Legea Privind executorii judecătoreşti*

Capitolul I. DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Domeniul de reglementare
(1) Prezenta lege stabileşte statutul, sarcinile şi responsabilităţile executorilor judecătoreşti, modul de organizare profesională şi de autoadministrare, relațiile lor cu autoritățile publice, cu organizaţii publice sau private.

	(2) Sub incidenţa prezentei legi se află executorii judecătoreşti care efectuează acțiuni procedurale pentru executarea documentelor executorii în conformitate cu dispozițiile Codului de executare, ale Codului de procedură civilă şi ale altor acte legislative şi normative, autoritățile publice şi organizațiile implicate în activitatea executorului judecătoresc.

Articolul 2. Activitatea executorului judecătoresc
(1) Executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public prevăzute de prezenta lege şi de alte legi. În exercitarea atribuţiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi învestit în condiţiile prezentei legi poate efectua executarea silită.

	(2) Activitatea executorului judecătoresc nu este activitate economică și nici de întreprinzător.

	(3) Activitatea executorului judecătoresc se desfăşoară în condiţiile legii, cu respectarea drepturilor şi a intereselor legitime ale părţilor în procedura de executare şi ale altor persoane interesate, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de apartenenţă politică, de avere, de origine socială sau de orice alt criteriu.

	(4) Executorul judecătoresc nu poate refuza executarea unui act dat în competenţa sa, decât în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege.

Articolul 3. Actul executorului judecătoresc
(1) Actul întocmit de executorul judecătoresc, în limitele competenţelor sale legale, este act procesual de autoritate publică, are forţă probantă, se prezumă a fi legal, iar în cazul când este întocmit în cadrul procedurii de executare, poate fi contestat în modul stabilit de Codul de executare.

	(2) Anularea actului executorului judecătoresc poate servi drept temei pentru inițierea procedurii de tragere la răspundere disciplinară a acestuia doar în condițiile art. 24 alin. (2) lit. l).

Capitolul II. EXECUTORUL JUDECĂTORESC
Articolul 4. Dreptul la exercitarea activităţii de executor judecătoresc
(1) Executor judecătoresc poate fi persoana care întruneşte următoarele condiţii:

	a) este cetăţean al Republicii Moldova;

	b) nu este supusă unei măsuri de ocrotire judiciare sub forma tutelei;

	c) este licenţiat în drept;

	d) a efectuat stagiul în condiţiile prezentei legi;

	e) posedă limba română;

	f) are o reputaţie ireproşabilă;

	g) a promovat examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc;

	h) nu a atins plafonul de vârstă de 65 de ani;

	i) corespunde cerințelor de ordin medical pentru exercitarea funcției.

	(2) Nu se consideră că are reputaţie ireproşabilă persoana care:

	a) a fost condamnată pentru infracţiuni grave, deosebit de grave, excepțional de grave săvârșite cu intenție, chiar dacă au fost stinse antecedentele penale, sau are antecedente penale pentru comiterea altor infracțiuni ori are interdicții aplicate pentru comiterea acestora;

	b) a plecat din funcţia de judecător, procuror, notar, administrator autorizat, consultant juridic, funcţionar public sau din alte organe din domeniul dreptului în circumstanțe care nu sunt onorabile;

	c) are un comportament incompatibil sau desfăşoară activitate incompatibilă cu normele de etică ale profesiei de executor judecătoresc;

	d) anterior i-a fost retrasă licența din motive compromițătoare.(1)

Articolul 5. Incompatibilităţi
(1) Exercitarea activităţii de executor judecătoresc este incompatibilă cu activitatea remunerată în cadrul unor alte profesii, cu excepţia activităţii didactice, ştiinţifice, de creaţie şi activităţii în organele profesionale, precum și de mediator sau arbitru.

	(2) Executorul judecătoresc nu poate întocmi acte și nu poate efectua acțiuni procedurale de executare în privința sa, a soţului său, a rudelor sale până la gradul al II-lea inclusiv, a afinilor săi până la gradul al II-lea inclusiv, a persoanelor aflate sub tutela/curatela sa ori a soţului său, a angajatului său, a executorului judecătoresc stagiar în biroul său sau a executorului judecătoresc cu care este asociat și nici în privința persoanei juridice în care el, soţul său ori rudele sale de gradul al II-lea inclusiv deţin peste 10% din capitalul social.

	(3) Situaţia de incompatibilitate prevăzută la alin. (1) trebuie să înceteze pe parcursul unei luni din momentul apariţiei acesteia.

	(4) Dacă executorul judecătoresc nu a eliminat situaţia de incompatibilitate în condiţiile stabilite la alin.(3), activitatea în calitate de executor încetează.

Articolul 6. Independenţa executorului judecătoresc
Executorul judecătoresc are dreptul:

	a) să emită acte procedurale în limitele competenţei;

	b) să citeze, la sediul biroului său şi la locul efectuării actelor de executare, debitorul şi alţi participanţi la procesul de executare;

	c) să comunice, la solicitarea persoanelor interesate, actele judiciare şi cele extrajudiciare;

	d) să solicite şi să primească gratuit pe suport de hârtie şi în regim on-line din partea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a instituţiilor (inclusiv financiare) şi din partea altor organizaţii (indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare) deţinătoare de registre de stat şi de informaţii relevante pentru procedura de executare orice informaţie care ar permite identificarea debitorului, a patrimoniului său şi a locului aflării lor, dacă nu are acces la sistemul informațional ce conține informația respectivă. Condiţiile tehnice de accesare a informaţiilor menţionate vor fi reglementate prin acorduri încheiate între Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi deţinătorul de informaţii;

	e) să sesizeze autorităţile şi persoanele competente referitor la faptele, constatate, de neconformare cerinţelor înaintate legal de executorul judecătoresc;

	f) să prezinte cerinţe legale persoanelor fizice şi juridice părţi în procedura de executare în vederea întreprinderii anumitelor acţiuni de executare;

	g) să intre, cu acordul debitorului sau al membrilor adulţi ai familiei lui (iar în lipsa acordului, cu concursul organelor de drept), în încăperile şi în depozitele ce aparţin debitorului, precum şi în cele aflate în folosinţa acestuia, şi să le cerceteze;

	h) să calculeze, la cererea creditorului, dobânzi, penalităţi, alte sume rezultate din întârzierea executării unei obligaţii ce decurge dintr-un document executoriu;

	i) să acorde asistenţă părţilor în procedura de executare şi altor solicitanţi, explicând-le consecinţele juridice ale actelor de procedură;

	j) să concilieze părţile în faza prejudiciară şi în procedura de executare;

	k) să constate, la cererea persoanei interesate, stările de fapt, actul constatator având forţă probantă;

	l) să sechestreze bunuri, să ridice, să depoziteze, să administreze şi să vândă bunurile sechestrate în procesul de executare, precum şi bunurile gajate;

	m) să aplice on-line măsuri asigurătorii;

	n) să folosească, în exerciţiul funcţiunii, mijloace de înregistrare audio, foto şi/sau video;

	o) să recupereze datoriile pe cale amiabilă și să accepte sumele consemnate;

	p) să ofere servicii de organizare a vânzării bunurilor;

	q) să elibereze copii de pe actele din procedura de executare către terţi neimplicaţi în această procedură doar în condiţiile legii şi în baza unei solicitări scrise;

	r) să primească, în condițiile legii, onorarii, taxe pentru actele efectuate și spezele procedurii de executare;

	s) să negocieze cu creditorul condiţiile şi termenul de achitare a onorariului;

	t) să beneficieze de concediu de odihnă anual;

	u) să beneficieze de asigurare socială de stat şi de pensie pe baza contribuţiilor de asigurări sociale de stat;

	v) să exercite alte drepturi stabilite de lege.

Articolul 7. Drepturile executorului judecătoresc
Executorul judecătoresc are dreptul: a) să emită acte procedurale în limitele competenţei; b) să citeze, la sediul biroului său şi la locul efectuării actelor de executare, debitorul şi alţi participanţi la procesul de executare; c) să comunice, la solicitarea persoanelor interesate, actele judiciare şi cele extrajudiciare; d) să solicite şi să primească gratuit pe suport de hîrtie şi în regim on-line din partea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a instituţiilor (inclusiv financiare) şi din partea altor organizaţii (indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare) deţinătoare de registre de stat şi de informaţii relevante pentru procedura de executare orice informaţie care ar permite identificarea debitorului, a patrimoniului său şi a locului aflării lor, dacă nu are acces la sistemul informaţional ce conţine informaţia respectivă. Condiţiile tehnice de accesare a informaţiilor menţionate vor fi reglementate prin acorduri încheiate între Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi deţinătorul de informaţii; e) să sesizeze autorităţile şi persoanele competente referitor la faptele, constatate, de neconformare cerinţelor înaintate legal de executorul judecătoresc; f) să prezinte cerinţe legale persoanelor fizice şi juridice părţi în procedura de executare în vederea întreprinderii anumitelor acţiuni de executare; g) să intre, cu acordul debitorului sau al membrilor adulţi ai familiei lui (iar în lipsa acordului, cu concursul organelor de drept), în încăperile şi în depozitele ce aparţin debitorului, precum şi în cele aflate în folosinţa acestuia, şi să le cerceteze; h) să calculeze, la cererea creditorului, dobînzi, penalităţi, alte sume rezultate din întîrzierea executării unei obligaţii ce decurge dintr-un document executoriu; i) să acorde asistenţă părţilor în procedura de executare şi altor solicitanţi, explicîndu-le consecinţele juridice ale actelor de procedură; j) să concilieze părţile în faza prejudiciară şi în procedura de executare; k) să constate, la cererea persoanei interesate, stările de fapt, actul constatator avînd forţă probantă; l) să sechestreze bunuri, să ridice, să depoziteze, să administreze şi să vîndă bunurile sechestrate în procesul de executare, precum şi bunurile gajate; m) să aplice on-line măsuri asigurătorii; n) să folosească, în exerciţiul funcţiunii, mijloace de înregistrare audio, foto şi/sau video; o) să recupereze datoriile pe cale amiabilă; p) să elibereze copii de pe actele din procedura de executare către terţi neimplicaţi în această procedură doar în condiţiile legii şi în baza unei solicitări scrise; q) să primească, în condiţiile legii, onorarii şi taxe pentru activităţile desfăşurate; r) să negocieze cu creditorul condiţiile şi termenul de achitare a onorariului; s) să beneficieze de concediu de odihnă anual; t) să beneficieze de asigurare socială de stat şi de pensie pe baza contribuţiilor de asigurări sociale de stat; u) să exercite alte drepturi stabilite de lege.

Articolul 8. Obligaţiile executorului judecătoresc
Executorul judecătoresc este obligat:

	a) să aibă un rol activ pe parcursul întregului proces de executare, depunând efort pentru realizarea prin mijloace legale a obligaţiei prevăzute în documentul executoriu, respectând drepturile părţilor în procedura de executare şi ale altor persoane interesate;

	b) să accepte toate cererile de punere în executare a documentelor executorii, pentru care este competent teritorial, conform prevederilor legii;

	c) să ofere părţilor în procedura de executare şi reprezentanţilor acestora posibilitatea de a lua cunoştinţă de materialele procedurii de executare;

	d) să examineze cererile părţilor privitor la procedura de executare, explicând modul şi termenele de atac al actelor de executare;

	e) să păstreze secretul comercial, fiscal şi cel bancar, să nu divulge informaţiile şi faptele care i-au devenit cunoscute în procedura de executare;

	f) să întocmească, să emită și să înregistreze toate documentele executorii în registrul electronic al procedurilor de executare, conform regulamentului de ţinere a acestuia, aprobat de Ministerul Justiţiei. Toate plățile încasate/facturate se emit exclusiv prin sistemul operațional e-executor;

	g) să dea dovadă de o înaltă cultură în activitatea profesională şi să fie imparţial;

	h) să respecte Codul de etică și standardele profesionale;

	i) să se conformeze hotărârilor cu caracter normativ și individual ale organului profesional ce țin de organizarea activității;

	j) să-şi adeverească identitatea prin prezentarea legitimaţiei de serviciu în timpul efectuării acţiunilor procedurale de executare a documentelor executorii;

	k) să asigure activitatea sa profesională la o societate de asigurări;

	l) să achite regulat contribuţiile obligatorii la bugetul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în cuantumul stabilit de aceasta;

	m) să participe anual la cursuri de instruire şi de perfecţionare profesională cu o durată totală de cel puţin 18 ore academice;

	n) să prezinte, la solicitarea scrisă a Ministerului Justiţiei, Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau Colegiului disciplinar, copia de pe dosarul de executare, autentificată de către executorul judecătoresc, și/sau alte informaţii privitor la activitatea sa profesională, iar în cazul prevăzut la art.41 alin. (6) – originalele;

	o) să ridice mijloacele de transport declarate în căutare în termen de 3 zile lucrătoare de la momentul comunicării faptului reținerii de către organele afacerilor interne;

	p) să transmită imediat în adresa organului afacerilor interne încheierea de ridicare a măsurilor de asigurare a executării pentru documentele executorii executate dacă în cadrul procedurii de executare a acestora a emis încheieri de declarare în căutare a mijloacelor de transport;

	q) să preia, în conformitate cu dispoziția președintelui Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, procedurile de executare nefinalizate, contul curent special și arhiva executorului judecătoresc a cărui activitate se suspendă sau încetează;

	r) să facă publice, în modul stabilit de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, anunțurile privind vânzarea bunurilor;

	s) să îndeplinească alte obligaţii stabilite de lege.

Articolul 9. Executorul judecătoresc stagiar
(1) Executor judecătoresc stagiar poate fi persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) – c), e), f), h) şi i) şi care nu desfăşoară alte activităţi remunerate, cu excepţia activităţii didactice, ştiinţifice, de creaţie, de mediere și arbitraj.

	(2) Pentru a fi admisă în calitate de executor judecătoresc stagiar, persoana va susţine un examen organizat de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi va achita în contul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti taxa de participare la examen în mărimea stabilită de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.

	(3) Condiţiile de efectuare a stagiului profesional se stabilesc printr-un regulament aprobat de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

Articolul 10. Stagiul profesional al executorului judecătoresc stagiar
(1) Stagiul profesional durează cel puțin 18 luni şi cuprinde formarea iniţială şi stagiul practic sub controlul executorului judecătoresc.

	(2) Formarea iniţială a executorului judecătoresc stagiar durează o lună și este organizată de Institutul Naţional al Justiţiei, la cererea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, în bază de contract.

	(3) După încheierea cursurilor de formare iniţială, executorii judecătoreşti stagiari sunt repartizaţi executorilor judecătoreşti, pentru efectuarea stagiului practic, de către Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în funcţie de teritoriul solicitat. Executorul judecătoresc care asigură desfăşurarea stagiului practic nu poate avea concomitent mai mult de doi executori judecătoreşti stagiari.

	(4) Stagiul practic se desfăşoară în baza contractului încheiat între executorul judecătoresc stagiar şi executorul judecătoresc care asigură efectuarea stagiului. În cazul în care executorul judecătoresc stagiar are un regim de muncă redus, termenul de efectuare a stagiului practic va fi extins proporţional.

	(5) Executorul judecătoresc stagiar asistă executorul judecătoresc la exercitarea de către acesta a funcţiilor sale, fiind în drept să semneze citații/înștiințări și acte constatatoare referitoare la situația patrimonială a debitorului și la locul aflării lui.

	(6) Pe perioada stagiului profesional, executorul judecătoresc stagiar beneficiază de o remunerare, achitată acestuia de către executorul judecătoresc, în mărime ce nu poate fi mai mică decât cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real.

	(7) La expirarea termenului indicat la alin. (1), executorului judecătoresc stagiar i se eliberează, în condițiile Regulamentului de efectuare a stagiului, un certificat ce confirmă efectuarea stagiului, care este valabil 2 ani din momentul eliberării. Dacă, imediat după eliberarea certificatului, deținătorul se află în raporturi de muncă cu un executor judecătoresc, termenul de 2 ani se calculează de la data suspendării/încetării acestor raporturi.

Capitolul III. ADMITEREA ÎN PROFESIA DE EXECUTOR JUDECĂTORESC
Articolul 11. Examenul de admitere
(1) Persoana care doreşte să devină executor judecătoresc urmează să susţină un examen în faţa Comisiei de licenţiere.

	(2) La examen sunt admise persoanele care întrunesc condiţiile art. 4 alin. (1) lit. a) – f), h) și i), au depus la Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti o cerere în acest sens şi au achitat la contul ei bancar taxa iniţială obligatorie în mărimea stabilită.

	(3) Procedura de desfăşurare a examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc şi criteriile de selectare a candidaţilor se stabilesc printr-un regulament, aprobat de Ministerul Justiţiei după consultarea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

	(4) Rezultatele examenului sunt valabile timp de un an.

	(5) Persoana care nu a promovat de două ori succesiv examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc este admisă la un nou examen numai după efectuarea repetată a stagiului profesional cu o durată minimă de 6 luni.

Articolul 12. Comisia de licenţiere
(1) Comisia de licenţiere a executorilor judecătoreşti se formează prin ordinul ministrului justiţiei şi se compune din 7 membri: 3 membri desemnaţi de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, 3 membri desemnaţi de Ministerul Justiţiei şi un reprezentant al societăţii civile, selectat prin concurs de către o comisie mixtă, formată din reprezentanții Ministerului Justiției și ai Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. Reprezentantul societăţii civile este selectat în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordinul ministrului justiției. În cazul în care, în termen de 45 de zile de la solicitarea ministrului justiţiei, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești nu a desemnat membrii în Comisia de licențiere, aceștia sunt numiți de ministrul justiţiei, în rezultatul unui concurs organizat de Ministerul Justiției.

	(2) Ministrul justiției poate respinge candidaturile desemnate de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești. Refuzul motivat se expediază Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești în termen de 15 zile de la data la care acestea i-au fost propuse.

	(3) Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești supune votului candidaturile respinse de către ministrul justiției. Aceleași candidaturi pot fi înaintate în mod repetat în cazul în care Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești le aprobă cu votul a 2/3 din membrii săi, în acest caz candidaturile fiind obligatorii pentru ministrul justiției. În cazul în care candidaturile respinse nu întrunesc votul a 2/3 din membrii Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, se demarează o nouă procedură de desemnare a membrilor, fără ca persoanele propuse inițial să poată fi desemnate repetat de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești.

	(4) Prin ordinul ministrului justiţiei de constituire a Comisiei de licenţiere sunt desemnaţi şi 7 membri supleanţi în modul stabilit la alin. (1).

	(5) Baza tehnico-materială şi lucrările de secretariat ale Comisiei de licenţiere se asigură de către Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti. Secretarul Comisiei de licențiere şi supleantul acestuia se desemnează din rândul angajaților Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

	(6) Preşedintele și vicepreședintele Comisiei de licențiere se aleg cu votul secret al majorității membrilor acesteia. În lipsa preşedintelui, funcţiile acestuia sunt exercitate de vicepreședinte.

	(7) Comisia de licenţiere adoptă hotărâri privind admiterea la examenul pentru admiterea în profesia de executor, privind aprobarea rezultatelor examenului pentru admiterea în profesia de executor şi privind eliberarea licenţei pentru activitatea de executor judecătoresc.

	(8) Activitatea Comisiei de licenţiere este reglementată de prezenta lege şi de Regulamentul de activitate al Comisiei de licenţiere, aprobat de Ministerul Justiţiei după consultarea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

Articolul 13. Mandatul de membru al Comisieide licenţiere
(1) Mandatul membrului Comisiei de licenţiere este de 4 ani, nu poate fi reînnoit şi este incompatibil cu calitatea de membru al Colegiului disciplinar, al Comisiei de etică profesională, al Comisiei de cenzori și al Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

	(2) Mandatul membrului Comisiei de licenţiere încetează în caz de:

	a) expirare a termenului mandatului;

	b) renunţare benevolă la calitatea de membru;

	c) revocare a mandatului de către organul care a desemnat membrul respectiv, în condiţiile alin. (3);

	d) condamnare de către instanţa de judecată printr-o hotărâre irevocabilă pentru săvârșirea unei infracţiuni;

	e) deces.

	(3) Revocarea mandatului membrului Comisiei de licențiere intervine în cazul:

	a) neîndeplinirii, din motive neîntemeiate, a obligaţiilor stabilite în prezenta lege sau al imposibilității temporare de exercitare a atribuţiilor;

	b) participării la luarea unei decizii în condiţiile existenței unui conflict de interese;

	c) apariţiei unei situaţii de incompatibilitate prevăzute la alin. (1);

	d) altor temeiuri stabilite de Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti – pentru membrii desemnați de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.

	(4) Mandatul membrului Comisiei de licenţiere se suspendă în caz de începere a urmăririi penale împotriva acestuia, dacă au fost aplicate măsuri procesuale de constrângere ce împiedică exercitarea mandatului.

	(5) Suspendarea calităţii de membru al Comisiei nu întrerupe/suspendă curgerea duratei mandatului respectiv.

	(6) În cazul suspendării sau încetării mandatului unui membru al Comisiei de licenţiere, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (2) lit. a), locul acestuia este preluat de către membrul supleant.

	(7) În cazul încetării mandatului de membru al Comisiei de licenţiere, desemnarea unui membru supleant al comisiei în locul celui vacant se efectuează în termen de o lună de la data survenirii vacanţei, în modul stabilit la art. 12 alin. (1). Membrul supleant îşi va exercita atribuţiile pe durata rămasă a mandatului.

	(8) Cu cel puţin două luni înainte de expirarea mandatului membrilor Comisiei de licenţiere, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerul Justiţiei vor desemna noii membri, inclusiv membrii supleanţi ai Comisiei.

Articolul 14. Licenţa pentru activitatea de executor judecătoresc
(1) Licenţa pentru activitatea de executor judecătoresc este actul care confirmă statutul executorului judecătoresc. Licența se eliberează pe un termen nelimitat.

	(2) Licența pentru activitatea de executor judecătoresc se eliberează la cererea solicitantului, care se depune la Ministerul Justiției în cel mult 30 de zile de la emiterea hotărârii Comisiei de licențiere. În termen de 15 zile de la data depunerii cererii, Ministerul Justiției eliberează solicitantului licența pentru activitatea de executor judecătoresc dacă acesta întrunește condițiile prevăzute la art. 4.

	(3) Prin decizie motivată, Ministerul Justiției poate suspenda procedura de eliberare a licenței pentru activitatea de executor judecătoresc sau poate refuza eliberarea acesteia dacă constată că solicitantul nu corespunde condițiilor prevăzute la art. 4. Decizia Ministerului Justiției de suspendare a procedurii de eliberare a licenței pentru activitatea de executor judecătoresc sau de refuz în eliberarea acesteia se contestă în ordinea contenciosului administrativ, fără respectarea procedurii prealabile.

	(4) Licenţa pentru activitatea de executor judecătoresc conţine:

	a) denumirea organului care a eliberat licenţa;

	b) seria şi numărul licenţei, data eliberării;

	c) numele şi prenumele titularului;

	d) numărul de identificare de stat (IDNP);

	e) semnătura ministrului justiţiei, certificată prin ştampilă.

	(5) Formularul licenţei este un document de strictă evidenţă, aprobat de Ministerul Justiţiei.

	(6) Licenţa pentru activitatea de executor judecătoresc se eliberează contra unei plăți în mărime de 450 de lei, achitată la contul trezorerial al Ministerului Justiţiei.

Articolul 15. Jurământul executorului judecătoresc
La primirea licenţei, executorul judecătoresc depune în faţa Comisiei de licenţiere şi a ministrului justiţiei următorul jurământ:

	„Jur să îndeplinesc funcţia de executor judecătoresc în conformitate cu legea, să respect Constituţia Republicii Moldova, să păstrez secretul profesional, iar în activitatea mea să mă bazez pe principii de profesionalism şi imparţialitate.”

Articolul 16. Admiterea în profesia de executor judecătoresc
(1) În profesia de executor judecătoresc se admit, în ordinea mediei descrescânde, persoanele care au promovat examenul, ținând-se cont de opţiunea lor teritorială.

	(2) Persoana este învestită, la cerere, cu împuterniciri de exercitare a activităţii de executare prin ordin al ministrului justiţiei, emis în termen de 10 zile de la data depunerii cererii, dacă:

	a) a obţinut licenţa de executor judecătoresc şi a depus jurământul;

	b) a depus la Ministerul Justiţiei specimenul semnăturii şi amprenta sigiliului;

	c) a înregistrat forma de organizare a activităţii de executor judecătoresc în condiţiile art. 33;

	d) a încheiat contract de asigurare de răspundere civilă;

	e) a prezentat dovada achitării la contul bancar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti a taxei iniţiale obligatorii în mărimea stabilită de aceasta.

	(3) Condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. b) – e) urmează să fie îndeplinite în termen de 60 de zile de la data primirii licenţei pentru activitatea de executor judecătoresc.

	(4) Nerespectarea nemotivată a termenului prevăzut la alin. (3) duce la retragerea licenţei. În acest caz, următorul candidat din lista persoanelor care au promovat examenul intră sub incidenţa prevederilor art. 14, 15 şi ale prezentului articol. Dacă nici acesta nu se conformează cerinţelor stabilite la alin. (3), se va anunţa un nou examen pentru locul vacant respectiv.

	(5) Ordinul ministrului justiţiei privind învestirea cu împuterniciri se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se aduce la cunoştinţa instanţei de judecată în a cărei circumscripţie executorul judecătoresc îşi are biroul, precum şi Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

	(6) Învestirea cu împuterniciri în cazul transferului executorului judecătoresc, la cererea acestuia, în circumscripţia unei alte instanţe de judecată se face la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, cu respectarea prevederilor alin. (2) lit. a) – d). Transferul în circumscripția altei instanțe de judecată poate fi solicitat doar dacă sunt locuri vacante în circumscripția respectivă și dacă executorul judecătoresc solicitant a activat în calitate de executor judecătoresc cel puțin 2 ani.

Articolul 17. Registrul executorilor judecătoreşti
(1) Ministerul Justiţiei deţine Registrul executorilor judecătoreşti, care face parte componentă a Registrului de stat al unităţilor de drept.

	(2) Registrul executorilor judecătoreşti este ţinut în limba română, în formă electronică şi manuală, şi cuprinde:

	a) datele de identitate ale executorului judecătoresc;

	b) denumirea, forma de organizare a activității executorului judecătoresc şi adresa sediului;

	c) seria şi numărul licenţei, data eliberării;

	d) date privind suspendarea activităţii;

	e) date privind încetarea activităţii;

	f) alte date.

	(3) Persoana înscrisă în Registrul executorilor judecătoreşti este obligată să informeze Ministerul Justiţiei, în cel mult 5 zile lucrătoare, despre schimbările intervenite în datele indicate la alin. (2).

	(4) La solicitare, executorului judecătoresc i se eliberează un extras din Registrul executorilor judecătorești, care servește temei pentru înregistrarea fiscală, înregistrarea în calitate de plătitor de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat și de prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, pentru confecționarea ştampilei şi deschiderea conturilor bancare.

Articolul 18. Stabilirea numărului necesar de executori judecătoreşti
În baza datelor incluse în Registrul executorilor judecătoreşti, Ministerul Justiţiei, conform propunerilor prezentate de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, stabileşte şi actualizează anual numărul executorilor judecătoreşti în funcţie de teritoriu, de volumul de activitate şi de numărul locuitorilor (pornind de la proporţia: o unitate de executor judecătoresc la 22 de mii de locuitori), precum şi de numărul locurilor vacante de executori judecătoreşti. Numărul executorilor judecătoreşti din circumscripţia unei instanţe judecătoreşti nu este mai mic de 2.

Articolul 19. Dosarul personal al executorului judecătoresc
Dosarul personal al executorului judecătoresc se păstrează la Ministerul Justiţiei. Dosarul personal conţine: copia de pe licenţa pentru activitatea de executor judecătoresc, textul jurământului, copiile de pe hotărârile emise de Comisia de licenţiere şi deciziile emise de Colegiul disciplinar, alte materiale ce ţin de exercitarea şi încetarea activităţii executorului judecătoresc.

Capitolul IV. SUSPENDAREA ŞI ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII  EXECUTORULUI JUDECĂTORESC
Articolul 20. Absența temporară a executorului judecătoresc
(1) Executorul judecătoresc poate absenta de la birou în următoarele cazuri:

	a) aflarea în concediu anual;

	b) incapacitatea temporară de muncă – cu o durată de cel mult 4 luni consecutive;

	c) îngrijirea copilului bolnav sau a unui alt membru al familiei bolnav – pe o perioadă de cel mult 6 luni;

	d) desfăşurarea activităţii didactice sau a unei alte activităţi permise de lege – pe perioada desfășurării nemijlocite a activității care împiedică prezența la birou; 

	e) pe durata studiilor universitare de licență, de masterat sau doctorat sau pe durata instruirilor profesionale continue;

	f) participarea la efectuarea controlului;

	g) participarea în şedinţele de judecată, prezenţa la organele de urmărire penală, procuratură sau organele de control;

	h) participarea la diverse întruniri, seminare, conferințe;

	i) în alte cazuri ce țin de activitatea executorului judecătoresc, cu excepția situației când absența executorului judecătoresc de la birou este cauzată de aplicarea sancțiunii disciplinare prevăzute la art. 31 alin. (1) lit. d).

	(2) Despre absenţa cu durata mai mare de 3 zile lucrătoare consecutive executorul judecătoresc informează Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești și Ministerul Justiției, comunicând și modul în care este asigurată funcționalitatea biroului. Informația privind perioada absenței de la birou și modul în care este asigurată funcționalitatea acestuia se publică pe pagina web oficială a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. În cazul când executorul judecătoresc absent este înlocuit de un alt executor judecătoresc, cel din urmă este împuternicit să întocmească în nume propriu acte procesuale în dosarele de executare aflate în gestiunea celui absent.

	(3) Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești poate constata întemeiate şi alte cazuri de absenţă temporară a executorul judecătoresc de la birou.

	(4) Desfășurarea activității de executor judecătoresc în afara biroului executorului judecătoresc nu reprezintă absenţă de la birou.

Articolul 21. Suspendarea activităţii executorului  judecătoresc. Consecinţele suspendării
(1) Activitatea executorului judecătoresc se suspendă în cazul:

	a) deţinerii unei funcţii elective, alta decât cea din organele profesionale, a unei funcții de demnitate publică sau a funcţiei de secretar general al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti – pe perioada mandatului sau a exercitării funcției publice;

	b) alegerii în funcția de președinte al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești – în baza cererii, pe perioada mandatului;

	c) depunerii cererii pe motiv de angajare la Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești – pe un termen de minimum un an, dar nu mai mult de 5 ani;

	d) depunerii unei cereri pe motiv de concediu de maternitate şi de concediu pentru îngrijirea copilului cu vârsta de până la 4 ani;

	e) incapacităţii temporare de muncă cu o durată mai mare de 4 luni consecutive, dar care nu poate depăşi un an;

	f) îngrijirii copilului bolnav sau a unui alt membru al familiei bolnav – pe o perioadă de cel mult 2 ani;

	g) aplicării sancţiunii disciplinare prevăzute la art. 31 lit. d);

	h) nevărsării plăţilor obligatorii la contul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti timp de 3 luni de la scadenţă – până la achitarea lor integrală, dar nu mai mult de 3 luni;

	i) neîndeplinirii obligaţiei de participare anuală la cursuri de instruire şi perfecţionare profesională – până la acumularea numărului de ore stabilit la art.8 lit. m), dar nu mai mult de 3 luni;

	j) lipsei contractului de asigurare de răspundere civilă – pe o perioadă ce nu poate depăşi 3 luni;

	k) aplicării de către instanţa de judecată a unei măsuri preventive sub formă de arest preventiv sau de arest la domiciliu – pe durata aplicării măsurii respective, sau, în cazul pronunțării unei hotărâri judecătorești de condamnare –

 până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti;

	l) necorespunderii biroului executorului judecătoresc cu cerinţele stabilite de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti – până la îndeplinirea acestor cerinţe, dar nu mai mult de 3 luni;

	m) neachitării amenzii în termen de 30 de zile de la data publicării, conform art. 30 alin. (5), a deciziei de aplicare a amenzii – până la achitarea integrală a acesteia.

	(2) Executorul judecătoresc a cărui activitate a fost suspendată nu este autorizat să întreprindă acte oficiale în numele unei alte persoane. În timpul suspendării activităţii, executorului judecătoresc nu i se permite să-şi folosească titlul ori să menţioneze acest titlu în nici o activitate.

	(3) Întreprinderea de către executorul judecătoresc, în perioada suspendării activităţii, a acţiunilor menţionate la alin. (2) serveşte drept temei pentru retragerea licenţei.

	(4) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) suspendarea se dispune prin ordin al ministrului justiţiei din oficiu sau la cererea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

	(5) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. d) şi e), suspendarea se dispune prin ordin al ministrului justiţiei după prezentarea avizului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

	(6) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. g), suspendarea se dispune prin decizia Colegiului disciplinar.

	(7) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. k), suspendarea se dispune prin ordin al ministrului justiţiei din oficiu, la demersul motivat al procurorului sau la cererea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

	(8) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit. b), c), h), i), j), l) şi m), suspendarea se dispune prin ordin al ministrului justiţiei, la cererea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

	(9) Reînvestirea se face la cererea persoanei interesate, adresată Ministerului Justiției, în cel mult 45 de zile de la decăderea motivelor ce au cauzat suspendarea sau încetarea activității de executor judecătoresc. Cererea se comunică și Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, fiind însoțită de solicitarea avizului, precum și de actele ce probează întrunirea condițiilor prevăzute de alin. (10). Ordinul de reînvestire cu împuterniciri de exercitare a activității de executare este emis în cel mult 7 zile lucrătoare de la prezentarea avizului pozitiv al Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

	(10) Activitatea executorului judecătoresc suspendată în temeiul alin. (1) lit. g) se reia de drept la expirarea termenului de suspendare a activității acestuia indicat în decizia Colegiului disciplinar.

	(11) Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești prezintă avizul pozitiv prevăzut la alin. (9) la îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

	a) actele de primire-predare a procedurilor de executare aflate în lucru, a arhivei și a registrelor deținute de executorul judecătoresc sunt complete și întocmite conform reglementărilor interne ale Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, iar copiile de pe acestea au fost transmise către organul profesional;

	b) persoana care solicită reînvestirea a recuperat integral cheltuielile ocazionate de acțiunile aferente transmiterii-preluării procedurilor de executare aflate în lucru, a arhivei și a registrelor deținute de executorul judecătoresc, calculate conform metodologiei aprobate de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești;

	c) au fost oferite angajamente pentru remedierea în termenul stabilit de Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, dar nu mai mult de 6 luni, a deficiențelor identificate în ținerea de către executorul judecătoresc a evidenței procedurilor de executare, a arhivei, a registrelor și au fost semnate angajamente de remediere a lor în cazul în care au fost depistate unele deficiențe;

	d) persoana care solicită reînvestirea nu are restanțe la plăți în bugetul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești;

	e) persoana care solicită reînvestirea are numărul complet de ore de instruire prevăzute de lege și polița de asigurare profesională activă.

	(12) Condiția prevăzută la alin. (11) lit. d) se aplică și la eliberarea altor avize de către Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești.

	(13) Ordinul ministrului justiţiei privind suspendarea activităţii executorului judecătoresc sau reînvestirea acestuia cu împuterniciri se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se aduce la cunoştinţă instanţei de judecată în a cărei circumscripţie executorul judecătoresc îşi are biroul, precum şi Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

	(14) Ordinul ministrului justiției privind suspendarea activității executorului judecătoresc poate fi contestat în instanța de judecată în conformitate cu prevederile Codului administrativ, fără a recurge la procedura prealabilă.

	(15) În cazul în care reînvestirea nu este solicitată în termenul stabilit la alin. (9), ministrul justiţiei dispune din oficiu sau la cererea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti retragerea licenţei.

Articolul 22. Încetarea activităţii executorului  judecătoresc
1) Activitatea executorului judecătoresc încetează:

	a) la cerere;

	b) în caz de neeliminare a situaţiei de incompatibilitate în condiţiile art. 5 alin. (3);

	c) la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani;

	d) la neîntrunirea condiţiilor prevăzute la art. 4;

	e) la expirarea termenului indicat la art. 21 alin. (1) lit. h), i) și j);

	f) în cazul retragerii licenței;

	g) în caz de deces;

	h) în cazul neîndeplinirii în termenul stabilit a cerinţelor indicate la art. 21 alin. (1) lit. l);

	i) în cazul condamnării executorului judecătoresc de către instanţa de judecată printr-o hotărâre definitivă pentru săvârșirea unei infracţiuni cu intenție.

	(2) Încetarea activităţii executorului judecătoresc se dispune prin ordin al ministrului justiţiei din oficiu, la cererea executorului judecătoresc sau la cererea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. 

	 (3) În cazul aplicării sancțiunii disciplinare prevăzute la art. 31 alin. (1) lit. e), ordinul ministrului justiției privind încetarea activității executorului judecătoresc se emite în termen de 5 zile de la data publicării deciziei Colegiului disciplinar privind aplicarea sancțiunii disciplinare respective pe pagina web oficială a Ministerului Justiției.

	(4) În cazul încetării, la cerere, a activității executorului judecătoresc, încetarea se dispune doar după prezentarea acordului Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, exprimat prin aviz scris.

	(5) Ordinul ministrului justiţiei privind încetarea activităţii executorului judecătoresc se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se aduce la cunoştinţă instanţei de judecată în a cărei circumscripţie executorul judecătoresc îşi are biroul, precum şi la cunoştinţă Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Ordinul ministrului justiției privind încetarea activității executorului judecătoresc servește drept temei pentru radierea executorului judecătoresc din registrul prevăzut la art. 17 și pentru nimicirea sigiliului executorului judecătoresc.

	(6) Ordinul ministrului justiției privind încetarea activității executorului judecătoresc poate fi contestat în instanța de judecată în conformitate cu prevederile Codului administrativ, în termen de 30 de zile de la data publicării acestuia în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, fără a recurge la procedura prealabilă.

	(7) În cazul în care actul prin care a fost dispusă încetarea activității executorului judecătoresc a fost anulat prin hotărâre judecătorească definitivă, prevederile art. 21 alin. (9) se aplică corespunzător.

	(8) În cazul indicat la alin. (1) lit. c), ministrul justiţiei poate permite, la cererea executorului judecătoresc, prelungirea activităţii acestuia până la finalizarea procedurilor de executare aflate în lucru la data emiterii ordinului de încetare a activităţii, însă pe un termen de cel mult un an.

Articolul 23. Acțiunile executorului judecătoresc în caz de suspendare sau de încetare a activității
(1) Din momentul emiterii ordinului ministrului justiţiei privind suspendarea sau încetarea activităţii executorului judecătoresc sau a deciziei Colegiului disciplinar de aplicare a sancțiunii de suspendare sau încetare a activității, executorul judecătoresc pierde dreptul de a gestiona contul curent special și de a întreprinde acțiuni specifice funcției de executor judecătoresc, cu excepția celor aferente realizării acțiunilor indicate la alin. (2).

	(2) În caz de suspendare sau de încetare a activității, executorul judecătoresc transmite, în termen de 5 zile de la data publicării ordinului ministrului justiției în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, materialele procedurilor de executare, precum şi arhiva ordonată, la sediul camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti în a cărei circumscripţie îşi are biroul sau la sediul biroului executorului judecătoresc cu care s-a convenit preluarea.

	(3) În cazul în care transmiterea documentelor indicate la alin. (2) nu a fost făcută de către executorul judecătoresc vizat, aceasta se face de către o comisie creată prin dispoziția președintelui Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, în care este delegat și un reprezentant al Ministerului Justiției. Președintele Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești desemnează executorul judecătoresc/executorii judecătorești care preiau și continuă procedurile de executare nefinalizate, transmite dreptul de gestionare a soldului contului curent special şi stabilește condiţiile de păstrare a arhivei. În același termen, sigiliul, licența și legitimația se transmit camerei teritoriale a executorilor judecătorești competente. Costurile acestor activități sunt suportate de executorul judecătoresc a cărui activitate se suspendă/încetează. Dacă lucrările aferente preluării și transmiterii procedurilor de executare, a arhivei și a registrelor executorului judecătoresc nu pot fi efectuate la sediul biroului executorului judecătoresc, documentele respective sunt sigilate și ridicate.

Capitolul V. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ
Articolul 24. Răspunderea disciplinară
(1) Executorul judecătoresc răspunde disciplinar pentru săvârșirea unei abateri disciplinare.

	(2) Constituie abatere disciplinară:

	a) nerespectarea secretului profesional;

	b) încălcare gravă sau sistematică a obligaţiilor profesionale stabilite de lege;

	c) încălcarea modului şi a termenelor de comunicare a actelor întocmite de executorul judecătoresc părţilor în procedura de executare şi/sau reprezentanţilor acestora, neacordarea posibilităţii de a lua cunoştinţă sau de a efectua copii de pe materialele di n dosarul de executare;

	d) încălcarea standardelor profesionale, constatată prin raportul auditului conformității cu standardele profesionale;

	e) săvârșirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probităţii profesionale ori bunelor moravuri;

	f) tergiversarea sistematică sau neglijența gravă în efectuarea lucrărilor legate de procedura de executare;

	g) încălcarea, din motive imputabile executorului judecătoresc, a termenului de îndeplinire a acţiunilor procedurale sau refuzul nemotivat de a efectua acte de executare;

	h) încălcarea modului de evidenţă, pregătire şi păstrare a arhivei;

	i) încălcarea gravă a Codului de etică;

	j) nerespectarea hotărârilor organelor profesionale ale executorilor judecătoreşti;

	k) absenţa nejustificată de la birou mai mult de trei zile lucrătoare consecutive;

	l) constatarea incapacităţii profesionale, exprimată şi prin anularea irevocabilă de către instanţa de judecată a unui număr de executări silite reprezentând 10% din dosarele de executare sau a unor acte de executare, întocmite în cel mult 20% din dosarele de executare, instrumentate într-un an calendaristic;

	m) neprezentarea materialelor solicitate de către Ministerul Justiţiei, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti sau Colegiul disciplinar în vederea exercitării de către acestea a atribuțiilor lor legale/statutare;

	n) obstrucţionarea în orice mod a exercitării atribuţiilor controlorilor de supraveghere a activităţii executorului judecătoresc;

	o) exercitarea calităţii de executor judecătoresc pe durata suspendării activităţii sau exercitarea activităţii de executor judecătoresc contrar prevederilor legale privind competenţa teritorială.

	(3) În caz de suspendare sau de încetare a activităţii, executorul judecătoresc rămâne subiectul răspunderii disciplinare în ceea ce priveşte acţiunile sau omisiunile prevăzute la alin. (1), săvârșite în perioada în care activa în calitate de executor judecătoresc.

Articolul 25. Termenul de prescripţie pentru tragerea la răspundere disciplinară a executorului judecătoresc
(1) Sancțiunea disciplinară se aplică în termen de cel mult 3 ani de la data săvârșirii abaterii disciplinare de către executorul judecătoresc.

	 (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), în cazul în care dintr-o hotărâre a unei instanţe judecătoreşti naţionale sau internaţionale rezultă săvârșirea unei abateri disciplinare de către executorul judecătoresc, sancţiunea disciplinară se aplică în termen de un an de la data devenirii irevocabile a hotărârii instanţei judecătoreşti naţionale sau internaţionale.

	(3) Curgerea termenului de prescripție indicat la alin. (1) se suspendă la data inițierii procedurii disciplinare, precum și pe perioada aflării executorului judecătoresc în concediu de odihnă anual, în concediu medical, în concediu pentru îngrijirea copilului și pe durata procedurii civile, contravenționale ori penale, în cadrul căreia sunt examinate aspecte care prezintă relevanță pentru examinarea abaterii disciplinare imputate executorului judecătoresc.

Articolul 26. Colegiul disciplinar
(1) Colegiul disciplinar se constituie pe lângă Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești şi are drept scop examinarea cazurilor privind tragerea la răspundere disciplinară a executorului judecătoresc.

	(2) Colegiul disciplinar se formează prin ordinul ministrului justiţiei şi se compune din 7 membri: 3 membri desemnaţi de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, 3 membri desemnaţi de Ministerul Justiţiei şi un reprezentant al societăţii civile, selectat prin concurs de către o comisie mixtă, formată din reprezentanți ai Ministerului Justiției și ai Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. Reprezentantul societăţii civile este selectat în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordinul ministrului justiției. În cazul în care, în termen de 45 de zile de la solicitarea ministrului justiţiei, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești nu a desemnat membrii în Colegiul disciplinar, aceștia sunt numiți de ministrul justiţiei, în rezultatul unui concurs organizat de Ministerul Justiției. Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti și Ministerul Justiției desemnează în același mod supleanți pentru fiecare membru al Colegiului disciplinar. Secretarul Colegiului disciplinar este desemnat din rândul angajaților Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

	(3) Ministrul justiției poate respinge candidaturile desemnate de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești. Refuzul motivat se expediază Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești în termen de 15 de zile de la data la care acestea i-au fost propuse.

	(4) Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești supune votului candidaturile respinse de către ministrul justiției. Aceleași candidaturi pot fi înaintate în mod repetat în cazul în care Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești le aprobă cu votul a 2/3 din membrii acestuia, în acest caz candidaturile fiind obligatorii pentru ministrul justiției. În cazul în care candidaturile respinse de ministrul justiţiei nu întrunesc votul a 2/3 din membrii Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, demarează o nouă procedură de desemnare a membrilor, fără ca persoanele propuse inițial să poată fi desemnate repetat de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești.

	(5) Prin ordinul ministrului justiției privind constituirea Colegiului disciplinar se desemnează și membrii supleanți în modul stabilit la alin. (2).

	(6) Preşedintele și vicepreședintele Colegiului disciplinar se aleg cu votul secret al majorității membrilor acestuia. În lipsa preşedintelui, funcţiile acestuia sunt exercitate de vicepreședinte.

	(7) Mandatul membrului Colegiului disciplinar este de patru ani de la desemnare. Un membru al Colegiului disciplinar poate fi desemnat cel mult pentru două mandate consecutive. Mandatul de membru al Colegiului disciplinar nu este compatibil cu calitatea de membru al Comisiei de licențiere, al Comisiei de etică profesională, al comisiei de cenzori și al Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

	(8) Membrul Colegiului disciplinar reprezentant al societăţii civile beneficiază de o indemnizaţie al cărei mod de calcul este stabilit de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.

	(9) Executorii judecătoreşti cărora le-au fost aplicate sancţiuni disciplinare în ultimii 3 ani nu pot fi membri ai Colegiului disciplinar. Dacă unul dintre membrii colegiului este subiect al procedurii disciplinare, acesta va fi înlocuit de membrul supleant.

	(10) Colegiul disciplinar se convoacă în ședințe ori de câte ori este necesar. Ședințele colegiului disciplinar sunt deliberative dacă la ele participă cel puțin 5 membri.

	(11) Colegiul disciplinar adoptă decizii cu votul deschis al majorității membrilor săi. Abținerea de la vot nu este admisă. Conflictele de interese ale unui membru al colegiului, recuzarea sau abținerea membrilor colegiului se soluționează sau se decid prin vot secret.

	(12) Membrii Colegiului disciplinar sunt obligaţi să păstreze secretul deliberărilor, să nu divulge informaţia aflată în cursul procedurilor disciplinare şi să nu dezvăluie nicio opinie exprimată pe parcursul procedurii disciplinare, cu excepțiile prevăzute de lege.

	(13) Regulamentul de activitate al Colegiului disciplinar este aprobat de Ministerul Justiției, după consultarea cu Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.

Articolul 27. Încetarea şi suspendarea mandatului de membru al Colegiului disciplinar
(1) Mandatul membrului Colegiului disciplinar încetează în caz de:

	a) expirare a termenului mandatului;

	b) renunţare benevolă la calitatea de membru;

	c) revocare a mandatului de către organul care a desemnat membrul respectiv, în condiţiile alin. (2);

	d) aplicare a unei sancţiuni disciplinare pentru abaterile comise în cadrul exercitării atribuţiilor profesionale;

	e) condamnare de către instanţa de judecată printr-o hotărâre irevocabilă pentru săvârșirea unei infracţiuni;

	f) deces.

	(2) Revocarea mandatului membrului Colegiului disciplinar intervine în cazul:

	a) absenței nemotivate la trei şedinţe consecutive ale colegiului sau al neîndeplinirii, din motive neîntemeiate, a obligaţiilor de membru stabilite în prezenta lege sau în Regulamentul de activitate al Colegiului disciplinar;

	b) participării la examinarea sesizării în condițiile existenței unui conflict de interese;

	c) apariţiei situaţiei de incompatibilitate prevăzute la art. 26 alin. (9);

	d) altor temeiuri stabilite de Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti – pentru membrii desemnați de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.

	(3) Calitatea de membru al Colegiului disciplinar se suspendă în caz de începere a urmăririi penale împotriva membrului colegiului, dacă au fost aplicate măsuri procesuale de constrângere ce împiedică exercitarea mandatului.

	(4) Suspendarea calităţii de membru al Colegiului disciplinar nu suspendă curgerea duratei mandatului respectiv.

	(5) În cazul încetării sau suspendării mandatului de membru al Colegiului disciplinar, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (1) lit. a), locul acestuia este preluat de către membrul supleant. În cazul în care un membru permanent nu poate participa la ședința Colegiului disciplinar, participă membrul supleant al acestuia. Membrul supleant exercită aceleași atribuții ca și membrul permanent.

	(6) În cazul încetării mandatului de membru al Colegiului disciplinar, desemnarea unui membru supleant al colegiului în locul celui vacant se efectuează în termen de o lună de la data survenirii vacanţei, în modul stabilit la art. 26 alin. (2). Membrul supleant îşi va exercita atribuţiile pentru durata rămasă a mandatului.

	(7) Cu cel puţin două luni înainte de expirarea mandatului membrilor Colegiului disciplinar, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerul Justiţiei vor desemna noii membri, inclusiv membrii supleanţi ai colegiului.

Articolul 28. Sesizarea Colegiului disciplinar
(1) Sesizarea cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară săvârșită de executorul judecătoresc (în continuare – sesizare) se înaintează Colegiului disciplinar de către ministrul justiției, Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătoreşti, Comisia de etică profesională şi de către persoanele care invocă lezarea drepturilor sau a intereselor lor legitime în procedura de executare.

	(2) Sesizarea trebuie să conțină:

	a) numele și prenumele/denumirea autorului sesizării;

	b) domiciliul/sediul sau adresa de poștă electronică a autorului sesizării;

	c) numărul procedurii de executare și calitatea procesuală a autorului sesizării, după caz;

	d) numele și prenumele executorului judecătoresc în privința căruia se invocă săvârșirea unei abateri disciplinare;

	e) descrierea succintă și clară a faptei care poate constitui abatere disciplinară, inclusiv data și locul săvârșirii faptei;

	f) indicarea și anexarea, după caz, a probelor care confirmă fapta invocată sau indicarea persoanelor care ar putea confirma cele relatate de autorul sesizării, dacă acestea există la momentul înaintării sesizării;

	g) semnătura autorului sesizării sau a reprezentantului lui legal ori împuternicit, iar în cazul sesizării înaintate în formă electronică – semnătura electronică.

	(3) Sesizarea depusă prin reprezentant trebuie să fie însoțită, după caz, de mandatul avocatului, procură (semnată olograf sau cu semnătura electronică), care confirmă împuternicirile reprezentantului.

	(4) Dacă sesizarea nu corespunde cerințelor prevăzute la alin. (2) și alin. (3), Colegiul disciplinar indică autorului sesizării neajunsurile constatate și acordă acestuia un termen rezonabil pentru înlăturarea lor. În cazul în care autorul sesizării nu înlătură neajunsurile în termenul acordat, sesizarea se respinge ca fiind inadmisibilă.

	(5) Colegiul disciplinar examinează sesizarea prin prisma respectării condițiilor prevăzute de prezenta lege și dispune, printr-o decizie nesusceptibilă de atac, în lipsa părților, după caz:

	a) respingerea sesizării ca fiind inadmisibilă; sau

	b) admiterea sesizării și intentarea procedurii disciplinare.

	(6) Sunt respinse ca inadmisibile sesizările care:

	a) sunt înaintate de alți subiecți decât cei prevăzuți la alin. (1);

	b) nu întrunesc condițiile de formă și de conținut prevăzute la alin. (2);

	c) sunt depuse de către persoane neîmputernicite;

	d) descriu fapte ce pot constitui abateri disciplinare pentru care a expirat termenul de prescripție prevăzut la art. 25 alin. (1);

	e) au același obiect și aceleași temeiuri depuse în privința aceluiași executor judecătoresc și declarate anterior inadmisibile de către Colegiul disciplinar.

	(7) Decizia privind respingerea sesizării ca fiind inadmisibilă se adoptă cu votul unanim al membrilor Colegiului disciplinar prezenți la ședință. Aceasta trebuie să fie motivată și să facă referire la neajunsurile constatate de colegiu potrivit alin. (6).

	(8) Decizia privind admiterea sesizării și intentarea procedurii disciplinare este adoptată cu votul a cel puțin unui membru al Colegiului disciplinar și nu se motivează.

	(9) În cazul în care sunt mai multe sesizări care privesc aceeași faptă şi acelaşi executor judecătoresc, acestea se conexează și se examinează într-o singură procedură.

Articolul 29. Procedura disciplinară
(1) Data examinării în fond a sesizării se stabilește într-un termen rezonabil de la data admiterii sesizării și intentării procedurii disciplinare. Aceasta este comunicată persoanei care a înaintat sesizarea, precum și executorului judecătoresc vizat.

	(2) Colegiul disciplinar asigură accesul autorului sesizării, al executorului judecătoresc şi al reprezentanților acestora la sesizare și la dosarul disciplinar.

	(3) Ședințele Colegiului disciplinar sunt publice, cu excepţia cazurilor în care Colegiul disciplinar decide, din oficiu sau în baza cererii scrise a executorului judecătoresc, a autorului sesizării sau a altor participanți la procedura disciplinară, examinarea cauzei disciplinare în şedinţă închisă pentru a preveni divulgarea unor informaţii confidenţiale din cadrul procedurii de executare sau pentru protecţia vieţii private.

	(4) Procedura de examinare a cauzelor disciplinare se desfășoară în limba română. Actele aferente activității Colegiului disciplinar se emit în limba română.

	(5) Executorul judecătoresc este obligat să prezinte Colegiului disciplinar copia autentificată de pe materialele din dosarul de executare care este obiect al sesizării şi orice alte acte relevante pentru examinarea sesizării într-un termen rezonabil stabilit de Colegiul disciplinar.

	(6) Membrii Colegiului disciplinar sunt în drept să solicite executorului judecătoresc prezentarea opiniei şi a altor probe necesare pentru elucidarea faptelor invocate în sesizare.

	(7) Ședința Colegiului disciplinar de examinare în fond a sesizării se desfășoară cu prezența autorului sesizării și a executorului judecătoresc vizat. Neprezentarea nejustificată în ședința Colegiului disciplinar a autorului sesizării, a executorului judecătoresc sau a reprezentanților acestora nu împiedică examinarea cauzei disciplinare.

	(8) În timpul examinării cauzei disciplinare, autorul sesizării şi executorul judecătoresc pot beneficia de asistenţă juridică. Executorul judecătoresc, avocatul sau reprezentantul acestuia are dreptul să își expună opinia, să dea explicaţii, să prezinte probe şi să formuleze cereri. La şedinţe pot fi invitați şi audiaţi specialişti şi experţi.

	(9) În cazul în care, pe parcursul examinării sesizării, se constată că actele executorului judecătoresc care constituie obiect al sesizării sunt în acelaşi timp obiect de examinare în cadrul unui litigiu în instanţa de judecată, Colegiul disciplinar, după caz, suspendă examinarea sesizării până la pronunţarea unei decizii definitive a instanţei judecătoreşti.

	(10) Retragerea sesizării poate constitui temei de încetare a procedurii disciplinare doar în cazul în care în procesul examinări sesizării nu sunt constatate fapte care au dus la lezarea drepturilor altor persoane interesate sau a altor interese ocrotite de lege.

	(11) Dacă, în procesul de examinare a cauzei disciplinare, identifică elementele altor abateri disciplinare decât cele invocate în sesizare, Colegiul disciplinar informează despre aceasta ministrul justiției și Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

	(12) Cauza disciplinară se examinează în cel mult 6 luni de la data înregistrării sesizării. Ținând cont de complexitatea cauzei, de comportamentul participanților, în baza unei solicitări motivate a membrului raportor, președintele Colegiului disciplinar poate prelungi termenul de examinare a cauzei disciplinare până la cel mult 9 luni.

Articolul 30. Deciziile Colegiului disciplinar
(1) Ca urmare a examinării cauzei disciplinare, Colegiul disciplinar emite o decizie motivată, prin care constată sau nu abaterea disciplinară în acţiunile sau inacţiunile executorului judecătoresc şi, după caz, aplică una dintre sancţiunile prevăzute la art. 31.

	(2) Dacă Colegiul disciplinar constată că faptele invocate în sesizare nu ţin de competenţa sa, originalul sesizării și înscrisurile care o însoțesc se expediază autorității competente în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării, fapt despre care se informează autorul sesizării.

	(3) Dispozitivul deciziei privind examinarea sesizării se emite în ziua examinării în fond a sesizării respective și se semnează de către președintele ședinței Colegiului disciplinar. Dacă există opinii separate ale membrilor Colegiului disciplinar, acestea se expun în formă scrisă și se anexează la dosarul disciplinar.

	 (4) În termen de până la 15 zile lucrătoare de la pronunţarea dispozitivului, Colegiul disciplinar întocmeşte decizia motivată, care se semnează de către preşedintele şedinţei. Acelaşi termen se aplică şi pentru întocmirea opiniei separate.

	 (5) În termen de 3 zile lucrătoare de la data întocmirii deciziei motivate, decizia depersonalizată a Colegiului disciplinar, însoţită, dacă e cazul, de opinia separată depersonalizată, se publică pe pagina web oficială a Ministerului Justiţiei şi a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în compartimentul dedicat Colegiului disciplinar, fără a mai fi necesară comunicarea ei prin alte metode executorului judecătoresc vizat și autorului sesizării. Textul deplin al deciziei va putea fi primit de partea interesată, în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare, de la secretariatul colegiului. În cazul anulării prin hotărâre judecătorească definitivă a deciziei Colegiului disciplinar, această informație va fi reflectată pe pagina web oficială a Ministerului Justiției și a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

Articolul 31. Arhiva executorilor judecătoreşti
(1) Arhiva executorilor judecătoreşti este proprietate a statului. (2) Modul de evidenţă, de pregătire, de păstrare şi de predare a arhivei se stabileşte printr-un regulament, coordonat cu Serviciul de Stat de Arhivă şi aprobat de Ministerul Justiţiei.

Capitolul VI. ACTIVITATEA EXECUTORULUI JUDECĂTORESC
Articolul 32. Organizarea activităţii executorului judecătoresc
(1) Executorul judecătoresc își desfășoară activitatea în cadrul unui birou individual sau a unui birou asociat.

	(2) În cadrul biroului individual îşi exercită activitatea un singur executor judecătoresc (fondatorul biroului). Biroul individual al executorului judecătoresc activează şi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică.

	(3) Biroul asociat al executorilor judecătorești este fondat de doi şi mai mulţi executori judecătorești din cadrul circumscripției aceleiași judecătorii (fondatori ai biroului). Raporturile dintre executorii judecătorești din cadrul biroului asociat sunt stabilite în bază de contract. În cadrul biroului asociat, fiecare executor judecătoresc îşi desfăşoară activitatea în mod individual şi răspunde personal pentru activitatea sa. Biroul asociat al executorilor judecătorești este condus de un executor judecătoresc ales de membrii biroului.

	(4) Biroul asociat al executorilor judecătorești este persoană juridică și este supus regimului transparenței fiscale. Acesta poate dispune de conturi în bancă şi are dreptul să deţină ştampilă, care nu poate fi utilizată pe actele procedurale emise de executorii judecătorești. Plata impozitului pe venit se face, prin intermediul biroului asociat al executorilor judecătorești, de către fiecare executor judecătoresc sau executor judecătoresc stagiar care activează în cadrul biroului asociat, pentru venitul propriu.

	(5) În circumscripţia unei judecătorii pot activa unul sau mai multe birouri ale executorilor judecătoreşti.

	(6) Este interzisă amplasarea birourilor executorilor judecătoreşti în sediile aflate în gestiunea instanţelor de judecată.

	(7) Biroul executorului judecătoresc trebuie să corespundă tuturor cerinţelor care permit desfăşurarea activităţii şi păstrarea arhivei. Cerinţele referitoare la biroul executorului judecătoresc şi la programul de activitate al biroului se stabilesc de Ministerul Justiției.

Articolul 33. Înregistrarea formelor de organizare a activității executorilor judecătorești
(1) Biroul individual/biroul asociat al executorilor judecătorești se înregistrează în circumscripția judecătoriei pentru care au fost învestiți în funcție executori judecătorești. Înregistrarea se face de Ministerul Justiției în termen de 10 zile de la data prezentării următoarelor acte:

	a) cererea de înregistrare;

	b) declarația de fondare a biroului individual/decizia de fondare a biroului asociat al executorilor judecătorești;

	c) copiile de pe actele care confirmă adresa sediului biroului individual/a biroului asociat al executorilor judecătorești;

	d) informația cu privire la datele de contact ale executorilor judecătorești (numărul de telefon, adresa de poștă electronică și adresa poștală a sediului);

	e) avizul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești privind corespunderea sediului și stabilirea programului de activitate.

	(2) Denumirea biroului individual include numele şi prenumele executorului judecătoresc. Biroul asociat al executorilor judecătorești poate avea denumire proprie.

	(3) Schimbarea sediului biroului individual/a biroului asociat al executorilor judecătorești se face printr-o cerere înaintată Ministerului Justiției, la care se anexează:

	a) copiile de pe actele care confirmă adresa sediului biroului individual al executorului judecătoresc/al biroului asociat al executorilor judecătorești și drepturile deținute asupra acestuia;

	b) avizul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești privind schimbarea sediului;

	c) procesul-verbal cu privire la schimbarea sediului, în cazul biroului asociat de executori judecătorești;

	d) informația cu privire la datele de contact ale executorilor judecătorești (numărul de telefon, adresa de poștă electronică și adresa poștală a sediului).

	(4) Dizolvarea biroului individual/a biroului asociat al executorilor judecătorești se efectuează în conformitate cu legislaţia civilă. Biroul individual/biroul asociat al executorilor judecătorești se radiază la cererea executorului judecătoresc, după caz a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, înaintată Ministerului Justiției, la care se anexează:

	a) decizia de dizolvare a biroului individual/biroului asociat al executorilor judecătorești;

	b) certificatul privind lipsa restanțelor față de bugetul public național;

	c) copia de pe buletinul de identitate;

	d) confirmarea notificării Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești despre intenția dizolvării.

	(5) Refuzul înregistrării biroului individual/biroului asociat al executorilor judecătorești poate fi contestat în instanța de judecată.

	(6) Executorul judecătoresc este în drept să modifice forma de organizare a activităţii în condiţiile prezentei legi.

Articolul 34. Competenţa teritorială
(1) Executorul judecătoresc poate întreprinde acţiuni de executare silită doar în circumscripţia camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti în interiorul căreia îşi are sediul biroul său, dacă legea nu stabileşte altfel.

	(2) Solicitarea de executare va fi depusă la executorul judecătoresc mandatat de partea interesată, dacă legea nu stabileşte altfel.

	(3) Executorul judecătoresc nu poate refuza primirea documentelor executorii date prin lege în competenţa sa teritorială, stabilită de camera teritorială a executorilor judecătoreşti, decât în condiţiile stabilite de lege.

	(4) În cazul în care, în circumscripţia unei judecătorii, numărul executorilor judecătoreşti este insuficient, camera teritorială a executorilor judecătoreşti va extinde temporar competenţa teritorială a unui sau a mai multor executori judecătoreşti din circumscripţia aceleiaşi camere în privinţa categoriilor de documente pentru a căror punere în executare există reglementări legale imperative referitor la teritorialitate.

Articolul 35. Sigiliul executorului judecătoresc şi documentele de identificare
(1) Executorul judecătoresc dispune de un sigiliu cu imaginea Stemei de Stat, cu inscripţiile „Republica Moldova” şi „Executor judecătoresc”, cu numele şi prenumele, cu seria şi numărul licenţei. Sigiliul se aplică pe toate actele ce ţin de activitatea executorului judecătoresc, dacă legea nu stabileşte altfel.

	(2) Sigiliul se confecţionează după un model unic, aprobat de Ministerul Justiţiei.

	(3) Executorul judecătoresc are legitimaţie şi insignă, forma şi conţinutul cărora se aprobă de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.

	(4) În cazul în care sigiliul său este pierdut sau furat, executorul judecătoresc este obligat să comunice imediat acest fapt autorităţilor competente şi Ministerului Justiţiei. În cazul în care sigiliul este deteriorat și trebuie înlocuit, executorul judecătoresc informează Ministerul Justiţiei despre confecţionarea unui nou sigiliu, cu prezentarea specimenului acestuia și a actului de nimicire a sigiliului anterior, eliberat de autoritatea competentă.

	(5) Confecţionarea, utilizarea, păstrarea şi predarea spre nimicire a sigiliului sunt atribuţii exclusive ale executorului judecătoresc, care suportă personal cheltuielile aferente, dacă legea nu prevede altfel.

	(6) Sigiliul executorului judecătoresc se păstrează la sediul biroului executorului judecătoresc amplasat in circumscripția pentru care a fost învestit, conform reglementărilor stabilite de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești.

Articolul 36. Contul bancar al executorului judecătoresc
(1) Executorul judecătoresc este obligat să dispună de următoarele conturi bancare:

	a) cont curent special, pe care se depun cauţiunile, sumele consemnate şi sumele rezultate din executarea silită şi din alte activităţi procesuale, precum şi spezele de executare şi taxele pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc;

	b) cont pentru încasarea onorariilor.

	(2) Despre deschiderea, modificarea sau închiderea conturilor indicate la alin. (1) executorul judecătoresc informează, în scris, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data aprobării de către bancă a cererii depuse în acest scop.

	(3) Datele despre conturile executorilor judecătorești se înscriu de către persoana responsabilă desemnată de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești în Registrul conturilor speciale, ţinut conform regulamentului aprobat de Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

	(4) Mijloacele băneşti din contul bancar indicat la alin. (1) lit. a) nu pot fi urmărite în baza pretenţiilor creditorilor executorului judecătoresc, iar operaţiunile în acest cont nu pot fi sistate. În caz de lichidare silită a instituţiei financiare unde îşi are deschis cont executorul judecătoresc, mijloacele financiare de pe contul indicat vor fi achitate prioritar onorării altor categorii de creanţe.

	(5) Executorul judecătoresc este unica persoană autorizată să administreze şi să dispună de cont special. El poate delega prin procură unei alte persoane împuternicirile sale ce ţin de administrarea şi dispunerea de un cont special, dar rămâne responsabil pentru consecințele acțiunilor acesteia.

	(6) La încetarea activităţii, contul curent special al executorului judecătoresc se transmite în administrarea executorului judecătoresc desemnat de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești.

	(7) Persoana a cărei activitate în calitate de executor judecătoresc a încetat sau, după caz, succesorul ei poate pretinde de la executorul judecătoresc care a preluat contul curent special sumele aflate, la data încetării activității, în contul curent special cu titlu de onorarii.

	(8) Executorul judecătoresc care a preluat în gestiune contul curent special al executorului judecătoresc a cărui activitate a încetat și persoanele indicate la alin. (7) pot conveni, de comun acord, asupra derogării de la prevederile alin. (7).

	(9) Încetarea activității de executor judecătoresc nu aduce atingere dreptului de proprietate asupra mijloacelor bănești aflate, în condițiile legii, în contul pentru încasarea onorariilor cuvenite până la încetarea activității de executor judecătoresc.

Articolul 37. Evidenţa financiar-contabilă
1) Executorul judecătoresc este obligat să ţină evidenţa financiar-contabilă a activităţii sale în condiţiile stabilite de lege.

	(2) Datele privind activitatea executorului judecătoresc, inclusiv informația privind evidența și circulația mijloacelor bănești în conturile bancare ale executorului judecătoresc, ale biroului individual sau ale biroului asociat al executorilor judecătorești, se acumulează și se prelucrează în registre contabile și de evidență, întocmite în modul stabilit de lege.

	(3) Executorul judecătoresc este obligat să păstreze la sediul biroului său documentele de evidență contabilă și alte documente privind evidența mijloacelor bănești din conturile indicate la alin. (2) .

	(4) Copiile de pe rapoartele financiar-contabile prezentate în condițiile alin. (1) se remit de către executorul judecătoresc, în termen de 5 zile de la data întocmirii, în adresa Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

Articolul 38. Asigurarea riscurilor activităţii executorului judecătoresc
(1) Executorul judecătoresc este obligat să încheie contract de asigurare de răspundere civilă pentru posibilele riscuri de activitate profesională. Contractul de asigurare urmează a fi încheiat de executorul judecătoresc înaintea începerii activităţii şi se înregistrează la Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.

	(2) Suma minimă asigurată pentru acoperirea riscurilor profesionale ale activităţii de executor judecătoresc este stabilită de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.

Articolul 39. Arhiva executorilor judecătoreşti
(1) Arhiva executorilor judecătoreşti este proprietate a statului.

	(2) Modul de evidenţă, de pregătire, de păstrare şi de nimicire a dosarelor de executare și a altor acte întocmite de către executorul judecătoresc, precum și termenul și condițiile de transmitere a arhivei executorilor judecătorești se stabilesc prin regulament aprobat de Ministerul Justiţiei.

Articolul 40. Personalul auxiliar al biroului executorului judecătoresc
(1) Pentru asigurarea funcţionării biroului şi activităţilor efectuate de executorul judecătoresc pot fi atraşi specialişti şi lucrători auxiliari.

	(2) Persoanele atrase în activităţile biroului executorului judecătoresc sunt obligate să asigure confidenţialitatea datelor ce ţin de procedura de executare, de care au luat cunoştinţă. Divulgarea informaţiei confidenţiale atrage răspundere în condiţiile legii.

	(3) Condiţiile de activitate şi modul de remunerare a persoanelor atrase în activităţile biroului executorului judecătoresc se stabilesc în baza contractului încheiat cu ele.

Articolul 41. Supravegherea și reglementarea activităţii profesionale a executorului  judecătoresc
(1) Supravegherea și reglementarea activității profesionale a executorului judecătoresc sunt exercitate exclusiv de Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, conform atribuțiilor stabilite de lege sau de statut. Controlul și reglementarea aspectelor aferente activității executorului judecătoresc în calitate de contribuabil și/sau angajator revin organelor competente conform legii.

	(2) Supravegherea constă în efectuarea controalelor asupra activităţii executorului judecătoresc prin verificarea respectării competenței teritoriale și materiale, verificarea dosarelor de executare și a modalității de prestare a serviciilor de către executorul judecătoresc, verificarea ţinerii registrelor procedurii de executare, a modului de evidență și încasare a cheltuielilor de executare și a mijloacelor bănești pe procedurile de executare, a păstrării documentelor şi arhivei, a utilizării legăturii electronice cu registrele prin intermediul reţelei computerizate, a respectării orelor de program, a implementării și a respectării standardelor profesionale. Controlul activităţii executorului judecătoresc se efectuează o dată la 2 ani. Activitatea executorului judecătoresc nou-numit este supusă primului control la expirarea primului an de activitate. Pot fi efectuate controale suplimentare numai dacă au devenit cunoscute date a căror verificare este necesară.

	(3) Membrii grupului de control pot înainta cerințe de remediere a deficiențelor identificate în cadrul controlului, stabilind termenul în care acestea urmează a fi înlăturate. În cazul în care executorul judecătoresc nu execută cerințele grupului de control, ultimul informează Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești despre aceasta.

	(4) Modul de organizare și desfășurare a controlului activității executorului judecătoresc se stabilește prin regulament aprobat de Ministerul Justiției, după consultarea Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

	(5) Modul și condițiile de ținere a evidenței mijloacelor bănești în conturile executorului judecătoresc, precum și modalitatea de raportare se stabilesc prin regulament adoptat de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești.

	(6) La solicitarea persoanei care efectuează controlul, executorul judecătoresc este obligat să prezinte pentru verificare dosarele de executare, arhiva, registrele contabile și de evidenţă privind contul curent special, precum şi alte documente care se referă la activitatea executorului judecătoresc.

	(7) Persoanele care exercită controlul nu pot da apreciere acţiunilor procedurale ale executorului judecătoresc.

	(8) Reprezentanții organelor indicate la alin. (1) au acces liber, pe durata programului de lucru, inclusiv în timpul pauzelor și al întreruperilor pe parcursul aceleiași zile, la sediul biroului executorului judecătoresc, la dosarele de executare, la arhiva, la registrele manuale și electronice ținute de executorul judecătoresc și la informația privind modul de gestionare a mijloacelor bănești în contul curent special.

	(9) În scopul verificării corectitudinii încasării mijloacelor și achitării contribuțiilor obligatorii se prezintă, necondiționat și gratuit, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare, la solicitarea organelor indicate la alin. (1), de către prestatorii serviciilor de plată – informația despre soldul rulajului mijloacelor bănești din contul curent special al executorului judecătoresc și/sau din alte conturi deschise de executorul judecătoresc, iar de către Serviciul Fiscal de Stat – informația din declarația cu privire la impozitul pe venit prezentată de executorul judecătoresc. Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești și organele competente conform legii să exercite controlul și reglementarea aspectelor aferente activității executorului judecătoresc în calitate de contribuabil și/sau angajator pot solicita informații și despre alte conturi deschise de executorul judecătoresc, inclusiv despre contul pentru încasarea onorariilor.

	(10) Informaţia din declaraţia cu privire la impozitul pe venit şi/sau despre rulajul mijloacelor băneşti în contul pentru încasarea onorariilor poate fi solicitată de organul profesional doar în scopul verificării corectitudinii încasării acestora și a achitării contribuţiilor obligatorii.

Articolul 42. Consiliul
(1) Organul executiv al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este Consiliul, constituit din 7 membri, aleşi pe un termen de 4 ani. Preşedintele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este de drept şi preşedinte al Consiliului. (2) Consiliul se convoacă în şedinţe ori de cîte ori este necesar, dar nu mai puţin de o dată în trimestru. Deciziile Сonsiliului se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. (3) Сonsiliul are următoarele atribuţii: a) propune ministrului justiţiei spre aprobare numărul necesar de executori judecătoreşti şi teritoriul de activitate; b) alege din rîndul membrilor săi vicepreşedintele; c) repartizează executorilor judecătoreşti care vor asigura efectuarea stagiului persoanele care au promovat concursul pentru admiterea la stagiere; d) stabileşte circumscripţiile camerelor teritoriale ale executorilor judecătoreşti; e) prezintă anual ministrului justiţiei informaţii despre înregistrarea contractelor de asigurare de răspundere civilă a executorilor judecătoreşti; f) aprobă statele de personal şi condiţiile desfăşurării concursului pentru angajarea personalului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, mărimea fondului de salarizare; g) aprobă recomandări de generalizare a practicii de executare şi le remite pentru informare Ministerului Justiţiei; h) asigură convocarea congresului; h-1) examinează contestațiile la actele de dispoziție emise de camerele teritoriale ale executorilor judecătorești; i) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de prezenta lege şi de statut.

Capitolul VII. INTERACŢIUNEA EXECUTORULUI JUDECĂTORESC  CU TERŢII ŞI CU PĂRŢILE ÎN PROCEDURA  DE EXECUTARE
Articolul 43. Interacţiunea executorului judecătoresc cu solicitanţii de servicii
Acţiunile executorului judecătoresc încep la cererea solicitantului, dacă legea nu prevede altfel.

Articolul 44. Validitatea actelor şi acţiunilor procedurale
În cazul preluării procedurii de executare de către un alt executor judecătoresc, actele îndeplinite de executorul judecătoresc înainte de momentul preluării au efect juridic deplin, iar acţiunile ulterioare de executare încep de la actul de procedură în curs.

Articolul 45. Interacţiunea executorului judecătoresc cu debitorul şi cu terţii
(1) Debitorul este obligat să permită executorului judecătoresc să efectueze toate actele necesare prevăzute de lege privind executarea silită. Pe parcursul procedurii de executare, debitorul, la cererea executorului judecătoresc, este obligat să-şi declare pe propria răspundere toate bunurile, veniturile şi creanţele faţă de terţi.

	(2) La cererea executorului judecătoresc, cei care datorează sume de bani debitorului ori deţin alte bunuri ale acestuia supuse urmăririi potrivit legii au obligaţia de a prezenta informaţia solicitată.

	(3) Crearea de către debitor sau de către terțe persoane a oricăror obstacole ori întreprinderea oricăror acțiuni care împiedică executorul judecătoresc să întocmească acte și/sau să întreprindă acțiuni prevăzute de lege pentru executarea silită este interzisă. Persoanele care împiedică în orice mod exercitarea de către executorul judecătoresc a atribuțiilor prevăzute de lege poartă răspundere conform legii.

Articolul 46. Interacţiunea executorilor judecătoreşti cu alte autorităţi
(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile (inclusiv financiare), organizaţiile (indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare) deţinătoare de registre de stat şi de informaţii relevante pentru procedura de executare sunt obligate ca, în termen de cel mult o lună de la data solicitării de către Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, să încheie contracte de furnizare on-line a informaţiilor relevante pentru identificarea debitorului, a patrimoniului său şi a locului aflării acestora.

	(2) Instituţiile financiare sunt obligate să furnizeze informaţia solicitată de executorul judecătoresc, să îi permită verificarea rulajului sumelor în conturile bancare ale debitorului, cu eliberarea imediată şi necondiţionată a extrasului din contul bancar.

	(3) Reprezentanţii poliției și ai autorităților administraţiei publice locale, la cerere, asigură ordinea publică şi participă, în limitele competenței, la realizarea măsurilor procesuale prevăzute de legislaţie.

Capitolul VIII. CHELTUIELILE DE EXECUTARE
Articolul 47. Taxele pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc şi spezele procedurii de executare
(1) Executorul judecătoresc are dreptul la remunerarea lucrului său şi la rambursarea cheltuielilor legate de activitatea sa.

	(2) Taxele pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc şi spezele procedurii de executare sunt achitate în avans, în temeiul unui borderou întocmit de executorul judecătoresc, de către creditor sau de persoana care solicită efectuarea acţiunilor respective.

	(3) Taxele pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc şi spezele procedurii de executare vor fi considerate cost al acestei proceduri.

	(4) Executorul judecătoresc este în drept, la solicitarea creditorului persoană fizică, să accepte eşalonarea avansării taxelor pentru efectuarea actelor de executare.

	(5) Mărimea taxelor pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc şi a spezelor procedurii de executare se stabileşte de Guvern.

Articolul 48. Onorariul executorului judecătoresc
(1) Onorariul executorului judecătoresc se achită în cazul stingerii totale sau parţiale a obligaţiei stabilite în documentul executoriu. Mărimea onorariului executorului judecătoresc se stabileşte de Codul de executare.

	(2) Executorii judecătoreşti pot negocia cu creditorul avansarea totală sau parţială a onorariului, însă nu sunt în drept să condiţioneze punerea în executare a documentelor executorii de achitarea anticipată a onorariului.

Capitolul IX. ORGANELE PROFESIONALE ALE  EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI
Articolul 49. Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti
(1) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti este o asociaţie profesională necomercială, înființată în temeiul prezentei legi, cu personalitate juridică, cu patrimoniu și buget propriu, din care fac parte toţi executorii judecătoreşti. Uniunea îşi are sediul în municipiul Chişinău. Executorii judecătoreşti devin membri ai Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în momentul învestirii în funcţie. Patrimoniul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești nu poate fi urmărit pentru obligațiile și creanțele individuale ale executorilor judecătorești.

	(2) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti activează în baza statutului aprobat de Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

	(3) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti are următoarele atribuţii:

	a) supraveghează activitatea executorilor judecătoreşti vizând îndeplinirea obligaţiilor profesionale ce le revin şi respectarea eticii profesionale;

	b) generalizează practica de executare silită a hotărârilor judecătoreşti;

	c) prezintă din oficiu Colegiului disciplinar opinia vizând sesizările privind tragerea la răspundere disciplinară a executorilor judecătoreşti;

	d) organizează examenul de admitere în calitatea de executor judecătoresc stagiar;

	e) organizează cursuri de instruire şi perfecţionare profesională a executorilor judecătoreşti şi cursuri de formare iniţială a executorilor judecătoreşti stagiari;

	f) ţine evidenţa cursurilor de instruire şi perfecţionare profesională la care au participat anual executorii judecătoreşti, cu informarea Ministerului Justiţiei;

	g) verifică modul în care se respectă condiţiile de efectuare a stagiului profesional de către executorii judecătoreşti stagiari;

	h) verifică modul în care sunt exercitate atribuţiile camerelor teritoriale ale executorilor judecătoreşti;

	i) adoptă acte cu caracter obligatoriu pentru toţi membrii Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în limitele competenţei prevăzute de lege și statut;

	j) organizează, promovează și îndeplinește activități de susținere a măsurilor alternative executării silite;

	k) autorizează luarea în evidență de către organele fiscale a conturilor bancare ale executorilor judecătorești;

	l) verifică respectarea standardelor profesionale, inclusiv prin organizarea auditului conformității acestora;

	m) oferă, la solicitarea emitenților documentelor executorii, informații statistice generalizate comunicate de executorii judecătorești și, la solicitarea altor persoane, alte informații deținute în cazul în care există un interes legitim justificat al solicitantului;

	n) îndeplinește alte atribuţii prevăzute de lege şi de statut.

	(4) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti participă în mod obligatoriu şi nemijlocit la soluţionarea problemelor ce ţin de reglementarea activităţii executorilor judecătoreşti.

	(5) La elaborarea oricăror acte de dispoziție, acte normative sau legislative legate de activitatea de executare silită, autoritățile vor solicita opinia și propunerile Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

	(6) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti asigură organizarea activităţii Comisiei de licenţiere.

	(7) Organele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sunt:

	a) congresul;

	b) Consiliul;

	c) preşedintele;

	d) secretarul general;

	e) Comisia de etică profesională;

	f) comisia de cenzori.

	(8) Alegerea membrilor în organele profesionale ale executorilor judecătorești, precum și alegerea executorilor judecătorești pentru a fi desemnați în componența Comisiei de licențiere, a Colegiului disciplinar și a Comisiei de etică profesională se fac prin vot secret, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. Votarea poate fi efectuată și prin utilizarea mijloacelor electronice. Modul de organizare și desfășurare a alegerilor prin utilizarea mijloacelor electronice se stabilește în statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

Articolul 50. Congresul
(1) Organul suprem al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este congresul, constituit din toţi membrii săi.

	(2) Congresul se convoacă în şedinţe ordinare cel puţin o dată în an, precum și în ședințe extraordinare, după necesitate. În ambele cazuri este obligatorie anunțarea în prealabil a executorilor judecătorești despre data, ora şi locul desfăşurării şedinţei, despre ordinea de zi şi raportorii, fiind informat în acest sens şi Ministerul Justiţiei. Participarea la ședința congresului este obligatorie. Exprimarea votului prin mijloace electronice se consideră participare la congres.

	(3) Congresul se convoacă în ședințe ordinare de către Consiliu cu cel puțin o lună înainte de data desfășurării preconizate a acestuia. Şedinţele extraordinare ale congresului se convoacă cu cel puţin 15 zile înainte de data acestuia:

	a) la iniţiativa Consiliului;

	b) la propunerea ministrului justiţiei;

	c) la solicitarea a cel puţin 1/5 din numărul total al membrilor Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;

	d) la solicitarea președintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

	(4) Congresul are următoarele atribuţii:

	a) aprobarea şi modificarea statutului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;

	b) alegerea membrilor Consiliului;

	c) alegerea preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din membrii Consiliului;

	d) alegerea executorilor judecătoreşti ce urmează a fi desemnaţi în componenţa Comisiei de licenţiere şi a Colegiului disciplinar, precum și a supleanților acestora;

	e) alegerea membrilor comisiei de cenzori și ai Comisiei de etică profesională;

	f) aprobarea mărimii contribuţiilor obligatorii ale executorilor judecătoreşti la bugetul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;

	g) aprobarea taxei ce urmează a fi achitată de executorul judecătoresc stagiar Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti pentru efectuarea stagiului;

	h) aprobarea raportului anual al Consiliului, al secretarului general şi cel al comisiei de cenzori;

	i) aprobarea programului de activitate şi a bugetului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti pentru următorul an;

	j) adoptarea şi modificarea Codului de etică al executorului judecătoresc;

	k) adoptarea regulamentului de activitate al camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti;

	l) desemnarea auditorului;

	m) alte atribuţii stabilite de lege şi de statut.

	(5) Hotărârile congresului se adoptă cu votul majorităţii celor prezenţi și pot fi anulate doar de Congres sau de către instanța de judecată.

Articolul 51. Consiliul
(1) Organul executiv al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este Consiliul, constituit din 7 membri, aleşi pe un termen de 4 ani. Preşedintele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este de drept şi preşedinte al Consiliului.

	(2) În cazul în care, în termen de 45 de zile de la data expirării mandatului membrului Consiliului sau de la data când mandatul acestuia a încetat din alte motive, congresul nu a ales un nou membru al Consiliului, acesta este numit, din rândul executorilor judecătorești, de ministrul justiţiei.

	(3) Consiliul se convoacă în şedinţe ori de câte ori este necesar, dar nu mai puţin de o dată în trimestru. Deciziile Сonsiliului se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

	(4) Сonsiliul are următoarele atribuţii:

	a) propune ministrului justiţiei spre aprobare numărul necesar de executori judecătoreşti şi teritoriul de activitate;

	b) alege din rândul membrilor săi vicepreşedintele;

	c) repartizează executorilor judecătoreşti care vor asigura efectuarea stagiului persoanele care au promovat examenul pentru admiterea la stagiere;

	d) stabileşte circumscripţiile camerelor teritoriale ale executorilor judecătoreşti;

	e) prezintă anual ministrului justiţiei informaţii despre înregistrarea contractelor de asigurare de răspundere civilă a executorilor judecătoreşti;

	f) aprobă statele de personal şi condiţiile desfăşurării concursului pentru angajarea personalului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, mărimea fondului de salarizare;

	g) aprobă recomandări de generalizare a practicii de executare şi le remite pentru informare Ministerului Justiţiei;

	h) asigură convocarea congresului;

	i) examinează contestațiile la actele de dispoziție emise de camerele teritoriale ale executorilor judecătorești;

	j) aprobă suma minimă de asigurare de răspundere civilă a executorilor judecătoreşti;

	k) emite opinii consultative;

	l) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de prezenta lege şi de statut.

Articolul 52. Preşedintele
(1) Preşedintele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este ales prin vot secret pe un termen de 4 ani. Poate fi aleasă preşedinte persoana care are o vechime în domeniul executării de cel puţin 5 ani. Un executor judecătoresc nu poate fi ales în funcţia de preşedinte mai mult de două mandate consecutive.

	(2) În cazul în care, în termen de 45 de zile de la data expirării mandatului Preşedintelui Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești sau de la data când mandatul acestuia a încetat din alte motive, congresul nu a ales noul preşedinte al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, acesta este numit, dintre membrii Consiliului, de ministrul justiţiei.

	(3) Preşedintele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti are următoarele atribuţii:

	a) reprezintă Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti în relaţiile cu persoanele fizice şi persoanele juridice din ţară şi din străinătate;

	b) prezidează şedinţele Consiliului;

	c) semnează actele Consiliului;

	d) supraveghează relaţiile dintre Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi camerele teritoriale ale executorilor judecătoreşti, precum şi relaţiile dintre camerele teritoriale ale executorilor judecătoreşti;

	e) acordă sprijin camerelor teritoriale ale executorilor judecătoreşti în relaţiile lor cu autorităţile publice centrale şi locale;

	f) exercită alte atribuţii prevăzute de prezenta lege şi de statut.

	(4) În lipsa preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, funcţiile acestuia sunt exercitate de vicepreşedintele Consiliului.

Articolul 53. Secretarul general
(1) Activitatea organizatorică administrativă şi economică financiară a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti se asigură de către secretarul general.

	(2) Secretarul general este angajat în funcţie de Consiliu, în bază de concurs, pe un termen de 5 ani, care poate fi prelungit o singură dată.

	(3) Poate fi angajată în funcţia de secretar general persoana care are studii economice sau juridice superioare şi o vechime în activitate de cel puţin 5 ani.

	(4) Secretarul general are următoarele atribuţii:

	a) asigură gestiunea economico-financiară a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și încheie, în numele Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, acorduri și contracte ce țin de această activitate;

	b) gestionează mijloacele bugetare ale Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;

	c) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la congres a proiectului bugetului anual al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;

	d) prezintă congresului raportul privind execuţia anuală a bugetului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;

	e) participă la şedinţele congresului şi ale Consiliului fără drept de vot;

	f) elaborează proiectul agendei şi pregăteşte materialele de lucru ale congresului şi ale Consiliului după consultarea cu ultimul;

	g) angajează personalul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi conduce activitatea acestuia;

	h) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau din administrarea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, a celorlalte bunuri aflate în gestiunea acesteia;

	i) îndeplineşte alte atribuţii la indicaţia congresului şi a Consiliului.

	(5) Funcţia de secretar general este remunerată. Mărimea remunerării este stabilită de Consiliu.

	(6) Secretarul general nu este în drept să cumuleze alte funcţii sau activităţi remunerate, cu excepţia celor didactice, ştiinţifice şi de creaţie.

Articolul 54. Comisia de etică profesională
(1) Comisia de etică profesională se constituie în cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești şi are drept scop promovarea și monitorizarea implementării standardelor profesionale și a principiilor deontologice.

	(2) Comisia de etică profesională se instituie prin hotărârea Consiliului și este formată din 5 membri: 3 membri sunt aleși de către congres, iar 1 membru din Colegiul disciplinar și 1 membru din Consiliu sunt membri din oficiu, desemnați de către Consiliu. Durata mandatului membrilor Comisiei de etică profesională este de 4 ani.

	(3) Deciziile Comisiei de etică profesională se adoptă cu cel puțin 3 voturi.

	(4) Comisia de etică profesională exercită următoarele atribuții:

	a) participă la formarea profesională în materie de etică și standarde profesionale a executorilor judecătorești stagiari și la instruirea continuă a executorilor judecătorești;

	b) colectează, analizează și sintetizează informațiile despre activitatea și comportamentul executorilor judecătorești, precum și despre implementarea de către aceștia a standardelor profesionale;

	c) înaintează propuneri de îmbunătățire a Codului de etică și a standardelor profesionale pornind de la practicile identificate în activitatea executorilor judecătorești;

	d) prezintă avize consultative privind modul de implementare a standardelor profesionale;

	e) asigură interpretarea prevederilor Codului de etică;

	f) sesizează Colegiul disciplinar și transmite materialele Colegiului disciplinar în cazul constatării unei încălcări a prevederilor Codului de etică sau a standardelor profesionale pasibile de răspundere disciplinară;

	g) soluționează conflictele dintre executorii judecătorești, altele decât cele prevăzute de Codul de executare, în baza unei cereri scrise a executorului judecătoresc și/sau a Consiliului;

	h) prezintă congresului raportul anual privind activitatea sa.

	(5) Regulamentul de activitate al Comisiei de etică profesională este adoptat de congres.

Articolul 55. Comisia de cenzori
(1) Comisia de cenzori este formată din 3 membri, aleşi pe un termen de 2 ani. Membrul comisiei de cenzori nu poate fi membru al unor alte organe colegiale ale Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

	(2) Comisia de cenzori este creată pentru verificarea activităţii economico-financiare a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Controlul ordinar se efectuează o dată în an. În caz de necesitate, controlul poate fi efectuat la cererea a 1/5 din componenţa executorilor judecătoreşti sau la cererea preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

	(3) Controlul efectuat de comisia de cenzori finalizează cu întocmirea unui act ce va reflecta perioada verificată, corelaţia bugetului cu cheltuielile efectuate, temeinicia cheltuielilor efectuate, concluziile şi recomandările comisiei. Actul este semnat de toţi membrii comisiei de cenzori. Membrul comisiei de cenzori poate exprima opinie separată, care se anexează la act.

	(4) Actul comisiei de cenzori se aduce la cunoştinţă congresului.

Articolul 56. Asigurarea materială a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti
Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti îşi desfăşoară activitatea în baza mijloacelor acumulate din:

	a) contribuțiile obligatorii achitate lunar de executorii judecătorești, care nu pot fi mai mici de 3% din sumele încasate cu titlu de onorariu;

	b) sumele plătite ca amenzi şi taxe în condiţiile prezentei legi;

	c) alte surse neinterzise de lege.

Articolul 57. Camera teritorială a executorilor judecătoreşti
(1) Camera teritorială a executorilor judecătoreşti activează în circumscripţia stabilită de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti. În Republica Moldova activează trei camere teritoriale ale executorilor judecătoreşti.

	(2) Din componenţa camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti fac parte toţi executorii judecătoreşti care îşi au biroul în circumscripţia respectivă.

Articolul 58. Atribuţiile camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti
Camera teritorială a executorilor judecătoreşti are următoarele atribuţii:

	a) duce la îndeplinire hotărârile Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;

	b) întocmeşte, modifică şi publică anual lista executorilor judecătoreşti membri ai camerei;

	c) stabileşte competenţa teritorială a executorilor judecătoreşti în interiorul circumscripţiei instanţei de judecată în privinţa categoriilor de documente executorii, pentru a căror punere în executare există reglementări legale imperative referitor la teritorialitate;

	d) informează Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti asupra activităţii birourilor executorilor judecătoreşti şi necesarului de executori judecătoreşti;

	e) în caz de suspendare sau de încetare a activităţii executorului judecătoresc, asigură preluarea şi transmiterea arhivei şi a procedurilor de executare deţinute de acesta;

	f) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de prezenta lege şi de regulamentul de activitate.

Capitolul X. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 59. (1) Persoanelor care activează la data intrării în...
(1) Persoanelor care activează la data intrării în vigoare a prezentei legi în calitate de director, vicedirector, şef şi colaborator al direcţiei de executare a documentelor civile şi administrative, al serviciului juridic, de şef (şef adjunct) al oficiului de executare, de colaborator al secţiei civile a oficiului de executare al Departamentului de Executare şi care întrunesc condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) – c) şi e) – f) (cu excepţia celor care deţin temporar funcţiile) li se vor elibera, la cerere, licenţe pentru activitatea de executori judecătoreşti în localitatea în care activează la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, fără a susţine concurs.

	(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se adresează ministrului justiţiei şi se depune prin intermediul Departamentului de Executare în termen de 15 zile din data intrării în vigoare a prezentei legi.

	(3) În termen de 15 zile de la data-limită de depunere a cererii prevăzute la alin. (1), ministrul justiţiei eliberează licenţă pentru activitatea de executor judecătoresc.

	(4) Angajaţii aparatului central al Departamentului de Executare şi şefii oficiilor de executare învestiţi cu împuterniciri pentru activitatea de executor judecătoresc pot continua activitatea în cadrul acestora până la încetarea activităţii instituţiilor menţionate.

	(5) Numărul executorilor judecătoreşti învestiţi în funcţie nu va fi majorat timp de cel puţin 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

	(6) Condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (2) lit. b) – d) urmează să fie îndeplinite în termen de 30 de zile de executorii judecătoreşti care au primit licenţă în condiţiile prezentului articol.

	(7) Până la învestirea în funcţie, executorii judecătoreşti care au primit licenţă în condiţiile alin. (1) vor continua să-şi exercite atribuţiile funcţionale în cadrul oficiilor de executare ale Departamentului de Executare.

Articolul 60. Departamentul de Executare: 	a) va organiza transm...
Departamentul de Executare:

	a) va organiza transmiterea procedurilor de executare şi a mijloacelor băneşti din contul de depozit al oficiilor de executare la executorii judecătoreşti învestiţi în funcţie;

	b) va exercita funcţiile Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti până la crearea acesteia;

	c) va organiza deschiderea unui cont provizoriu pentru stocarea mijloacelor băneşti destinate Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, conform prevederilor prezentei legi, şi va adopta un regulament provizoriu de utilizare a acestor mijloace până la constituirea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;

	d) va convoca primul congres al executorilor judecătoreşti la învestirea în funcţie a cel puţin 1/3 din numărul executorilor judecătoreşti, dar nu mai târziu de 2 luni din data intrării în vigoare a prezentei legi;

	e) va asigura eliberarea, în conformitate cu legislaţia muncii, a persoanelor indicate la art. 59, care nu au solicitat eliberarea licenţei în condiţiile prezentei legi.

Articolul 61. Ministerul Justiţiei: 	a) va asigura încetarea act...
Ministerul Justiţiei:

	a) va asigura încetarea activităţii secţiilor civile ale oficiilor de executare pe măsura învestirii în funcţie a 1/2 din numărul executorilor judecătoreşti stabilit pentru circumscripţia dată;

	b) va asigura instruirea profesional-managerială iniţială a persoanelor care au primit licenţă pentru activitatea de executor judecătoresc;

	c) va stabili, în coordonare cu Departamentul de Executare, modul de utilizare a mijloacelor materiale aflate în gestiunea acestui departament;

	d) va asigura încetarea activităţii Departamentului de Executare până la data de 15 septembrie 2010, dar nu mai devreme de data adoptării actului legislativ ce reglementează activitatea procedurală a executorilor judecătoreşti.

Articolul 62. (1) Arhiva secţiilor civile ale oficiilor de execu...
(1) Arhiva secţiilor civile ale oficiilor de executare, la momentul încetării activităţii acestora, va fi transmisă executorilor judecătoreşti învestiţi în funcţie.

(2) Departamentul de Executare, în coordonare cu Ministerul Justiţiei, va stabili procedura şi condiţiile de transmitere a arhivei menţionate la alin. (1).

Articolul 63. La preluarea procedurilor de executare de la ofici...
La preluarea procedurilor de executare de la oficiile de executare ale Departamentului de Executare, executorul judecătoresc va continua să efectueze toate acţiunile de executare necesare. Actele de executare efectuate de executorul judecătoresc precedent au efecte juridice pentru executorul judecătoresc nou-desemnat, acesta nefiind responsabil de prejudiciile cauzate sau care pot fi cauzate în viitor ca rezultat al activităţii executorului judecătoresc precedent.

Articolul 64. (1) Sub incidenţa prezentei legi nu se află execut...
(1) Sub incidenţa prezentei legi nu se află executorii judecătoreşti care continuă să activeze în cadrul oficiilor de executare ale Departamentului de Executare, activitatea lor fiind reglementată de prevederile Codului de executare al Republicii Moldova nr. 443-XV din 24 decembrie 2004 şi ale Legii nr. 204-XVI din 6 iulie 2006 cu privire la sistemul de executare silită.

	(2) Dacă în privinţa aceluiaşi debitor sunt intentate mai multe proceduri executorii, dintre care cel puţin una este în lucru la un executor judecătoresc din oficiile indicate la alin. (1), aceste proceduri vor fi preluate de executorul judecătoresc învestit în condiţiile prezentei legi, aflat la o etapă mai avansată a procedurii de executare sau cel dintâi sesizat.

	(3) Până la constituirea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, taxa iniţială obligatorie va fi de 150 de unităţi convenţionale (o unitate convenţională constituind echivalentul a 20 de lei) şi va fi achitată de persoanele indicate la art. 59 alin. (1) odată cu depunerea cererii de eliberare a licenţei.

Articolul 65. (1) În termen de 2 luni de la data publicării prez...
(1) În termen de 2 luni de la data publicării prezentei legi, Guvernul:

	a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege;

	b) va adopta actele normative necesare implementării prezentei legi;

	c) va crea în cadrul Ministerul Justiţiei o subdiviziune care să asigure coordonarea activităţii executorilor judecătoreşti.

	(2) În termen de 2 luni de la data publicării prezentei legi, Ministerul Justiţiei va elabora şi va aproba actele normative necesare organizării şi funcţionării sistemului de executare silită.


Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021