Legea Privind măsurile și serviciile  destinate copiilor cu comportament deviant

Capitolul I. DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1. Obiectul legii
Prezenta lege reglementează măsurile și serviciile destinate copiilor cu comportament deviant, categoriile de beneficiari ai acestor măsuri și servicii, principiile și scopurile instituirii măsurilor destinate copiilor cu comportament deviant, precum și modul de stabilire, prelungire, modificare și anulare a acestor măsuri.

Articolul 2. Subiecții legii
Prevederile prezentei legi se aplică:

	a) copiilor care au săvîrșit o faptă prevăzută de legea penală, dar care nu sînt pasibili de răspundere penală;

	b) copiilor care au săvîrșit o faptă prevăzută de legea contravențională, dar care nu sînt pasibili de răspundere contravențională;

	c) părinților, altor reprezentanți legali ori persoane în grija cărora se află copiii prevăzuți la lit. a) și b);

	d) persoanelor/instituțiilor responsabile de asigurarea măsurilor și serviciilor destinate copiilor prevăzuți la lit. a) și b).

Articolul 3. Scopurile măsurilor și serviciilor
Măsurile și serviciile destinate copiilor cu comportament deviant au drept scop:

	a) acordarea unei asistenţe calificate sociale, pedagogice, psihologice, informaționale sau de alt tip copiilor cu comportament deviant în vederea realizării schimbărilor pozitive în comportamentul acestora;

	b) crearea unor condiţii favorabile pentru socializarea, resocializarea şi dezvoltarea (autodezvoltarea) copiilor cu comportament deviant;

	c) deprinderea copiilor cu comportament deviant cu valorile general umane, educarea la aceștia a sentimentelor de egalitate, de responsabilitate pentru propriile fapte, de respect faţă de drepturile şi libertăţile omului, încurajarea dorinței de integrare socială a acestora;

	d) consolidarea raporturilor copiilor cu comportament deviant cu un mediu favorabil dezvoltării acestora.

Articolul 4. Principii directoare
La stabilirea măsurilor și serviciilor pentru copiii cu comportament deviant se iau în considerare următoarele principii:

1) principiul asigurării şi promovării cu prioritate a interesului superior al copilului. Copilul trebuie să beneficieze de protecţie pentru asigurarea bunăstării lui, iar pentru aceasta trebuie să fie utilizate mijloacele de drept şi administrative necesare;

2) principiul participării copilului la luarea deciziilor în privinţa sa. Înainte de stabilirea unei măsuri, copilului trebuie să i se ofere posibilitatea de a fi ascultat atît direct, cît și prin intermediul reprezentantului său legal ori al persoanei în grija căreia se află. Opinia copilului, atunci cînd nu contravine propriilor interese, trebuie să fie luată în considerare;

3) principiul individualizării. La emiterea dispozițiilor legate de un copil se ține cont de vîrsta şi nivelul de maturitate al acestuia, de calităţile lui psihice şi fizice, de necesităţile lui, de specificul mediului social în care acesta se află şi alte circumstanțe;

4) principiul stimulării educaţiei copilului. Copilul trebuie susținut pentru a fi educat în spiritul dezvoltării responsabilității pentru propriile fapte în mediul familial și cel social;

5) principiul responsabilității părinților. Părinții trebuie să întreprindă toate acțiunile necesare pentru respectarea și garantarea drepturilor copilului și pentru îndeplinirea obligațiilor părintești;

6) principiul non-separării de familie. Separarea copilului de familie poate avea loc doar în cazul în care menținerea lui în familie nu corespunde interesului superior al copilului și/sau securității familiei;

7) principiul incluziunii. Statul trebuie să asigure condițiile necesare pentru mobilizarea comunității în procesul de resocializare și integrare socială a copilului cu comportament deviant. În cadrul educării și integrării sociale armonioase a copilului trebuie să fie încurajată abordarea și suportul multisectorial, implicarea comunității locale, a organizațiilor necomerciale, a întreprinderilor, a autorităților și instituțiilor publice;

8) principiul accesibilității. Statul trebuie să asigure disponibilitatea și să faciliteze frecventarea serviciilor sociale specializate și cu specializare înaltă în proximitatea domiciliului copilului;

9) principiul subsidiarității. Măsurile destinate copiilor cu comportament deviant se stabilesc cu respectarea prevederilor art. 5 din Legea nr. 140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi.

Capitolul II. MĂSURILE DESTINATE COPIILOR CU COMPORTAMENT DEVIANT. MODUL DE STABILIRE, PRELUNGIRE, MODIFICARE  ȘI ÎNCETARE A ACESTOR MĂSURI
Articolul 5. Măsurile destinate copiilor cu comportament deviant
(1) În cazul copiilor prevăzuți la art. 2 lit. a) poate fi stabilită una dintre următoarele măsuri:

	a) supravegherea specializată;

	b) plasamentul în serviciul de tutelă/curatelă sau în serviciul de tip familial;

	c) plasamentul în serviciul de tip rezidențial;

	d) plasamentul în serviciul de tip rezidențial cu specializare înaltă.

	(2) În cazul copiilor prevăzuți la art. 2 lit. b) poate fi stabilită măsura de supraveghere specializată. Măsura plasamentului în serviciul de tutelă/curatelă, în serviciul de tip familial sau în serviciul de tip rezidențial poate fi stabilită doar în cazul în care, după stabilirea măsurii de supraveghere specializată, copilul săvîrșește două sau mai multe fapte prevăzute de legea contravențională.

	(3) Măsurile prevăzute la alin. (1) și (2) se dispun și se realizează în conformitate cu mecanismul intersectorial de cooperare aprobat de către Guvern.

	(4) La dispunerea măsurilor prevăzute la alin. (1) și (2) se iau în considerare:

	a) condițiile care au favorizat săvîrșirea faptei prevăzute de legea penală sau cea contravențională;

	b) gradul de pericol social al faptei săvîrșite de copilul cu comportament deviant;

	c) mediul în care a crescut și a trăit copilul cu comportament deviant;

	d) riscul săvîrșirii din nou de către copil a unei fapte prevăzute de legea penală sau cea contravențională;

	e) orice alte elemente de natură a caracteriza situația copilului cu comportament deviant.

Articolul 6. Supravegherea specializată
(	(1) Măsura de supraveghere specializată constă în menţinerea copilului cu comportament deviant în familie sub condiţia respectării, după caz, de către acesta și de către părinții lui/reprezentantul lui legal ori persoana în grija căreia acesta se află a uneia sau mai multor obligaţii, cum ar fi:

a) urmarea cursurilor învățămîntului obligatoriu;

b) utilizarea unor servicii sociale specializate de zi;

c) urmarea unor tratamente medicale, programe de consiliere sau de psihoterapie;

d) interdicţia de a frecventa anumite locuri sau de a avea legături cu anumite persoane;

e) obligaţia de a nu săvîrși în continuare fapte prevăzute de legea penală și/sau legea contravențională.

(2) Supravegherea specializată se realizează în baza unui plan individual de supraveghere, elaborat în 5 zile lucrătoare de către un specialist în protecţia drepturilor copilului sau un asistent social ca urmare a evaluării situației copilului de către echipa multidisciplinară prevăzută la art. 3 din Legea nr. 140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi.

Articolul 7. Plasamentul în serviciul de tutelă/curatelă sau în serviciul de tip familial
În cazul în care menţinerea în familie a copilului cu comportament deviant nu este posibilă din considerente obiective sau atunci cînd măsura de supraveghere specializată nu poate fi realizată din cauza neglijării sau a violenței din partea părinților, a reprezentantului legal ori a persoanei în grija căreia se află copilul, autoritatea responsabilă poate dispune plasamentul acestuia în serviciul de tutelă/curatelă sau în serviciul de tip familial, fără plata indemnizației – în cazul copiilor care au o familie biologică, sau cu plata indemnizației – în cazul copiilor rămași (temporar) fără ocrotire părintească, cu îndeplinirea obligatorie de către copil a obligaţiilor stabilite la art. 6 alin. (1).

Articolul 8. Plasamentul în serviciul de tip rezidențial
În cazul în care supravegherea specializată a copilului cu comportament deviant sau plasamentul acestuia în serviciul de tutelă/curatelă ori în serviciul de tip familial nu este posibil din considerente obiective sau atunci cînd măsura plasamentului în serviciul de tutelă/curatelă ori în serviciul de tip familial nu își atinge scopul pentru care a fost instituită, autoritatea responsabilă poate dispune plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidențial, cu îndeplinirea obligatorie de către copil a obligaţiilor stabilite la art. 6 alin. (1).

Articolul 9. Plasamentul în serviciul de tip rezidențial cu specializare înaltă
În cazul în care fapta prevăzută de legea penală, săvîrşită de un copil care nu este pasibil de răspundere penală, prezintă un grad sporit de pericol social, precum şi în cazul în care copilul în privința căruia a fost stabilită una dintre măsurile prevăzute la art. 6, 7 și 8 continuă să săvîrşească fapte prevăzute de legea penală și/sau manifestă un comportament violent ce nu poate fi influențat de părinți, de reprezentantul legal ori de persoana în grija căreia acesta se află, autoritatea responsabilă poate dispune plasamentul copilului cu comportament deviant într-un serviciu de tip rezidenţial cu specializare înaltă, cu îndeplinirea obligatorie de către copil a obligaţiilor stabilite la art. 6 alin. (1).

Articolul 10. Autoritățile responsabile de stabilirea și monitorizarea măsurilor destinate copiilor cu comportament deviant
(1) Măsurile destinate copiilor cu comportament deviant sînt stabilite de către:

	a) autoritatea tutelară teritorială în a cărei rază se află domiciliul copilului – în cazul măsurilor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a)–c);

	b) instanța judecătorească în a cărei rază se află domiciliul copilului, cu avizul autorității tutelare teritoriale – în cazul măsurii prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. d).

	(2) În toate cazurile, la stabilirea uneia dintre măsurile prevăzute de prezenta lege în privința unui copil cu comportament deviant, se solicită avizul Comisiei pentru protecția copilului aflat în dificultate.

	(3) Autoritatea tutelară locală, în cazul măsurii de supraveghere specializată, sau autoritatea tutelară teritorială, în cazul celorlalte măsuri, în a cărei rază se află domiciliul copilului cu comportament deviant în privința căruia a fost stabilită una dintre măsurile prevăzute de prezenta lege, asigură monitorizarea situației copilului în cauză și întocmește, lunar sau la necesitate, rapoarte privind situația copilului. Rapoartele întocmite de autoritatea tutelară locală se prezintă la autoritatea tutelară teritorială în termen de 3 zile de la întocmire. Pentru întocmirea rapoartelor, managerii serviciilor menționate la art. 14 alin. (3) prezintă informații privind situația copiilor la autoritatea tutelară locală, în cazul măsurii de supraveghere specializată, sau la autoritatea tutelară teritorială, în celelalte cazuri.

Articolul 11. Procedura stabilirii măsurilor în privința copiilor cu comportament deviant
(1) Părintele copilului cu comportament deviant, reprezentantul legal al acestuia, persoana în grija căreia acesta se află, instituția de învățămînt în care acesta își urmează studiile, organele de drept sau autoritatea tutelară locală sesizează în scris autoritatea tutelară teritorială cu privire la necesitatea stabilirii unei măsuri destinate copiilor cu comportament deviant.

(2) Autoritatea tutelară teritorială, imediat după ce a fost sesizată, solicită autorității tutelare locale elaborarea unui raport privind evaluarea situației copilului cu comportament deviant. Autoritatea tutelară locală, în termen de 10 zile lucrătoare, prezintă la autoritatea tutelară teritorială un raport privind evaluarea situației copilului.

(3) După recepționarea raportului privind evaluarea situației copilului cu comportament deviant, autoritatea tutelară teritorială solicită președintelui Comisiei pentru protecția copilului aflat în dificultate convocarea acesteia în vederea examinării solicitării și emiterii avizului privind oportunitatea stabilirii, în privința copilului respectiv, a uneia dintre măsurile prevăzute de prezenta lege, în conformitate cu mecanismul intersectorial de cooperare aprobat de Guvern.

(4) În cazul obținerii unui aviz pozitiv din partea Comisiei pentru protecția copilului aflat în dificultate, autoritatea tutelară teritorială înștiințează persoanele și instituțiile prevăzute la alin. (1) despre recepționarea sesizării privind stabilirea, în privința copilului, a uneia dintre măsurile prevăzute de prezenta lege și a avizului Comisiei pentru protecția copilului aflat în dificultate și solicită opinia acestora privind măsura ce urmează a fi stabilită. Autoritatea tutelară teritorială asigură ascultarea opiniei copilului în privința căruia se examinează oportunitatea stabilirii unei măsuri.          

(5) Informațiile colectate de autoritatea tutelară teritorială în conformitate cu prevederile alin. (1), (2) și (3) se sistematizează în cadrul unui dosar deschis pe numele copilului (în continuare – dosarul copilului).

(6) Dispoziția emisă de autoritatea tutelară teritorială se comunică persoanelor și instituțiilor prevăzute la alin. (1), precum și altor instituții considerate relevante de către autoritatea în cauză, în termen de 3 zile lucrătoare de la emitere. 

(7) Dacă nu sînt de acord cu măsura stabilită de către autoritatea tutelară teritorială, părintele copilului cu comportament deviant, reprezentantul legal al acestuia ori persoana în grija căruia acesta se află poate contesta dispoziția în contencios administrativ, fără respectarea procedurii prealabile de examinare a cererii. Pînă la soluționarea cererii depuse împotriva dispoziției autorității tutelare teritoriale, copilul este scutit de obligația realizării măsurii stabilite prin aceasta.

(8) În cazul în care, în baza informației sistematizate în dosarul copilului, autoritatea tutelară teritorială constată că sînt întrunite condițiile pentru stabilirea măsurii prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. d) sau în cazul în care dispoziția autorității tutelare teritoriale este contestată în conformitate cu alin. (7), autoritatea tutelară teritorială transmite dosarul copilului în instanța judecătorească, anexînd următoarele acte, după caz:

a) ordonanța privind neînceperea/încetarea urmăririi penale;

b) copiile de pe dispozițiile anterioare ale autorității tutelare teritoriale, prin care au fost stabilite măsurile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a)–c), atunci cînd astfel de dispoziții există;

c) copiile de pe actele de stare civilă ale copilului și ale părinților acestuia/ale reprezentantului legal al acestuia/ale persoanei în grija căreia acesta se află;

d) ancheta socială, întocmită potrivit Legii asistenței sociale nr. 547/2003;

e) avizul Comisiei pentru protecția copilului aflat în dificultate.

 (9) Instanța judecătorească asigură examinarea în regim de urgență a cererii privind aplicarea, în privința copilului cu comportament deviant, a uneia dintre măsurile prevăzute de prezenta lege în cadrul unei ședințe secrete, la care sînt citate persoanele și instituțiile considerate relevante de către instanța judecătorească pentru asigurarea protecției drepturilor și a interesului superior ale copilului.

(10) În hotărîre, instanța judecătorească se pronunță asupra respectării procedurii prevăzute de prezentul articol, asupra oportunității stabilirii unei măsuri în privința copilului cu comportament deviant și asupra tipului acesteia. Hotărîrea instanței judecătorești este irevocabilă, cu excepția cazului în care aceasta a fost adoptată conform prevederilor art. 10 alin. (1) lit. b). Instanța de apel examinează cauza cu respectarea prevederilor alin. (9).

(11) În cazul examinării contestației depuse de către părinți privind aplicarea măsurii prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. d) în privința copilului lor, dacă instanța de apel se pronunță în favoarea aplicării măsurii respective, în hotărîrea sa instanța se va referi expres și la luarea copilului de la părinți fără decăderea acestora din drepturile părintești.

(12) În cazul în care reprezentantul legal al copilului, altul decît părintele, împiedică aplicarea măsurilor enunțate la art. 6–9, autoritatea tutelară teritorială poate schimba reprezentantul legal al copilului în vederea atingerii scopurilor menționate la art. 3.

(13) Este interzis să se facă publice date care permit identificarea copilului care a săvîrşit o faptă prevăzută de legea penală sau de legea contravențională, acesta nefiind pasibil de răspundere penală sau contravențională, în afară de cazurile excepționale în care acest fapt este imperativ necesar pentru a asigura securitatea unor persoane.

Articolul 12. Prelungirea termenelor, modificarea și anularea măsurilor instituite în privința copiilor cu comportament deviant
(1) În funcție de rezultatele aplicării măsurii instituite în privința copilului cu comportament deviant, autoritatea tutelară teritorială sau, după caz, instanța judecătorească poate decide prelungirea termenului de aplicare a măsurii, stabilirea unei alte măsuri sau anularea măsurii.

	(2) Dispoziția privind prelungirea termenului de aplicare sau privind modificarea ori anularea măsurii instituite în privința copilului cu comportament deviant se ia de către autoritatea tutelară teritorială la solicitarea părintelui, a altui reprezentant legal ori a persoanei în grija căreia se află copilul, a organelor de drept sau a autorității tutelare locale, cu solicitarea obligatorie a avizului Comisiei pentru protecţia copilului aflat în dificultate. Dacă părintele, reprezentantul legal ori persoana în grija căreia se află copilul nu este de acord cu dispoziția autorității tutelare teritoriale, precum și în cazul prevăzut la art. 10 alin. (1) lit. b), prelungirea termenului, modificarea sau anularea măsurii instituite în privința copilului cu comportament deviant se decide în instanța de judecată.

	(3) Dispoziția privind prelungirea termenului de aplicare a măsurii instituite în privința copilului cu comportament deviant se emite înainte de expirarea termenului măsurii respective.

Articolul 13. Încetarea măsurilor instituite în privința copiilor cu comportament deviant
Măsura stabilită în privința unui copil cu comportament deviant încetează:

	a) la expirarea termenului pentru care a fost dispusă, însă nu mai tîrziu decît data la care copilul împlinește vîrsta de 18 ani;

	b) în cazul modificării unei măsuri;

	c) în cazul anulării măsurii;

	d) în cazul în care copilul săvîrșește, în perioada pentru care a fost dispusă măsura, o faptă prevăzută de legea penală sau legea contravențională și are o vîrstă la care nu este pasibil de răspundere penală sau răspundere contravențională.

Capitolul III. SERVICIILE DE ASISTENȚĂ ȘI SUPORT DESTINATE COPIILOR CU COMPORTAMENT DEVIANT
Articolul 14. Serviciile de asistență și suport destinate copiilor cu comportament deviant
(1) Pe toată durata aplicării măsurii instituite în privința unui copil cu comportament deviant, copilul, părinții, reprezentantul legal ori persoana în grija căreia acesta se află beneficiază de servicii relevante, care să asigure o asistență calificată socială, juridică, medicală, pedagogică, psihologică, informațională sau de alt tip în vederea realizării unor schimbări pozitive în comportamentul copilului.

	(2) Părinţii, reprezentantul legal ori persoana în grija căreia se află copilul cu comportament deviant au obligaţia de a participa la programele de consiliere și dezvoltare a abilităților parentale, organizate de către autoritățile/instituțiile abilitate.

	(3) Serviciile sociale specializate și cele cu specializare înaltă destinate copiilor cu comportament deviant sînt următoarele:

	a) serviciul social de zi;

	b) serviciul de tutelă/curatelă;

	c) serviciul de tip familial;

	d) serviciul de tip rezidențial;

	e) serviciul de tip rezidențial cu specializare înaltă.

	(4) Copiilor cu comportament deviant care beneficiază de serviciile sociale menționate la alin. (3) li se aplică procedura managementului de caz în modul stabilit de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Articolul 15. Serviciul social de zi
(1) Serviciul social de zi este un serviciu social specializat prin care se asigură desfășurarea unor activități pentru orientarea, supravegherea şi sprijinirea integrării sociale armonioase a copilului cu comportament deviant în cadrul unui centru specializat, public sau privat.

	(2) De serviciul social de zi pot beneficia copiii în privința cărora a fost stabilită măsura de supraveghere specializată sau măsura plasamentului în serviciul de tutelă/curatelă ori în serviciul de tip familial.

	(3) În cazul imposibilității de a avea acces la serviciul de tip rezidențial sau serviciul de tip rezidențial cu specializare înaltă, copiii în privința cărora au fost stabilite măsurile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. c) și d) participă la activități pentru orientarea, supravegherea şi sprijinirea integrării sociale armonioase a copilului, organizate în cadrul serviciului social de zi.

Articolul 16. Serviciul de tutelă/curatelă
Serviciul de tutelă/curatelă este un serviciu social specializat prin care se oferă îngrijire familială substitutivă în familia tutorelui/curatorului ca urmare a stabilirii, în condițiile prezentei legi, a măsurii plasamentului în serviciul de tutelă/curatelă.

Articolul 17. Serviciul de tip familial
Serviciul de tip familial este un serviciu social specializat prin care, ca urmare a stabilirii, în condițiile prezentei legi, a măsurii de plasament în serviciul de tip familial, copilului i se oferă îngrijire familială substitutivă în familia unui asistent parental profesionist/părinte educator specializat în îngrijirea și educația copiilor ce cad sub incidența art. 7.

Articolul 18. Serviciul de tip rezidențial
Serviciul de tip rezidențial este un serviciu social specializat care poate fi o instituţie publică sau privată de asistenţă socială ce prestează, pe o perioadă determinată, servicii sociale specializate de îngrijire copiilor cu comportament deviant ca urmare a stabilirii, în condițiile prezentei legi, a măsurii de plasament într-un serviciu de tip rezidențial.

Articolul 19. Serviciul de tip rezidențial cu specializare înaltă
(1) Serviciul de tip rezidențial cu specializare înaltă asigură asistența calificată socială, juridică, pedagogică, precum și reabilitarea medicală, psihologică, creșterea și îngrijirea copiilor ce cad sub incidența art. 9, în funcție de necesitățile acestora.

	(2) Modul de organizare și funcționare a serviciului de tip rezidenţial cu specializare înaltă este stabilit de către Guvern.

Articolul 20. Obiectivele serviciilor sociale specializate și ale celor cu specializare înaltă
Activităţile desfăşurate în cadrul serviciilor sociale specializate și al celor cu specializare înaltă destinate copiilor cu comportament deviant au drept obiective:

	a) prevenirea şi combaterea comportamentelor deviante ale copiilor;

	b) educarea copiilor în spiritul respectului faţă de lege şi faţă de valorile morale, în spiritul toleranţei, demnităţii şi solidarităţii;

	c) încurajarea şi sprijinirea copiilor în evoluţia lor spre o viaţă responsabilă;

	d) responsabilizarea copiilor faţă de factorii ce le-ar putea periclita dezvoltarea fizică şi cea morală;

	e) reintegrarea familială, şcolară și socială a copiilor.

Capitolul IV. DREPTURI ȘI OBLIGAȚII
Articolul 21. Grupul școlar pentru activități preventive
(1) În cadrul instituției de învățămînt frecventate de copilul cu comportament deviant se constituie un grup școlar pentru activități preventive, din care fac parte directorul sau directorul adjunct al școlii, dirigintele, alți profesori și psihologul școlar.

 (2) Grupul școlar pentru activități preventive este răspunzător de:

 a) pregătirea planului pentru lucrul preventiv, ce include un set de măsuri/ servicii pedagogice sau de alt tip pentru realizarea schimbărilor pozitive în comportamentul copilului cu comportament deviant, și examinarea subiectelor legate de acest plan;

 b) organizarea acordării de asistenţă educaţională copilului cu comportament deviant, profesorului acestuia, părinților sau reprezentantului legal al acestuia ori persoanei în grija căreia acesta se află;

 c) informarea publicului şcolar cu privire la protecţia drepturilor copilului cu comportament deviant, prevenirea săvîrșirii unor noi fapte prevăzute de legea penală sau legea contravențională, respectarea regulilor de conviețuire socială, participarea copiilor cu comportament deviant la alte sfere de interes, implicarea lor în activități extracurriculare;

 d) întocmirea rapoartelor anuale cu privire la lucrul preventiv efectuat, care se transmit organului local de specialitate în domeniul învățămîntului.

Articolul 22. Drepturile și obligațiile copiilor cu comportament deviant
(1) Copilul în privința căruia a fost stabilită una dintre măsurile prevăzute de prezenta lege beneficiază de:

	a) dreptul la educaţie şi/sau calificare profesională corespunzătoare standardelor pentru educaţie;

	b) dreptul la dezvoltare într-un mediu sănătos, sigur din punct de vedere psihologic şi fizic, bazat pe respectarea demnității și a valorilor general umane;

	c) dreptul la asistenţă calificată socială, juridică, medicală, pedagogică, psihologică, informaţională sau de alt tip;

	d) dreptul la menţinerea legăturilor cu familia lui şi cu alte persoane care îi sînt apropiate, dacă aceasta nu contravine intereselor copilului;

	e) dreptul de a adresa petiţii sau plîngeri;

	f) alte drepturi garantate prin legislație.

	(2) Copilul în privința căruia a fost stabilită una dintre măsurile prevăzute de prezenta lege este obligat să respecte condițiile impuse de măsura respectivă.

Articolul 23. Drepturile și obligațiile părinților reprezentanților legali/persoanelor în grija cărora se află copiii cu comportament deviant
(1) Părinții/reprezentantul legal/persoana în grija căreia se află copilul în privința căruia a fost stabilită una dintre măsurile prevăzute de prezenta lege au dreptul:

	a) de a primi informaţii cu privire la frecventarea şcolii de către copil, condiţiile de dezvoltare (autodezvoltare) a copilului, reuşita școlară a copilului;

	b) de a primi informaţii privind modul de realizare a măsurii stabilite în privința copilului;

	c) de a adresa petiţii şi plîngeri;

	d) de a beneficia, la soluţionarea problemelor legate de copil, de asistenţă calificată socială, pedagogică, psihologică, informaţională şi de alt tip;

	e) au alte drepturi prevăzute de legislație.

	(2) Părinții/reprezentantul legal/persoana în grija căreia se află copilul în privința căruia a fost stabilită una dintre măsurile prevăzute de prezenta lege sînt obligați:

	a) să creeze condiții pentru ca copilul să frecventeze instituția de învățămînt şi pentru ca acesta să îndeplinească condițiile impuse de măsura stabilită în privința sa;

	b) să creeze condiţii de viaţă sănătoase şi sigure pentru copil;

	c) să supravegheze copilul şi să contribuie la corectarea comportamentului acestuia;

	d) să colaboreze cu persoana/instituția responsabilă de prestarea serviciului în care a fost plasat copilul, cu alte persoane/instituții care acordă sau ar putea acorda asistenţă calificată în soluţionarea problemelor legate de educaţia (autoeducaţia) copilului în vederea modificării comportamentului acestuia, precum şi în soluţionarea altor probleme legate de interesele copilului.

	(3) Drepturile și obligațiile părintești față de copil se mențin pe toată durata măsurii de plasament dispuse de către autoritatea tutelară teritorială sau, după caz, de către instanța judecătorească.

Articolul 24. Cheltuielile pentru serviciile prestate copiilor cu comportament deviant
În cazul în care copilul beneficiază de serviciul social de zi, precum și în cazul plasamentului copilului în serviciul de tip familial, în serviciul de tip rezidențial sau în serviciul rezidențial cu specializare înaltă, cheltuielile pentru prestarea serviciilor menționate sînt acoperite de către prestator, iar în cazul plasamentului copilului în serviciul de tutelă/curatelă, cheltuielile pentru creșterea și educarea copilului sînt acoperite de către părinți.

Articolul 25. Drepturile și obligațiile persoanelor instituțiilor responsabile de prestarea serviciilor sociale specializate sau cu specializare naltă destinate copiilor cu comportament deviant
(1) Persoana/instituția responsabilă de prestarea unui serviciu social specializat sau cu specializare înaltă destinat copiilor cu comportament deviant are dreptul:

	a) să solicite ca copilul în privința căruia a fost stabilită măsura respectivă, precum și părinții/reprezentantul legal/persoana în grija căreia se află acesta să îndeplinească obligațiile ce le-au fost prescrise;

	b) să înainteze propuneri la autoritatea tutelară teritorială cu privire la prelungirea, modificarea sau anularea măsurii stabilite în privința copilului;

	c) are alte drepturi legate de asigurarea realizării măsurilor stabilite în privința copilului.

	(2) Persoana/instituția responsabilă de prestarea unui serviciu social specializat sau cu specializare înaltă destinat copiilor cu comportament deviant este obligată:

	a) să asigure realizarea măsurii stabilite în privința copilului;

	b) în cel mult o lună după expirarea termenului de realizare a măsurii stabilite în privința copilului, să prezinte un raport la autoritatea tutelară teritorială cu privire la realizarea măsurii în cauză;

	c) să colaboreze cu autoritățile administrației publice locale, cu organizațiile necomerciale specializate în protecția drepturilor copiilor, cu părinții copilului și cu alți membri ai familiei lui, cu reprezentantul legal al acestuia și cu persoana în grija căreia acesta se află;

	d) să execute alte obligații legate de asigurarea realizării măsurii stabilite în privința copilului.

	(3) Persoana/instituția responsabilă de prestarea unui serviciu social specializat sau cu specializare înaltă destinat copiilor cu comportament deviant poartă răspundere pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor ce îi revin în modul stabilit de lege.

Articolul 26. Cooperarea intersectorială
Angajaţii autorităţilor publice centrale şi locale, ai structurilor, instituţiilor şi serviciilor din cadrul/subordonate acestora, care activează în domeniile asistenţei sociale, educaţiei, ocrotirii sănătăţii, în organele de drept, în conformitate cu mecanismul intersectorial de cooperare aprobat de Guvern, sînt obligați să coopereze în procesul de stabilire a măsurilor destinate copiilor cu comportament deviant, de asemenea să asigure realizarea acestor măsuri și prestarea serviciilor destinate copiilor cu comportament deviant.

Articolul 27. Monitorizarea și raportarea
(1) Monitorizarea implementării prezentei legi se efectuează de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Educației și Cercetării.

	(2) Raportarea privind implementarea prezentei legi se realizează conform mecanismului intersectorial de cooperare aprobat de Guvern.

Capitolul VI. DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII
Articolul 28. (1) Prezenta lege intră în vigoare începînd cu dat...
(1) Prezenta lege intră în vigoare începînd cu data de 1 ianuarie 2020.

 (2) Guvernul, în termen de 12 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova:

 a) va pune în concordanţă actele sale normative cu prezenta lege;

 b) va elabora şi va adopta actele normative necesare pentru implementarea prezentei legi.


Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021