Legea Privind evaluarea integrităţii instituţionale

Capitolul I. DISPOZIŢII  GENERALE
Articolul 1. Obiectul de reglementare
Prezenta lege stabileşte scopul, principiile, mijloacele, metodele, procedurile şi efectele juridice ale evaluării integrităţii instituţionale în cadrul entităţilor publice.

Articolul 2. Scopul evaluării integrităţii instituţionale
Evaluarea integrităţii instituţionale se realizează în scopul:

 a) sporirii responsabilităţii conducătorilor entităţilor publice şi organelor de autoadministrare pentru dezvoltarea, menţinerea şi consolidarea climatului de integritate profesională în cadrul entităţilor publice;

 b) asigurării integrităţii profesionale a agenţilor publici, prevenirii şi combaterii corupţiei în cadrul entităţilor publice;

 c) identificării, evaluării şi înlăturării riscurilor de corupţie din cadrul entităţilor publice;

 d) creșterii numărului de denunțuri privind manifestările de corupţie admise de către agenții publici.

Articolul 3. Principii
Procesul de evaluare a integrităţii instituţionale se desfăşoară cu respectarea obligatorie a următoarelor principii:

 a) legalitatea;

 b) respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului, a demnităţii umane şi profesionale;

 c) stabilirea echilibrului just dintre drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor afectaţi de manifestările de corupţie ale agenţilor publici, pe de o parte, şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale agenţilor publici, pe de altă parte;

 d) tratamentul nepărtinitor, echitabil şi nediscriminatoriu al agenţilor publici supuşi testării;

 e) prezumţia de bună-credinţă a subiecţilor evaluării integrităţii instituţionale;

 f) prezumţia integrităţii instituţionale a entităţilor publice;

 g) transparenţa rezultatelor evaluării integrităţii instituţionale, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege şi Legea nr. 245 din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat;

 h) respectarea vieţii private şi protecția datelor cu caracter personal.

Articolul 4. Noţiuni
În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:

 evaluarea integrităţii instituţionale – proces de identificare a riscurilor de corupţie în cadrul entităţii publice cu ajutorul metodelor analitice şi practice (testarea integrităţii profesionale), de descriere a factorilor care determină riscurile identificate şi consecinţele acestora, precum şi de oferire a recomandărilor pentru diminuarea lor, desfăşurat în conformitate cu prevederile prezentei legi;

 test de integritate profesională – creare şi aplicare de către testor a unor situaţii virtuale, simulate, similare celor din activitatea de serviciu, materializate prin operaţiuni disimulate, condiţionate de activitatea şi comportamentul agentului public testat, în vederea urmăririi pasive şi stabilirii reacţiei şi a conduitei acestuia, determinînd astfel gradul de afectare a climatului de integritate instituţională şi riscurile de corupţie în cadrul entităţii publice în procesul evaluării integrităţii instituţionale;

 testarea integrităţii profesionale – totalitate a proceselor aferente desfăşurării testului de integritate profesională, etapă a evaluării integrităţii instituţionale;

 testor – angajat al Centrului Naţional Anticorupţie sau al Serviciului de Informaţii şi Securitate abilitat, în temeiul prezentei legi sau al legii speciale, cu atribuţii şi competenţe de aplicare a testelor de integritate profesională;

 incident de integritate – manifestare de corupţie produsă în împrejurări reale, altă manifestare similară manifestării de corupţie, produsă în cadrul unui test de integritate profesională;

 plan de integritate – planul intern adoptat în condiţiile prezentei legi de conducătorul entităţii publice şi/sau de organul de autoadministrare ca urmare a evaluării integrităţii instituţionale, prin care climatul de integritate instituţională poate fi dezvoltat şi/sau consolidat în perioada de implementare;

 înregistrare audio/video – fişier digital pe suport informaţional care conţine sunete şi/sau imagini ce fixează comportamentul agentului public în cadrul unui test de integritate profesională, obţinut prin utilizarea mijloacelor tehnice speciale ale instituției care evaluează integritatea instituţională în legătură cu realizarea unui test planificat în condiţiile prezentei legi sau prin utilizarea mijloacelor tehnice speciale ale altor entităţi care utilizează în mod obişnuit asemenea mijloace în locul în care s-a desfăşurat testul respectiv, fără a avea legătură directă cu realizarea lui;

 înregistrare audio/video primară – înregistrare audio/video efectuată în cadrul testului de integritate profesională, însoţită de confirmarea tehnică a integrităţii sale;

 înregistrare audio/video prelucrată – partea utilă a înregistrării audio/video efectuate în cadrul testului de integritate profesională, în care este surprins integral comportamentul agentului public testat, este inclusă, după caz, subtitrarea comunicării agentului public în cadrul testului de integritate profesională, precum şi sînt efectuate modificările prevăzute la art. 19 alin. (8).

Articolul 5. Climatul de integritate instituţională
(1) Entităţile publice îşi desfăşoară activitatea în interes public, asigurînd climatul de integritate instituţională. Agenţii publici îşi exercită atribuţiile de serviciu cu integritate profesională.

 (2) Climatul de integritate instituţională se asigură prin aplicarea politicilor anticorupţie naţionale şi sectoriale, precum şi a cerinţelor specifice de integritate profesională pentru activitatea agenţilor publici în cadrul entităţii publice. Se consideră politici anticorupţie naţionale şi sectoriale care asigură climatul de integritate instituţională următoarele:

 a) angajarea şi promovarea agenţilor publici în bază de merit şi de integritate profesională;

 b) regimul de incompatibilităţi, restricţii în ierarhie şi limitări ale publicităţii;

 c) regimul declarării averilor şi intereselor personale;

 d) regimul conflictului de interese;

 e) evitarea favoritismului;

 f) regimul cadourilor;

 g) denunţarea şi tratarea influenţelor necorespunzătoare;

 h) denunţarea manifestărilor de corupţie şi protecţia avertizorilor de integritate;

 i) neadmiterea manifestărilor de corupţie;

 j) transparenţa procesului decizional;

 k) accesul la informaţii de interes public;

 l) gestionarea transparentă şi responsabilă a patrimoniului public, a finanţelor rambursabile şi nerambursabile;

 m) etica şi deontologia profesională;

 n) regimul de restricţii şi limitări în legătură cu încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu şi cu migrarea în sectorul privat a agenţilor publici (pantuflajul).

 (3) Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător pentru diferite categorii de agenţi publici, cu derogările prevăzute de legile speciale ce le reglementează activitatea.

 (4) Cerinţele specifice de integritate profesională pentru activitatea agenţilor publici în cadrul entităţii publice sînt adoptate prin acte departamentale ale entităţilor publice, care nu pot stabili alte derogări decît cele menționate la alin. (3) sau standarde de comportament mai puţin riguroase pentru conducătorul entităţii publice şi agenţii publici decît cele prevăzute de politicile anticorupţie naţionale şi sectoriale.

 (5) Entităţile publice determină politica instituţională de sancţionare a comportamentului lipsit de integritate profesională al agenţilor publici în conformitate cu prevederile legislaţiei, urmărind descurajarea celorlalţi agenţi publici de a se comporta astfel în viitor.

Articolul 6. Subiecţii evaluării integrităţii instituţionale
(1) Subiecţi ai evaluării integrităţii instituţionale sînt entităţile publice, organele de autoadministrare, agenţii publici, Centrul Naţional Anticorupţie şi Serviciul de Informaţii şi Securitate.

 (2) Evaluarea integrităţii instituţionale se efectuează în privinţa entităţilor publice şi prevede posibilitatea aplicării testelor de integritate profesională agenţilor publici.

 (3) Evaluarea integrităţii instituţionale şi testele de integritate profesională sînt realizate de către Centrul Naţional Anticorupţie şi Serviciul de Informaţii şi Securitate.

Articolul 7. Drepturile şi obligaţiile agenţilor publici
(1) Agenţii publici au dreptul:

	a) de a fi informaţi despre cerinţele specifice de integritate profesională pentru activitatea agenţilor publici în cadrul entităţii publice, precum și despre sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate pentru nerespectarea lor, în conformitate cu prevederile art. 5;

	b) de a fi informaţi cu privire la planul de integritate, adoptat în urma anunţării rezultatelor evaluării integrităţii instituţionale;

	c) de a fi informaţi cu privire la rezultatele testelor de integritate profesională realizate în privinţa lor;

	d) de a contesta, în ordinea contenciosului administrativ, în instanţa de judecată rezultatele testelor de integritate profesională realizate în privința lor.

	(2) Agenţii publici au obligaţia:

	a) să nu admită manifestări de corupţie;

	b) să denunţe imediat organelor competente orice tentativă de a fi implicaţi în acţiunile prevăzute la lit. a);

	c) să declare cadourile și conflictul de interese în conformitate cu legislația, să respingă expres influența necorespunzătoare, iar în cazul imposibilității de a respinge în mod expres influența necorespunzătoare și al afectării activității sale profesionale, să depună un denunț scris către organele competente;

	d) să cunoască şi să respecte obligaţiile ce le revin conform politicilor anticorupţie naţionale şi sectoriale prevăzute la art. 5;

	e) să respecte cerinţele specifice de integritate profesională pentru activitatea agenţilor publici în cadrul entităţii publice, care i-au fost aduse la cunoştinţă;

	f) să îndeplinească măsurile incluse în planul de integritate adoptat în urma evaluării integrităţii instituţionale.

Articolul 8. Drepturile şi obligaţiile entităţilor publice şi ale organelor de autoadministrare
(1) Entităţile publice şi organele de autoadministrare au dreptul de a fi informate, în termenele prevăzute de prezenta lege, cu privire la rezultatele evaluării integrităţii instituţionale şi aplicării testelor de integritate profesională în privinţa agenţilor publici de ale căror etică şi disciplină sînt responsabile.

	(2) Entităţile publice şi organele de autoadministrare au următoarele obligaţii:

	a) de a cultiva climatul de integritate instituţională, astfel cum este prevăzut la art. 5;

	b) de a informa agenţii publici despre cerinţele specifice de integritate profesională pentru activitatea agenţilor publici în cadrul entităţii publice, precum şi despre sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate pentru nerespectarea lor în conformitate cu prevederile art. 5;

	c) de a informa agenţii publici, contra semnătură, despre posibilitatea de a fi supuşi testului de integritate profesională. Informarea se face la numirea/angajarea în funcţie, iar în cazul agenţilor publici încadraţi la momentul intrării în vigoare a prezentei legi – în termenul prevăzut în dispoziţiile finale şi tranzitorii. Neinformarea de către entitatea publică a agentului public nu împiedică desfăşurarea testelor de integritate profesională în privinţa lui, evaluarea integrităţii instituţionale a entităţii publice, precum şi aplicarea sancţiunilor disciplinare în conformitate cu legislaţia. Refuzul agentului public de a semna avizul de informare, consemnat în scris, nu împiedică desfăşurarea testelor de integritate profesională în privinţa acestuia, precum şi aplicarea sancţiunilor disciplinare în conformitate cu legislaţia;

	d) de a adopta planurile de integritate, a asigura şi a raporta implementarea lor în termenele prevăzute de prezenta lege;

	e) de a informa agenţii publici referitor la rezultatele testelor de integritate profesională realizate în privinţa lor;

	f) de a sancționa agenții publici care au înregistrat un rezultat negativ al testului de integritate profesională în conformitate cu legislația ce reglementează activitatea agenților publici testați;

	g) de a asigura accesul instituţiei care evaluează integritatea instituţională la toate registrele şi alte forme de evidenţă aferente asigurării climatului de integritate instituţională prevăzut la art. 5, inclusiv în format electronic, precum şi la alte informaţii necesare în condiţiile şi limitele prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea nr. 1104-XV din 6 iunie 2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie şi la art. 10 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 753-XIV din 23 decembrie 1999 privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova;

	h) de a permite retragerea documentelor depuse la entitatea publică în cadrul testului de integritate profesională, a înregistrărilor audio/video efectuate de către entitatea publică în timpul testului de integritate profesională şi de a întreprinde alte măsuri necesare pentru a asigura confidenţialitatea testorilor, a documentelor de codificare, a mijloacelor şi tehnicilor speciale utilizate în cadrul testului de integritate profesională, care au fost indicate în încheierea instanţei de judecată.

Articolul 9. Drepturile şi obligaţiile instituţiei care evaluează integritatea instituţională
(1) Instituţia care evaluează integritatea instituţională are următoarele drepturi:

	a) de a determina domeniile de iniţiere a evaluării integrităţii instituţionale, entităţile publice care urmează a fi evaluate, agenţii publici din cadrul entităţii publice selectați aleatoriu pentru a fi supuși testelor de integritate profesională, precum şi frecvenţa evaluărilor, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (2) lit. h);

	b) de a organiza şi a beneficia de instruiri speciale cu privire la metodele şi mijloacele aplicate în cadrul evaluării integrităţii instituționale;

	c) de a folosi în cadrul testării integrităţii profesionale acte care codifică identitatea persoanelor, inclusiv a celor prevăzute la art. 16 alin. (2), a structurilor, organizaţiilor, încăperilor şi mijloacelor de transport;

	d) de a efectua repetat o evaluare a integrităţii instituţionale a entităţii publice anterior evaluate pentru a verifica progresele de consolidare a integrităţii instituţionale, urmare a adoptării şi implementării planului de integritate;

	d1) de a solicita de la entitatea publică ierarhic superioară și/sau de la organul de autoadministrare informații despre măsurile întreprinse în vederea excluderii factorilor de risc externi, identificați în procesul de evaluare a integrității instituționale, care generează riscuri de corupție;

	e) de a propune entităţilor publice ierarhic superioare şi/sau organelor de autoadministrare destituirea conducătorilor entităţilor publice supuse evaluării repetate, conform lit. d), în cazul eşuării planului de integritate;

	f) de a contesta deciziile conducătorilor entităţilor publice pe marginea rapoartelor de evaluare a integrităţii instituţionale sau a refuzului entităţilor publice ierarhic superioare şi organelor de autoadministrare de a da curs propunerii prevăzute la lit. e) în conformitate cu prevederile Codului administrativ;

	g) să aibă acces gratuit la registrele de stat, inclusiv în format electronic, la bazele de date de stat necesare pentru verificarea respectării politicilor anticorupţie naţionale şi sectoriale care asigură climatul de integritate instituţională, prevăzute la art. 5;

	h) de a efectua vizite de documentare la entitatea publică supusă evaluării integrității instituționale.

	(2) Instituţia care evaluează integritatea instituţională are următoarele obligaţii:

	a) de a asigura confidenţialitatea activităţii testorilor, documentelor de codificare şi a mijloacelor tehnice speciale utilizate în cadrul testului de integritate profesională, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege;

	b) de a respecta regimul protecţiei datelor cu caracter personal, în condiţiile Legii nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege;

	c) de a transmite conducătorului entităţii publice sau, după caz, organului de autoadministrare versiunea completă a raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale, prevăzută la art. 18 alin. (3) lit. a);

	c1) de a prezenta entității publice ierarhic superioare și/sau organului de autoadministrare recomandări privind excluderea factorilor de risc externi, identificați în procesul de evaluare a integrității instituționale, care vor permite reducerea manifestărilor de corupție în rândul agenților publici;

	d) de a face publică versiunea depersonalizată a raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale, prevăzută la art. 18 alin. (3) lit. b), concomitent cu transmiterea versiunii complete entităţii publice sau, după caz, organului de autoadministrare;

	e) de a face publică versiunea completă a raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale, prevăzută la art. 18 alin. (3) lit. a), în cazul în care entitatea publică evaluată nu are o entitate ierarhic superioară, precum şi în cazul eşuării planului de integritate;

	f) de a întreprinde toate măsurile pentru a preveni eventualele consecinţe negative pentru terţe persoane în legătură cu aplicarea testului de integritate profesională;

	g) de a efectua înregistrări audio/video în cadrul testului de integritate profesională, autorizate de instanța de judecată în modul prevăzut la art. 14, şi de a asigura distrugerea, în termenele prevăzute la art.23 alin. (1), a înregistrărilor audio/video efectuate și deținute;

	h) de a adopta şi publica metodologia de identificare a riscurilor de corupţie în cadrul entităților publice, de identificare a agenților publici expuși acestor riscuri şi de analiză a factorilor de risc care le generează, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

	(3) Obligaţiile instituţiei care evaluează integritatea instituţională se răsfrîng corespunzător asupra coordonatorului activităţii de testare a integrității profesionale, testorilor şi persoanelor care fac analiza riscurilor de corupţie în cadrul entităţilor publice.

Articolul 10. Integritatea testorilor
(1) Instituţia care evaluează integritatea instituţională asigură integritatea testorilor, adoptînd politici interne în acest sens în conformitate cu prevederile prezentului articol.

	(2) Candidaţii la funcţia de testor sînt supuși controlului special prealabil, testării obligatorii la poligraf şi testării psihologice cu privire la integritatea trecutului lor profesional pentru a stabili existenţa motivaţiilor improprii de a desfăşura activitatea de testare a integrităţii profesionale, alte aspecte relevante fixate în politicile interne.

	(3) În vederea asigurării obiectivităţii şi conspirării activităţilor de testare a integrităţii profesionale, testorii sînt supuși periodic verificărilor la poligraf, verificărilor psihologice, monitorizării stilului de viaţă şi testelor de integritate profesională, conform competenţelor stabilite la art. 6, precum şi obligaţiilor extinse de declarare a potenţialelor interese personale şi conflicte de interese în raport cu regimul juridic general, aplicabil agenţilor publici.

	(4) Obligaţiile extinse de declarare a potenţialelor interese personale şi conflicte de interese presupun depunerea de către testorul selectat a unei declaraţii pe proprie răspundere cu privire la locurile de muncă anterioare, relaţiile de rudenie, prietenie sau ostilitate din viaţa lor privată cu oricare agent public a cărui testare a integrității profesionale este de competenţa instituţiei din care testorul respectiv face parte. Declaraţia depusă se actualizează semestrial de către testor, precum şi ori de cîte ori testorului îi devine cunoscut faptul că urmează să aplice un test de integritate profesională în privinţa agentului public, relaţia cu care din viaţa lui privată nu a fost inclusă în declaraţia depusă şi/sau actualizată anterior. Declaraţia respectivă se depune pe numele coordonatorului activităţii de testare a integrității profesionale, conform modelului stabilit în politicile interne menționate la alin. (1).

	(5) Dacă, în procesul de aplicare a unui test de integritate profesională, testorul află că agentul public cu care se confruntă îi este cunoscut în viaţa sa privată, fără să fi știut că acesta activează în cadrul entităţii publice supuse evaluării integrității instituționale, testorul în cauză nu admite deconspirarea activității de testare și informează imediat în acest sens conducătorul instituției care evaluează integritatea instituțională. Conducătorul instituției care evaluează integritatea instituțională verifică dacă, în situația creată, există sau nu un conflict de interese.

	(6) Rezultatul testului de integritate profesională desfășurat în privința unui agent public cu încălcarea prevederilor alin. (4) și (5) este apreciat de către instituția care evaluează integritatea instituțională ca fiind neconcludent, în condițiile art. 17.

	(7) Testorul care utilizează în alte scopuri decît cele prevăzute de prezenta lege materialele acumulate în cadrul testului de integritate profesională pe care l-a aplicat poartă răspundere penală sau contravenţională pentru abuz de serviciu, depăşire a atribuţiilor de serviciu, pentru alte încălcări, după caz.

	(8) Obligaţiile de integritate ale testorilor prevăzute în prezentul articol se răsfrîng corespunzător şi asupra coordonatorului activităţii de testare.

Articolul 11. Garanţii şi responsabilităţi
(1) În cazul aprecierii comportamentului agentului public ca rezultat negativ al testului de integritate profesională, agenţii publici testaţi poartă doar răspundere disciplinară, în funcţie de gravitatea abaterilor constatate şi în conformitate cu legislaţia care reglementează activitatea entităţilor publice respective, cu respectarea prevederilor art. 21.

 (2) Rezultatele şi materialele testului de integritate profesională nu pot fi utilizate ca mijloace de probă într-un proces penal sau contravenţional împotriva agentului public testat.

 (3) Metodele şi mijloacele de testare şi fixare a testelor de integritate profesională nu reprezintă activităţi speciale de investigaţie în sensul Legii nr. 59 din 29 martie 2012 privind activitatea specială de investigaţie.

 (4) Utilizarea materialelor testului de integritate profesională într-un proces civil se admite în condiţiile legislaţiei procesuale civile. Rezultatele testării integrităţii profesionale şi materialele testului de integritate profesională pot fi utilizate ca probe într-un proces civil în cazul în care acestea sînt pertinente, admisibile şi veridice, cu respectarea interesului public, a drepturilor şi libertăţilor omului, precum şi a condiţiilor de desecretizare.

 (5) Prin derogare de la prevederile alin. (2), în cazul în care, în timpul desfăşurării testului de integritate profesională, testorul constată activităţi ilegale ale agenţilor publici testaţi sau ale persoanelor terţe, care nu sînt generate de aplicarea planului de testare a integrităţii profesionale, instituţia care evaluează integritatea instituţională sesizează organul competent pentru a fi luate măsurile stabilite de legislaţia în domeniu.

 (6) Persoanele din cadrul instituţiei care evaluează integritatea instituţională poartă răspundere pentru divulgarea datelor confidenţiale prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. g), a informaţiei ce ţine de viaţa privată în afara activităţilor profesionale ale agentului public şi pentru publicarea, contrar prevederilor art. 9 alin. (2) lit. a) şi b), a datelor cu caracter personal care le-au devenit cunoscute în procesul de realizare a testelor de integritate profesională, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (5) din prezentul articol și la art. 18 alin. (5) și (7).

Capitolul II. PROCEDURA DE EVALUARE A INTEGRITĂŢII  INSTITUŢIONALE
Articolul 12. Inițierea evaluării integrităţii instituţionale
(1) Evaluarea integrităţii instituţionale se iniţiază de către:

	a) Centrul Naţional Anticorupţie – în privinţa tuturor entităţilor publice care intră sub incidenţa prezentei legi, cu excepţia Serviciului de Informaţii şi Securitate;

	b) Serviciul de Informaţii şi Securitate – în privinţa Centrului Naţional Anticorupţie;

	c) subdiviziunea securitate internă a Serviciului de Informaţii şi Securitate – în privinţa Serviciului de Informaţii şi Securitate. În acest caz, subdiviziunea securitate internă a Serviciului de Informații și Securitate are posibilitatea de a parcurge toate etapele evaluării prevăzute la art.13 sau doar etapa de testare a integrității profesionale a agenților publici.

	(2) Numărul entităților publice selectate pentru a fi supuse evaluării integrității instituționale de către Centrul Național Anticorupție se stabilește în funcție de complexitatea structurii organizaționale a entității publice, numărul activităților vulnerabile selectate pentru a fi evaluate, precum și în funcție de resursele umane disponibile ale Centrului.

Articolul 13. Etapele evaluării integrităţii instituţionale
(1) Evaluarea integrităţii instituţionale se desfăşoară în următoarele etape:

	a) etapa întîi – identificarea riscurilor de corupţie în cadrul entităţii publice;

	b) etapa a doua – testarea integrităţii profesionale a agenţilor publici;

	c) etapa a treia – descrierea riscurilor de corupţie şi analiza factorilor care le generează;

	d) etapa a patra – elaborarea raportului privind rezultatele evaluării integrității instituționale și emiterea recomandărilor privind înlăturarea riscurilor de corupție identificate și îmbunătățirea climatului de integritate instituțională.

	(2) Etapa întîi constă în examinarea incidentelor de integritate admise de agenţii publici din cadrul entităţii publice, a informaţiilor transmise de cetăţeni, a materialelor din mass-media, a surselor analitice (rapoarte, studii, sondaje, indicatori etc.), precum şi a modalităţilor de afectare a drepturilor omului prin riscurile de corupţie identificate.

	(3) Etapa a doua, inițiată în baza unei decizii motivate, este o etapă facultativă în cadrul evaluării integrității instituționale. Agenții publici supuși testării integrității profesionale sînt selectați în mod aleatoriu, în funcție de riscurile de corupție identificate în cadrul entității publice la etapa întîi. Responsabilitatea pentru realizarea acestei etape revine testorilor.

	(4) Etapa a treia se realizează prin descrierea riscurilor de corupţie identificate la etapa întîi şi, după caz, confirmate în cadrul testării integrităţii profesionale la etapa a doua a evaluării, precum şi prin analiza factorilor de risc care sporesc probabilitatea materializării acestor riscuri. Analiza se face conform următoarelor tipuri ale factorilor de risc:

	a) factori externi – factori de risc aflaţi în afara controlului entităţii publice;

	b) factori interni – factori de risc organizaţionali, de control şi sancţionare din sfera de control a entităţii publice, care sînt rezultatul acţiunilor sau inacţiunilor acesteia;

	c) factori operaţionali – factori ce apar în procesul de lucru în cadrul entităţii publice;

	d) factori individuali – factori ce pot motiva un anumit agent public să admită manifestări de corupţie şi să acţioneze contrar climatului de integritate instituţională.

	(5) Etapa a patra presupune elaborarea raportului privind rezultatele evaluării integrității instituționale și întocmirea unor cerinţe minime, a căror îndeplinire va permite entităţii publice să reducă manifestările de corupţie în rîndul agenţilor publici.

	(6) În cazul în care evaluarea integrităţii instituţionale se efectuează fără etapa a doua, etapele a treia şi a patra se desfășoară ca urmare a realizării etapei întîi.

	(7) Modul de parcurgere a etapelor întîia, a doua și a treia ale evaluării integrității instituționale este detaliat în metodologia prevăzută la art. 9 alin. (2) lit. h).

Articolul 14. Autorizarea testării integrităţii profesionale
(1) Decizia motivată de iniţiere a testării integrităţii profesionale în cadrul evaluării integrităţii instituţionale se ia de către instituţia care evaluează integritatea instituţională şi se autorizează de către instanţa de judecată care este competentă în conformitate cu prevederile art. 343-6 din Codul de procedură civilă. Decizia motivată de iniţiere a testării integrităţii profesionale şi autorizarea sînt confidențiale pînă la transmiterea raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale entităţii publice sau organului de autoadministrare în conformitate cu art. 18 alin. (5) din prezenta lege.

(2) În decizia motivată de iniţiere a testării integrităţii profesionale se indică:

a) motivele iniţierii testării integrităţii profesionale în cadrul entităţii publice supuse evaluării integrității instituționale;

b) riscurile de corupţie identificate în cadrul entităţii publice;

c) obiectivele testării integrităţii profesionale a agenţilor publici din cadrul entităţii publice;

d) categoriile de agenţi publici din cadrul entităţii publice selectați pentru a fi supuşi testării integrităţii profesionale;

e) eșantionul agenților publici care urmează a fi testați, în funcție de capacitatea Centrului Național Anticorupție și a Serviciului de Informații și Securitate de a efectua testarea integrității profesionale a unui număr reprezentativ de agenți publici;

f) posibilitatea utilizării mijloacelor de înregistrare audio/video, mijloacelor de comunicare, altor mijloace tehnice de obţinere în mod ascuns a informaţiei, precum şi posibilitatea promisiunii sau transmiterii bunurilor, oferirii serviciilor, acordării privilegiilor şi avantajelor în vederea fixării comportamentului manifestat de agenţii publici şi a nedeconspirării activităţii testorilor;

g) alte informaţii relevante pentru realizarea testării integrităţii profesionale.

Articolul 15. Planificarea şi realizarea testării integrităţii profesionale
(1) Planul de testare a integrităţii profesionale este un document cu caracter confidenţial, care se aprobă de către coordonatorul activităţii de testare a integrităţii profesionale în baza deciziei motivate autorizate conform art. 14 şi conţine informaţii privind:

a) iniţiatorul testării integrităţii profesionale şi decizia motivată de iniţiere a testării;

b) obiectivele testării integrităţii profesionale;

c) operaţiunile disimulate preconizate;

d) locul, durata, participanţii şi asigurarea logistică a testării integrităţii profesionale;

e) situaţiile virtuale simulate, ipotezele de comportament şi variantele de acţiune ale testorului şi ale agentului public testat;

f) alte informaţii relevante pentru realizarea testării integrităţii profesionale.

(2) Termenul de desfășurare a testării integrității profesionale este de 6 luni. În baza unei decizii motivate, judecătorul din cadrul instanţei de judecată care a autorizat decizia motivată de iniţiere a testării poate prelungi acest termen cu cel mult 6 luni.

(3) În procesul testării integrităţii profesionale, testorii întreprind măsurile necesare în vederea susţinerii situaţiilor virtuale simulate, planificate conform alin. (1) lit. e), asigurînd astfel realizarea prevederilor planului de testare a integrităţii profesionale. La solicitarea instituţiei care evaluează integritatea instituţională, alte instituţii îi acordă asistenţă gratuită la realizarea măsurilor de susţinere a situaţiilor virtuale simulate.

(4) În situaţii neprevăzute, testorii pot devia de la planul aprobat în măsura în care acţiunile lor contribuie la realizarea obiectivelor testării integrităţii profesionale şi nu conduc la schimbarea condiţiilor de autorizare a deciziei motivate prevăzute la art. 14.

(5) Dacă situaţiile neprevăzute apărute în procesul de aplicare a planului conduc la identificarea unor noi riscuri de corupţie, neprevăzute în decizia motivată de inițiere a testării integrității profesionale, este necesară întocmirea unui demers motivat ce va include măsuri concrete suplimentare efectuate, mijloace şi metode de testare care ar urma să fie înaintate pentru autorizare către instanţa de judecată în decurs de 3 zile lucrătoare de la apariţia respectivelor situaţii. În cazul în care judecătorul refuză autorizarea, materialele acumulate de testor în situaţiile date se distrug, cu excepţia cazurilor cînd aceste materiale sînt necesare în sensul art. 11 alin. (5).

(6) În caz de necesitate, la realizarea testării integrităţii profesionale, testorii colaborează cu reprezentanţii entităţii publice în care activează agenţii publici testaţi, în condiţiile prezentei legi şi ale normelor speciale ce reglementează cooperarea în domeniu.

Articolul 16. Mijloacele şi metodele de testare şi fixare a testelor de integritate profesională
(1) Testorii îşi desfăşoară activitatea în mod confidenţial. În acest scop, testorii pot recurge la mijloacele şi metodele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. c).

 (2) În cazuri excepţionale, la realizarea testului de integritate profesională pot participa şi alte persoane, datele de identitate ale cărora sînt păstrate de către instituţia care evaluează integritatea instituțională, cu acordul lor prealabil şi cu prezentarea garanţiilor că nu vor deconspira activitatea desfăşurată.

 (3) Testele de integritate profesională se realizează cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale agentului public. Posibilitatea îngrădirii acestora în cadrul testului de integritate profesională este prevăzută în decizia motivată de iniţiere a testării integrității profesionale, autorizată conform art. 14.

 (4) În cadrul testării integrităţii profesionale a judecătorilor, instituţiile care evaluează integritatea instituţională şi testorii respectă garanţiile de independenţă ale judecătorilor, fiindu-le interzisă imixtiunea în procesul de înfăptuire a justiţiei pe cauze aflate pe rol în instanţele de judecată.

 (5) Fixarea comportamentului agentului public supus testului de integritate profesională se face cu utilizarea mijloacelor de înregistrare audio/video, mijloacelor de comunicare, altor mijloace tehnice de obţinere în mod ascuns a informaţiei din dotarea instituţiilor care evaluează integritatea instituţională sau din alte surse, precum şi cu posibilitatea transmiterii bunurilor, oferirii serviciilor, acordării privilegiilor şi avantajelor, doar în condiţiile reflectării acestor mijloace și posibilități în decizia motivată de iniţiere a testării integrităţii profesionale, autorizată conform art. 14.

Articolul 17. Aprecierea rezultatului testului de integritate profesională
(1) Rezultatul testului de integritate profesională este apreciat drept:

	a) pozitiv – dacă agentul public testat a dat dovadă de integritate profesională, respectînd obligaţiile prevăzute la art. 7 alin. (2) lit. a)–c);

	b) negativ – dacă agentul public testat nu a respectat obligaţiile prevăzute la art. 7 alin. (2) lit. a)–c);

	c) neconcludent – dacă comportamentul agentului public testat nu permite aprecierea rezultatului testului nici ca pozitiv, nici ca negativ, precum şi în situaţiile în care testul de integritate profesională a fost realizat cu încălcarea prevederilor prezentei legi.

	(1-1) Aprecierea rezultatului testului de integritate profesională se efectuează de către instituția care evaluează integritatea instituțională, după finalizarea testării integrității profesionale.

	(2) Materialele testelor de integritate profesională se verifică de către judecătorul din cadrul instanţei de judecată care a autorizat decizia motivată de iniţiere a testării integrităţii profesionale. În procesul verificării, judecătorul examinează respectarea de către testor a deciziei motivate, confirmă sau modifică propunerea instituţiei care evaluează integritatea instituţională cu privire la aprecierea comportamentului agentului public testat şi constată rezultatele testării integrităţii profesionale în conformitate cu prevederile alin. (1).

	(3) Judecătorul dispune, prin încheiere, aprecierea rezultatelor testării integrităţii profesionale a agenţilor publici ca rezultate pozitive, negative sau neconcludente. Apreciind rezultatele testării, judecătorul se expune pe marginea comportamentului agentului public testat prin verificarea înregistrării audio/video primare, precum şi confirmă redarea comportamentului agentului public testat pe înregistrarea audio/video prelucrată în condiţiile art. 19 alin. (8). În situaţia prevăzută la art. 21 alin. (4), judecătorul dispune, prin aceeași sau prin altă încheiere, restituirea/recuperarea bunurilor de către agentul public testat.

	(4) La demersul instituţiei care evaluează integritatea instituţională, judecătorul soluţionează, prin încheiere, orice altă situaţie apărută în cadrul testării integrităţii profesionale în vederea asigurării respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a nedivulgării identităţii testorilor şi a conspirării activităţii de testare a integrităţii profesionale.

Articolul 18. Raportul privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale şi materialele probatorii
(1) După parcurgerea primelor trei etape prevăzute la art.13, instituţia care evaluează integritatea instituţională întocmeşte raportul privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale, care conţine informaţii privind:

	a) iniţiatorul și etapele evaluării integrităţii instituţionale;

	b) riscurile de corupţie ce afectează activităţile entităţii publice;

	c) constatările cu privire la climatul de integritate a entităţii publice, conform prevederilor art. 5;

	d) incidentele de integritate admise de agenţii publici;

	e) rezultatele testării integrităţii profesionale a agenţilor publici, cu descrierea activităţilor de testare desfăşurate conform planului de testare a integrităţii profesionale, a comportamentului şi acţiunilor agenţilor publici în timpul testului;

	f) nivelul de afectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului prin manifestările de corupţie din cadrul entităţii publice;

	g) recomandările/cerinţele minime de înlăturare a riscurilor de corupţie.

	(2) Raportul prevăzut la alin. (1) se întocmește astfel încît să nu fie admisă deconspirarea persoanelor implicate în realizarea testului de integritate profesională, să nu fie dezvăluite forţele, mijloacele, sursele, metodele şi planurile de activitate ale Centrului Naţional Anticorupţie şi ale Serviciului de Informaţii şi Securitate, precum şi alte informaţii cu accesibilitate limitată.

	(3) Raportul prevăzut la alin. (1) se întocmeşte în două versiuni:

	a) completă, conţinînd date despre identitatea agenţilor publici testaţi;

	b) depersonalizată, fără a include date despre identitatea agenţilor publici testaţi, adică numele, prenumele, precum şi alte date care conduc la identificarea certă a acestora.

	(4) Înregistrările audio/video primare realizate pe parcursul desfăşurării testului de integritate profesională se anexează la versiunea completă a raportului întocmit în condiţiile alin. (1) şi se păstrează, în mod obligatoriu, împreună cu aceasta în cadrul instituţiei care a evaluat integritatea instituţională pe termenul prevăzut de prezenta lege.

	(5) Versiunea completă a raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale se transmite conducătorului entităţii publice sau, după caz, organului de autoadministrare în termen de 5 zile lucrătoare din momentul definitivării lui. Concomitent cu aceasta sînt transmise înregistrarea audio/video primară sau, după caz, cea prelucrată în condiţiile art. 19 alin. (8) şi alte materiale care confirmă rezultatul negativ al testului de integritate profesională, cu informarea despre caracterul lor confidenţial şi răspunderea pentru divulgare altor persoane decît cele prevăzute la art. 19 alin. (9).

(6) Versiunea depersonalizată a raportului privind rezultatele evaluării integrității instituționale este făcută publică pe pagina web oficială a instituției care evaluează integritatea instituțională, în termen de 5 zile din momentul transmiterii versiunii complete a acestui raport în condițiile alin. (5).

	(7) Prin derogare de la prevederile alin. (6), versiunea completă a raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale se publică pe pagina web oficială a instituţiei care a evaluat integritatea instituţională dacă evaluarea s-a efectuat în privinţa entităţilor publice care nu au o entitate publică ierarhic superioară, pentru ai căror agenţi publici legislaţia nu stabileşte posibilitatea tragerii la răspundere disciplinară, precum şi în situaţia prevăzută la art. 20 alin. (6).

Capitolul III. CONSECINŢELE EVALUĂRII INTEGRITĂŢII  INSTITUŢIONALE ŞI A TESTĂRII INTEGRITĂŢII PROFESIONALE
Articolul 19. Acţiunile entităţii publice după primirea raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale
(1) Entitatea publică sau, după caz, organul de autoadministrare examinează raportul privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale în termen de 10 zile după primirea lui.

	(2) Dacă în raportul de evaluare a integrităţii instituţionale se constată riscuri de corupţie în cadrul entităţii publice, entitatea publică sau, după caz, organul de autoadministrare adoptă un plan de integritate în termen de 30 de zile de la primirea raportului.

	(3) Planul de integritate urmează a fi implementat în termen de până la 12 luni din momentul adoptării, asigurînd, cel puţin, îndeplinirea recomandărilor/cerinţelor minime formulate în raportul privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale. Planul de integritate conţine:

	a) riscurile de corupţie (conform raportului);

	b) acţiunile de diminuare/excludere a riscurilor;

	c) termenele;

	d) indicatorii;

	e) responsabilii.

	(4) În cazul riscurilor de corupție descrise în raportul privind rezultatele evaluării integrității instituționale, a căror apariție este determinată de factori de risc externi, entitatea publică va include în planul de integritate acțiuni indirecte, preparatoare în vederea diminuării acestor riscuri. Totodată, entitatea publică ierarhic superioară și/sau organul de autoadministrare vor include în planurile anuale de activitate acțiuni directe de excludere a factorilor de risc externi identificați în procesul de evaluare a integrității instituționale.

	(5) În procesul de elaborare a planului de integritate, entitatea publică sau, după caz, organul de autoadministrare poate organiza consultări cu societatea civilă. Instituţia care a evaluat integritatea instituţională va oferi, la solicitare, suport metodologic în acest proces. Responsabilitatea pentru adoptarea şi implementarea planului de integritate aparţine exclusiv entităţii publice sau, după caz, organului de autoadministrare.

	(6) Entitatea publică sau, după caz, organul de autoadministrare întocmește semestrial un raport cu privire la implementarea planului de integritate, pe care îl publică pe pagina sa web oficială şi îl transmite instituţiei care a evaluat integritatea instituţională.

	(7) În termen de 60 de zile de la primirea raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale, entitatea publică sau, după caz, organul de autoadministrare examinează materialele ce confirmă rezultatul negativ al testului integrităţii profesionale, transmise în condiţiile art. 18 alin. (5), şi informează instituţia care a evaluat integritatea instituţională despre măsurile întreprinse şi sancţiunile aplicate, oferind o copie a deciziei corespunzătoare.

	(8) În scopul asigurării confidenţialităţii şi a conspirării, pentru confirmarea rezultatului negativ al testului integrităţii profesionale, entităţii publice sau, după caz, organului de autoadministrare îi sînt transmise înregistrările audio/video necesare, care pot fi prelucrate astfel încît imaginea şi vocea altor persoane decît agentul public testat, imaginile automobilelor, localurilor, ale altor fundaluri, precum şi sunetele împrejurărilor înregistrate să nu poată fi recunoscute. Totodată, înregistrările audio/video prelucrate pot conține subtitrări ale discuțiilor surprinse în cadrul testului de integritate profesională.

	(9) În procesul examinării materialelor prevăzute la alin. (8), entitatea publică sau, după caz, organul de autoadministrare asigură accesul agentului public testat sau, după caz, a reprezentantului acestuia şi a instanţei de judecată la materialele ce i-au fost transmise de instituţia care a evaluat integritatea instituţională.

	(10) În cazul în care conducătorul entităţii publice sau un membru al organului disciplinar al entităţii respective se află în relaţii de rudenie directă sau de afinitate de pînă la gradul patru cu agentul public supus testului de integritate profesională, raportul privind rezultatul negativ al testului de integritate profesională este comunicat conducătorului entităţii ierarhic superioare, care va lua o decizie privind aplicarea sancţiunii disciplinare agentului public testat.

	(11) După recepţionarea raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale, la luarea deciziilor cu privire la promovarea agenţilor publici supuşi testului de integritate profesională, entitatea publică, sau, după caz, organul de autoadministrare ţine cont de rezultatul testului.

Articolul 20. Evaluarea repetată a integrităţii instituţionale. Consecinţele eşuării planului de integritate
(1) După primirea raportului cu privire la implementarea planului de integritate, instituţia care a evaluat integritatea instituţională apreciază progresele realizate, verificînd în acest sens dacă planul de integritate a fost implementat cu succes sau a eşuat. În vederea creării şi menţinerii continue a climatului de integritate instituţională, entităţile publice sînt supuse periodic evaluărilor repetate a integrităţii instituţionale, desfăşurate în conformitate cu prevederile cap. II, numărul acestora nefiind limitat.

	(2) Gradul de implementare a Planului de integritate este apreciat de către instituția care a evaluat integritatea instituțională în funcție de numărul acțiunilor realizate și de impactul acestora. Planul de integritate se consideră implementat cu succes în cazul în care majoritatea măsurilor incluse în plan, dar nu mai puțin de trei pătrimi, au fost realizate, cu unele excepții care nu pot fi imputate entității publice.

	(3) Planul de integritate se consideră eşuat în cazul:

	a) neadoptării în termen a planului;

	b) nerealizării în termen a măsurilor incluse în plan din motive imputabile entităţii publice;

	(4) În cazul eşuării planului de integritate, instituţia care a evaluat integritatea instituţională propune entităţii publice ierarhic superioare sancţionarea disciplinară, inclusiv aplicarea sancţiunii de eliberare din funcţie a conducătorului entităţii publice. Termenul de prescripţie pentru tragerea la răspundere disciplinară curge din momentul primirii propunerii.

	(5) Refuzul entităţii publice ierarhic superioare de a aplica sancţiunea disciplinară propusă de instituţia care evaluează integritatea instituţională în condiţiile alin. (4) poate fi contestat în conformitate cu prevederile Codului administrativ. Contestarea refuzului în acest caz suspendă termenul de prescripţie a răspunderii disciplinare.

Articolul 21. Consecinţele rezultatului negativ al testului de integritate profesională
(1) Sancţiunile disciplinare ca urmare a rezultatului negativ al testului de integritate profesională, inclusiv eliberarea din funcţie a agentului public testat, se aplică conform legislaţiei ce reglementează activitatea entităţii publice în care agentul public îşi desfăşoară activitatea. Termenul de prescripţie pentru tragerea la răspundere disciplinară curge din momentul primirii de către entitatea publică a raportului privind rezultatele evaluării integrității instituţionale.

	(2) De la data primirii raportului privind rezultatele evaluării integrității instituționale, care conține rezultatul negativ al testului de integritate profesională, și pînă la finalizarea procedurii disciplinare, dar în termen ce nu depășește 3 luni, agentul public nu poate fi eliberat din funcție în baza cererii de demisie sau nu poate fi transferat în baza cererii de transfer.

	(3) La finalizarea procedurii disciplinare, angajaţii entităţii publice în care activează agentul public testat vor fi informaţi despre principalele aspecte constatate în procesul de testare şi despre sancţiunile aplicate.

	(4) Bunurile primite în cadrul testării integrităţii profesionale sau contravaloarea acestora se restituie/se recuperează de către agentul public testat care le-a primit.

	(5) Cazierul privind integritatea profesională a agenţilor publici se ţine de către Centrul Naţional Anticorupţie şi Serviciul de Informaţii şi Securitate, care eliberează informaţii la solicitare. Scopul cazierului privind integritatea profesională este de a ține evidența rezultatelor testării integrității profesionale, iar situaţiile în care angajatorul solicită informaţiile din cazier sînt prevăzute în Regulamentul cu privire la ţinerea şi utilizarea cazierului privind integritatea profesională a agenților publici, aprobat de Guvern.

	(6) Informațiile se introduc în cazierul privind integritatea profesională după aprecierea rezultatelor testării integrităţii profesionale de către instituția care evaluează integritatea instituțională. În cazier se face mențiunea despre data aprecierii rezultatului testării, data informării agentului public supus testării integrităţii profesionale, de asemenea se include informația despre contestarea/necontestarea rezultatului de către agentul public testat. Informația privind rezultatul negativ al testării integrităţii profesionale se exclude din cazier în baza hotărîrii definitive și irevocabile a instanței de judecată.

	(7) Informaţia despre rezultatul negativ al testului de integritate profesională, apreciat conform art. 17, se păstrează în cazierul privind integritatea profesională timp de 5 ani – cu privire la încălcarea obligației prevăzute la art. 7 alin. (2) lit. a) şi timp de un an – cu privire la încălcarea obligațiilor prevăzute la art. 7 alin. (2) lit. b) şi c), din momentul comunicării rezultatului negativ al testului de integritate profesională entităţii publice.

Articolul 22. Contestarea rezultatului testului de integritate profesională şi a sancţiunilor disciplinare applicate
(1) Rezultatul testului de integritate profesională poate fi contestat de către agentul public testat în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia, în ordinea contenciosului administrativ, fără respectarea procedurii prealabile. Odată cu contestarea rezultatului testului de integritate profesională, agentul public informează în scris entitatea publică în care activează cu privire la contestația depusă. Contestarea rezultatului testului de integritate profesională suspendă cursul termenului de prescripție de tragere la răspundere disciplinară.

	(2) În cazul în care agentul public testat demisionează până la primirea de către entitatea publică a raportului privind rezultatele evaluării integrității instituționale, termenul de contestare a rezultatului testului de integritate profesională curge din momentul în care acesta este comunicat agentului public testat.

	(3) Sancţiunea disciplinară aplicată unui judecător ca urmare a rezultatului negativ la testul de integritate profesională poate fi contestată conform prevederilor Legii nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

	(4) Sancțiunea disciplinară aplicată ca urmare a rezultatului negativ al testului de integritate profesională se contestă în ordinea contenciosului administrativ, fără respectarea procedurii prealabile. Contestarea sancțiunii disciplinare suspendă termenul de prescripție a răspunderii disciplinare.

	(5) Judecătorul care a autorizat decizia de iniţiere a testării integrităţii profesionale nu poate participa la examinarea contestaţiei.

Articolul 23. Păstrarea înregistrărilor efectuate în cadrul testelor de integritate profesională
(1) Înregistrările audio/video efectuate în cadrul testării integrităţii profesionale se păstrează, cu respectarea regulilor de protecţie a datelor cu caracter personal potrivit Legii nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal:

	a) în cazul unui rezultat pozitiv – pînă la informarea angajaţilor încadraţi în entitatea publică din care face parte agentul public supus testării;

	b) în cazul unui rezultat negativ – pînă la hotărîrea rămasă definitivă şi irevocabilă a instanţei de judecată sau pînă la expirarea termenului prescris de contestare a sancţiunii, dacă instituția care a evaluat integritatea instituțională nu deţine informaţii despre o eventuală contestare;

	c) în cazul unui rezultat neconcludent – pînă la momentul rămînerii definitive și irevocabile a hotărîrii instanţei de judecată.

	(2) Dacă înregistrările prevăzute la alin. (1) conţin informaţii atribuite la secret de stat, păstrarea şi gestionarea materialelor respective se fac în conformitate cu legislaţia privind protecţia secretului de stat.

	(21) Înregistrările prevăzute la alin. (1) care sunt necesare pentru dezvoltarea profesională a testorilor sau pentru schimbul de experiență instituțională pot fi păstrate de instituția care evaluează integritatea instituțională fără limită de timp, fiind prelucrate astfel încât să nu fie identificată identitatea agenților publici testați. Aceste înregistrări nu sunt accesibile publicului larg.

	(3) După expirarea termenelor stabilite la alin. (1), înregistrările audio/video primare şi cele prelucrate, efectuate în cadrul testului de integritate profesională, deţinute de către instituţia care a evaluat integritatea instituţională, precum şi cele pe care entităţile publice sau, după caz, organele de autoadministrare le-au primit de la instituţia care a evaluat integritatea instituţională se distrug de către respectivele instituții, entităţi sau organe care le deţin.

	(4) Pentru încălcarea regimului de păstrare, acces şi distrugere a înregistrărilor audio/video efectuate în cadrul testului de integritate profesională survine răspunderea prevăzută pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal sau, după caz, ale Legii nr. 245-XVI din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat.

Capitolul IV. CONTROLUL ŞI FINANŢAREA EVALUĂRILOR  INTEGRITĂŢII INSTITUŢIONALE
Articolul 24. Controlul parlamentar asupra activităţii de evaluare a integrităţii instituţionale
Controlul parlamentar asupra activității de evaluare a integrității instituționale este exercitat în conformitate cu prevederile art. 441 din Legea nr. 1104/2002 cu privire la Centrul Național Anticorupție și ale art. 29 și 30 din Legea nr. 136/2023 privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova.

Articolul 25. Controlul judiciar asupra activităţii de testare a integrităţii profesionale
(1)  Autorizarea testării integrității profesionale, examinarea contestațiilor cu privire la rezultatele testelor de integritate profesională şi a sancțiunilor disciplinare aplicate ca urmare a rezultatelor negative ale acestora, precum şi refuzul aplicării sancțiunilor disciplinare ca urmare a eşuării planului de integritate se află sub control judiciar.

	(2) Desemnarea judecătorilor se face în baza regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii după consultarea cu Centrul Naţional Anticorupţie și Serviciul de Informaţii şi Securitate.

	(3) Lista judecătorilor desemnaţi în conformitate cu alin. (2) se publică şi se plasează pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 26. Finanţarea măsurilor de realizare a prevederilor legii
(1) Măsurile de organizare şi realizare a evaluării integrităţii instituţionale, a testării integrităţii profesionale, precum şi măsurile de evidenţă, păstrare şi sistematizare a informaţiei astfel obţinute se finanţează din bugetul de stat în limita mijloacelor disponibile, din alte surse neinterzise de legislaţie.

	(2) În scopul asigurării logistice a testelor de integritate profesională, subdiviziunii specializate a instituției care evaluează integritatea instituțională i se eliberează mijloace financiare pentru procurarea/închirierea bunurilor și serviciilor necesare pentru crearea și aplicarea unor situații virtuale simulate ale testelor de integritate profesională.

	(3) Modul de gestionare a mijloacelor financiare destinate asigurării logistice a testelor de integritate profesională se stabilește printr-un regulament aprobat de directorul instituției care evaluează integritatea instituțională.

Capitolul V. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 27. Dispoziţii finale
Prezenta lege intră în vigoare de la data publicării şi se pune în aplicare după cum urmează:

 a) în cazul angajaţilor Centrului Naţional Anticorupţie şi al competenţelor Serviciului de Informaţii şi Securitate – de la data publicării;

 b) în cazul angajaţilor altor entităţi publice – după expirarea termenului de 6 luni de la data publicării.

Articolul 28. Dispoziţii tranzitorii
(1) În termen de 10 zile de la publicarea prezentei legi, entităţile publice care cad sub incidenţa ei informează, contra semnătură, agenţii publici despre posibilitatea aplicării testelor de integritate profesională. Refuzul de a semna nu exonerează agenţii publici de răspunderea disciplinară în cazul unui rezultat negativ al testului de integritate profesională.

 (2) Resursele financiare necesare pentru aplicarea prezentei legi sînt prevăzute în bugetul Centrului Naţional Anticorupţie şi cel al Serviciului de Informaţii şi Securitate.

 (3) Pînă la punerea în aplicare a prezentei legi, Centrul Naţional Anticorupţie va verifica entităţile publice privind informarea agenţilor publici conform alin. (1), precum şi modul de ţinere a registrelor de evidenţă a cadourilor şi a registrelor de denunţare a influenţelor necorespunzătoare, acordîndu-le, în caz de necesitate, suport metodologic.

 (4) Guvernul Republicii Moldova, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi:

 a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea în concordanţă a legislaţiei în vigoare cu prezenta lege;

 b) va aduce în concordanţă actele sale normative cu prezenta lege şi va asigura adoptarea de către instituţiile subordonate a actelor normative necesare aplicării prezentei legi;

 c) va asigura, din mijloacele disponibile, resursele financiare şi tehnice necesare pentru punerea imediată în aplicare a prezentei legi.

 (5) Centrul Naţional Anticorupţie şi Serviciul de Informaţii şi Securitate vor prezenta, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică şi Comisiei juridice, numiri şi imunităţi ale Parlamentului cîte un raport cu privire la implementarea acesteia.


Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021