ale Partidului Național Fascist (Partito Nazionale Fascista – PNF, 1921–1943) și Partidului Republican Fascist (Partito Fascista Repubblicano – PFR, 1943–1945) din Italia.

 Prin atribute şi simboluri național-socialiste (naziste) se înţeleg drapelele, emblemele (elementele grafice), insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte asemenea însemne ale entităților existente în Germania nazistă în perioada 1933–1945 și ale structurilor subordonate acestora: Partidul Național Socialist Muncitoresc German (Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei – NSDAP, 1919–1945), Eșalonul de protecție (Schutzstaffel – SS), Serviciul de securitate al Reichsführerului SS (Sicherheitsdienst des Reichsführers SS – SD), Poliția Secretă de Stat (Geheime Staatspolizei – Gestapo), Batalioanele de asalt (Sturmabteilung – SA) și Forțele Armate (Wehrmacht).

  Prin atribute şi simboluri ale organizației extremiste se înţeleg drapelele, emblemele (elementele grafice), insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte asemenea însemne ale organizației extremiste;

 Prin atribute și simboluri general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum și al propagandei sau glorificării acestor acțiuni, se înțeleg drapelele, benzile și panglicile colorate/de conștientizare (banda bicoloră negru-portocaliu), emblemele (elemente grafice, litere sau cifre și combinații ale lor), insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte asemenea însemne utilizate de către participanții la acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum și de către persoane care, fără a fi participanți la acțiunile respective, contribuie la mediatizarea și propagarea în societate a unor idei de instigare, justificare, glorificare sau de absolvire de răspundere pentru acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității. Caracterul general cunoscut al unor asemenea atribute și simboluri se reține doar în cazurile când atributele și simbolurile respective, precum și conotațiile specifice ale acestora sunt cunoscute în mod obiectiv publicului larg la nivel internațional și local. Nu constituie atribute și simboluri general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum și al propagandei sau glorificării acestor acțiuni, benzile și panglicile care sunt parte componentă a însemnelor, a medaliilor și a ordinelor acordate persoanelor pentru participarea la cel de-al Doilea Război Mondial;

  c) finanţarea ori contribuirea în alt mod la desfăşurarea activităţii sau a acţiunilor menţionate la lit.a) şi b), inclusiv prin acordarea de mijloace financiare, punerea la dispoziţie a imobilelor, a bazelor didactice, poligrafice şi tehnico-materiale, a mijloacelor de legătură prin telefon, fax şi a altor mijloace de legătură şi tehnico-materiale, precum şi a serviciilor informaţionale;

 d) chemările în public la desfăşurarea activităţii sau acţiunilor menţionate la lit.a), b) şi c);

 organizaţie extremistă – asociaţie obştească sau religioasă, mijloc de informare în masă ori o altă organizaţie referitor la care, în temeiurile prevăzute de prezenta lege, instanţa de judecată a pronunţat o hotărîre definitivă privind încetarea sau suspendarea activităţii în legătură cu desfăşurarea activităţii extremiste;

 materiale cu caracter extremist – materiale destinate difuzării publice, având drept scop îndemnarea la activități extremiste, argumentarea sau justificarea necesității unor astfel de activități ori justificarea practicii de comitere a unor crime de război sau a unor alte crime în vederea nimicirii totale sau parțiale a vreunui grup etnic, social, rasial, național sau religios, care pot fi:

 – documente ori informații pe suport de hârtie sau pe un alt suport, inclusiv anonime;

 – atribute ori simboluri fasciste, național-socialiste (naziste), ale unor organizații extremiste, precum și atribute ori simboluri general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum și al propagandei sau glorificării acestor acțiuni;

 – atribute ori simboluri create prin stilizarea atributelor ori simbolurilor fasciste, național-socialiste (naziste), ale unei organizații extremiste, a atributelor ori simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum și al propagandei sau glorificării acestor acțiuni.

Articolul 2. Principiile de bază ale contracarării activităţii extremiste
Contracararea activităţii extremiste se bazează pe următoarele principii:

 a) recunoaşterea, respectarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor omului, precum şi a intereselor legitime ale organizaţiilor;

 b) legalitate;

 c) transparenţă;

 d) asigurarea securităţii Republicii Moldova;

 e) prioritatea măsurilor menite să prevină activitatea extremistă;

 f) colaborarea statului cu asociaţiile obşteşti şi religioase, cu mijloacele de informare în masă, cu alte organizaţii şi cu persoane fizice în contracararea activităţii extremiste;

 g) inevitabilitatea pedepsei pentru desfăşurarea activităţii extremiste.

Articolul 3. Direcţiile principale în contracararea activităţii extremiste
Contracararea activităţii extremiste se înfăptuieşte pe următoarele direcţii principale:

 a) adoptarea unor măsuri de profilaxie menite să prevină activitatea extremistă, inclusiv să identifice şi să înlăture cauzele şi condiţiile ce conduc la desfăşurarea activităţii extremiste;

 b) depistarea, prevenirea şi curmarea activităţii extremiste a asociaţiilor obşteşti şi religioase, a mijloacelor de informare în masă, a unor alte organizaţii şi a persoanelor fizice.

Articolul 4. Subiectele contracarării activităţii extremiste
Autorităţile publice centrale şi locale participă la contracararea activităţii extremiste în limitele competenţei lor.

Articolul 5. Profilaxia activităţii extremiste
În scopul contracarării activităţii extremiste, autorităţile publice centrale şi locale realizează, în limitele competenţei lor, în mod prioritar, măsuri de profilaxie, inclusiv educative şi propagandistice, menite să prevină activitatea extremistă.

Articolul 6. Răspunderea asociaţiei obşteşti sau religioase ori a unei alte organizaţii pentru desfăşurarea activităţii extremiste
(1) În Republica Moldova se interzic înfiinţarea şi activitatea asociaţiilor obşteşti şi religioase, precum şi a altor organizaţii, ale căror scopuri sau acţiuni au ca orientare desfăşurarea activităţii extremiste.

 (2) În cazul în care în activitatea asociaţiei obşteşti sau religioase ori a unei alte organizaţii, inclusiv în activitatea a cel puţin unei subdiviziuni teritoriale sau a unei alte subdiviziuni a acesteia, se depistează fapte ce denotă extremism, aceasta este sesizată/avertizată în scris asupra inadmisibilităţii desfăşurării unei asemenea activităţi, indicîndu-se temeiurile concrete ale sesizării/avertizării, inclusiv încălcările comise. În cazul în care este posibilă adoptarea unor măsuri pentru înlăturarea încălcărilor comise, în sesizare/avertisment se vor indica, de asemenea, termenul de înlăturare a acestora, care va fi de o lună de la data sesizării/avertizării.

 (3) Sesizarea/avertizarea asociaţiei obşteşti sau religioase ori a unei alte organizaţii se face de către Procurorul General sau procurorii subordonaţi acestuia, ori de către Ministerul Justiţiei sau Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor.

 (4) Sesizarea/avertismentul pot fi contestate, în modul stabilit, în instanţa de judecată.

 (5) Dacă sesizarea/avertismentul nu au fost contestate în instanţă, în modul stabilit, sau nu au fost declarate ilegale de instanţă, precum şi dacă, în termenul stabilit, respectiva asociaţie obştească sau religioasă ori organizaţie, subdiviziune teritorială ori o altă subdiviziune a acesteia nu a înlăturat încălcările comise care au servit drept temei pentru sesizare/avertizare sau dacă, în curs de 12 luni de la data sesizării/avertizării, au fost depistate noi fapte ce denotă existenţa unor indicii de extremism în activitatea lor, în temeiul cererii Procurorului General sau procurorilor subordonaţi acestuia, a Ministerului Justiţiei sau a Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor, instanţa de judecată pronunţă o hotărîre privind încetarea sau suspendarea pe un termen de pînă la un an a activităţii respectivelor asociaţii obşteşti sau religioase ori a unei alte organizaţii.

 (6) În cazul în care instanţa de judecată a pronunţat, în temeiurile prevăzute de prezenta lege, hotărîrea privind încetarea sau suspendarea activităţii asociaţiei obşteşti sau religioase ori a unei alte organizaţii, activitatea subdiviziunilor teritoriale sau a altor subdiviziuni ale acesteia, de asemenea, va fi încetată sau suspendată.

Articolul 7. Răspunderea mijlocului de informare în masă pentru difuzarea materialelor cu caracter extremist şi desfăşurarea activităţii extremiste
(1) În Republica Moldova se interzice difuzarea prin mijloace de informare în masă a materialelor cu caracter extremist şi desfăşurarea de către acestea a activităţii extremiste.

 (2) În cazul în care un mijloc de informare în masă difuzează materiale cu caracter extremist ori în activitatea acestuia se depistează fapte ce denotă extremism, organul de stat abilitat care a înregistrat acest mijloc de informare în masă ori Procurorul General sau procurorii subordonaţi acestuia sesizează/avertizează în scris fondatorul şi/sau redacţia/redactorul-şef al acestui mijloc de informare în masă asupra inadmisibilităţii unor asemenea acţiuni ori a unei asemenea activităţi, indicînd temeiurile concrete în baza cărora s-a făcut sesizarea/avertizarea, inclusiv încălcările comise. Dacă este posibilă luarea de măsuri pentru înlăturarea încălcărilor comise, în sesizare/avertisment se stabileşte şi termenul de înlăturare a acestora, care va fi de pînă la o lună de la data sesizării/avertizării.

 (3) Sesizarea/avertismentul pot fi contestate, în modul stabilit, în instanţa de judecată.

 (4) Dacă sesizarea/avertismentul nu au fost contestate în instanţă, în modul stabilit, sau nu au fost declarate ilegale de instanţă, precum şi dacă, în termenul stabilit, nu au fost luate măsuri pentru înlăturarea încălcărilor comise care au servit drept temei pentru sesizare/avertizare ori dacă, în decurs de 12 luni de la data sesizării/avertizării, au fost depistate noi fapte ce denotă existenţa unor indicii de extremism în activitatea mijlocului de informare în masă, în temeiul cererii organului de stat abilitat care a înregistrat acest mijloc de informare în masă ori a Procurorului General sau a procurorilor subordonaţi acestuia, instanţa de judecată pronunţă hotărîrea privind încetarea sau suspendarea, pe un termen de pînă la un an, a activităţii acestui mijloc de informare în masă.

 (5) În scopul neadmiterii continuării difuzării de materiale cu caracter extremist, instanţa de judecată poate suspenda comercializarea numărului respectiv al publicaţiei periodice ori a tirajului înregistrărilor audio sau video ale programului respectiv ori lansarea programului audiovizual respectiv, în modul prevăzut pentru adoptarea de măsuri în vederea asigurării acţiunii.

 (6) Hotărîrea instanţei de judecată constituie temei pentru confiscarea părţii necomercializate a tirajului producţiei mijlocului de informare în masă ce conţine materiale cu caracter extremist din locurile de păstrare, din unităţile de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul.

Articolul 8. Inadmisibilitatea utilizării reţelelor de telecomunicaţii de utilitate publică pentru desfăşurarea activităţii extremiste
(1) Utilizarea reţelelor de telecomunicaţii de utilitate publică pentru desfăşurarea activităţii extremiste se interzice.

 (2) În cazul în care reţelele de telecomunicaţii de utilitate publică sînt utilizate pentru desfăşurarea activităţii extremiste, se aplică măsurile prevăzute de prezenta lege, ţinîndu-se cont de particularităţile relaţiilor în domeniul telecomunicaţiilor, reglementate de legislaţie.

Articolul 9. Contracararea difuzării materialelor cu caracter extremist
(1) Pe teritoriul Republicii Moldova se interzice editarea sau difuzarea materialelor tipărite, audiovizuale şi a altor materiale cu caracter extremist.

 (2) Constatarea caracterului extremist al materialului informaţional se face de către instanţa de judecată, în temeiul sesizării procurorului.

 (3) Hotărîrea instanţei de judecată privind constatarea caracterului extremist al materialului informaţional constituie temei pentru confiscarea părţii necomercializate a tirajului.

 (4) În cazul în care organizaţia, pe parcursul a 12 luni, a editat de două ori materiale cu caracter extremist, instanţa de judecată pronunţă hotărîrea privind încetarea activităţii ei editoriale.

Articolul 10. Registrul organizațiilor extremiste și materialelor cu caracter extremist
(1) Ministerul Justiţiei ţine Registrul organizațiilor extremiste și materialelor cu caracter extremist.

 (2) Copia de pe hotărîrea definitivă a instanţei de judecată privind încetarea ori suspendarea activităţii asociaţiei obştești sau religioase, a mijlocului de informare în masă ori a altei organizaţii în legătură cu desfăşurarea activităţii extremiste sau copia de pe hotărîrea definitivă a instanţei de judecată prin care un material se declară ca avînd caracter extremist se expediază la Ministerul Justiţiei care, prin ordin, include organizația sau materialul respectiv în Registrul organizațiilor extremiste și materialelor cu caracter extremist.

 (3) Ordinul privind includerea organizației sau a materialului în Registrul organizațiilor extremiste și materialelor cu caracter extremist se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi în mijloacele de informare în masă republicane.

 (4) Ordinul privind includerea organizației sau a materialului în Registrul organizațiilor extremiste și materialelor cu caracter extremist poate fi atacat în instanţa de judecată în modul stabilit.

 (5) Activitatea organizațiilor incluse în Registrul organizațiilor extremiste și materialelor cu caracter extremist și difuzarea pe teritoriul Republicii Moldova a materialelor incluse în registrul menționat sînt interzise.

 (6) Persoanele vinovate de crearea, conducerea sau organizarea activităţii unei organizaţii extremiste, de aderarea și participarea în calitate de membru într-o organizaţie extremistă, de pregătirea, difuzarea sau păstrarea ilegală, în scopul difuzării ulterioare, a materialelor cu caracter extremist sînt trase la răspundere penală.

Articolul 11. Răspunderea persoanei cu funcţie de răspundere pentru desfăşurarea activităţii extremiste
(1) Afirmaţiile unei persoane cu funcţie de răspundere privind necesitatea, admisibilitatea, posibilitatea sau oportunitatea desfăşurării activităţii extremiste, făcute în public sau în exerciţiul funcţiunii ori cu indicarea funcţiei ocupate, precum şi neluarea de către persoana cu funcţie de răspundere a măsurilor ce ţin de competenţa sa pentru curmarea activităţii extremiste, atrag răspunderea prevăzută de legislaţie.

 (2) Organele de stat competente şi persoanele cu funcţii de răspundere ierarhic superioare sînt obligate să ia neîntîrziat măsurile necesare pentru tragerea la răspundere a persoanelor care au admis acţiunile indicate în alin.(1).

Articolul 12. Răspunderea cetăţenilor Republicii Moldova, a cetăţenilor străini şi a apatrizilor pentru desfăşurarea activităţii extremiste
(1) Pentru desfăşurarea activităţii extremiste, cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii poartă răspundere penală, administrativă ori civilă, în modul stabilit de legislaţie.

 (2) În scopul asigurării securităţii statului şi securităţii publice, în temeiurile şi în modul prevăzute de legislaţie, prin hotărîrea instanţei de judecată, persoanei care a participat la desfăşurarea activităţii extremiste îi poate fi limitat, pe un termen de pînă la 5 ani, accesul la serviciul public, la serviciul militar prin contract şi la serviciul în organele de drept, precum şi la activitate în instituţii de învăţămînt şi la practicarea activităţii nestatale de depistare-protecţie.

 (3) În cazul în care conducătorul sau un membru al organului de conducere al asociaţiei obşteşti sau religioase ori al unei alte organizaţii face în public o declaraţie în care cheamă la desfăşurarea activităţii extremiste, fără a menţiona că aceasta este opinia sa personală, precum şi în cazul rămînerii definitive a sentinţei instanţei de judecată în privinţa acestei persoane pentru o infracţiune cu caracter extremist, respectiva asociaţie obştească sau religioasă ori o altă organizaţie este obligată, în termene cît mai restrînse, să-şi exprime în public dezacordul său în legătură cu afirmaţiile sau cu acţiunile acestei persoane. Dacă respectiva asociaţie obştească sau religioasă ori o altă organizaţie nu va face o asemenea declaraţie, acest fapt poate fi interpretat ca unul ce denotă existenţa în activitatea acesteia a indiciilor de extremism.

Articolul 13. Inadmisibilitatea desfăşurării activităţii extremiste în cadrul întrunirilor
(1) În cadrul întrunirilor nu se admite desfăşurarea activităţii extremiste. Organizatorii întrunirii sînt răspunzători pentru respectarea prevederilor Legii nr.560-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la organizarea şi desfăşurarea întrunirilor şi prevederilor altor acte normative referitoare la neadmiterea desfăşurării activităţii extremiste, precum şi pentru curmarea ei la timp.

 (2) În cadrul întrunirilor nu se admite antrenarea în aceste acţiuni a organizaţiilor extremiste, utilizarea atributelor sau a simbolicii lor, precum şi difuzarea materialelor cu caracter extremist.

 (3) În cazul constatării unor circumstanţe prevăzute la alin.(2), organizatorii întrunirii sau alte persoane responsabile pentru desfăşurarea ei sînt obligaţi să ia imediat măsuri pentru înlăturarea încălcărilor menţionate. Nerespectarea acestei obligaţii atrage sistarea întrunirii, la cererea reprezentanţilor organelor afacerilor interne, şi răspunderea organizatorilor întrunirii sau a altor persoane responsabile pentru desfăşurarea ei în temeiurile şi în modul prevăzute de legislaţie.

Articolul 14. Cooperarea internaţională în domeniul combaterii extremismului
(1) În Republica Moldova se interzice activitatea asociaţiilor obşteşti, religioase, altor organizaţii străine şi a subdiviziunilor acestora, a căror activitate este recunoscută ca fiind extremistă în conformitate cu actele de drept internaţional şi cu legislaţia Republicii Moldova.

 (2) După rămînerea definitivă a hotărîrii instanţei de judecată privind încetarea sau suspendarea activităţii organizaţiei străine, organul de stat abilitat al Republicii Moldova este obligat să anunţe, în termen de 10 zile, reprezentanţa diplomatică sau instituţia consulară a statului străin respectiv în Republica Moldova despre încetarea sau suspendarea activităţii acestei organizaţii pe teritoriul Republicii Moldova, despre cauzele încetării sau suspendării activităţii, precum şi despre consecinţele ei.

 (3) Republica Moldova, în conformitate cu tratatele internaţionale la care este parte, colaborează în domeniul combaterii extremismului cu statele străine, cu organele de drept şi cu serviciile speciale ale acestora, precum şi cu organizaţiile internaţionale care luptă contra extremismului.

Articolul 15. Dispoziţii tranzitorii
Guvernul, în termen de o lună, va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în corespundere cu prezenta lege.


Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021