Legea Privind organizarea judecătorească

Titlul I. DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Puterea judecătorească
(1) Puterea judecătorească este independentă, separată de puterea legislativă şi puterea executivă, are atribuţii proprii, exercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile prevăzute de Constituţie şi de alte legi.

 (2) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.

Articolul 2. Baza juridică a organizării judecătoreşti
Organizarea judecătorească este reglementată de Constituţie, de prezenta lege şi de alte acte legislative.

Articolul 3. Formarea instanţelor judecătoreşti
Instanţele judecătoreşti se formează pe principiul numirii judecătorilor.

Articolul 4. Sarcinile instanţelor judecătoreşti
(1) Instanţele judecătoreşti înfăptuiesc justiţia în scopul apărării şi realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi ale asociaţiilor acestora, ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor.

 (2) Instanţele judecătoreşti judecă toate cauzele privind raporturile juridice civile, de contencios administrativ, contravenţionale şi penale, precum şi orice alte cauze pentru care legea nu stabileşte o altă competenţă.

Articolul 5. Înfăptuirea justiţiei în strictă conformitate cu legislaţia
(1) Justiţia se înfăptuieşte în strictă conformitate cu legislaţia.

 (2) Legile altor state se aplică numai în modul prevăzut de legislaţia Republicii Moldova şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 6. Accesul liber la justiţie
(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

 (2) Asociaţiile cetăţenilor, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile au dreptul, în modul stabilit de lege, la acţiune în instanţă judecătorească pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime care le-au fost încălcate.

Articolul 6-1. Distribuirea aleatorie a dosarelor şi constituirea completelor de judecată
(1) Activitatea de judecare a cauzelor se desfăşoară cu respectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor. În cazul în care judecătorul căruia i-a fost repartizată cauza este în imposibilitatea de a continua judecarea acesteia, persoana responsabilă, în temeiul unei încheieri motivate a preşedintelui instanţei judecătoreşti, prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, asigură redistribuirea aleatorie a dosarului altui judecător. Fişa cu datele privind distribuirea aleatorie a dosarelor se anexează în mod obligatoriu la fiecare dosar.

 (1-1) Constituirea completelor de judecată şi desemnarea preşedinţilor acestora se fac la începutul anului prin dispoziţie a preşedintelui instanţei. Schimbarea membrilor completului se face în cazuri excepţionale, în baza unei încheieri motivate a preşedintelui instanţei judecătoreşti şi potrivit criteriilor obiective stabilite de regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Încheierea motivată privind schimbarea membrilor completului se anexează la materialele dosarului.

 (2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decît în condiţiile prevăzute de lege.

Articolul 6-2. Programul integrat de gestionare a dosarelor
(1) Programul integrat de gestionare a dosarelor este unic pentru toate instanțele de judecată, fiind parte componentă a sistemului informațional judiciar. Utilizarea acestuia este obligatorie pentru toate instanțele de judecată.

 (2) Administrarea Programului integrat de gestionare a dosarelor și asigurarea controlului asupra funcționalității acestuia se efectuează de către Agenția de administrare a instanțelor judecătorești.

Articolul 7. Prezumţia nevinovăţiei
Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în baza sentinţei definitive a instanţei judecătoreşti.

Articolul 8. Egalitatea în faţa legii
Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi autorităţii judecătoreşti, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială, precum şi de alte împrejurări.

Articolul 9. Limba de procedură şi dreptul la interpret
(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească.

 (2) Persoanele care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă prin interpret.

 (3) În cazurile şi în modul prevăzute de legislaţia procesuală, procedura judiciară se poate desfăşura şi în altă limbă, în condiţiile Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.

 (4) În cazul cînd procedura judiciară se efectuează în altă limbă, documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu şi în limba moldovenească.

Articolul 10. Caracterul public al dezbaterilor judecătoreşti şi principiul contradictorialităţii
(1) Şedinţele de judecată sînt publice. Judecarea cauzelor în şedinţă închisă se admite numai în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea procedurii.

 (2) Hotărîrile instanţelor judecătoreşti se pronunţă public.

 (3) Judecarea cauzelor se efectuează pe principiul contradictorialităţii.

 (4) Hotărîrile judecătoriilor, ale curţilor de apel şi ale Curţii Supreme de Justiţie se publică pe pagina web din internet.

 (5) Modul de publicare a hotărîrilor judecătoreşti este stabilit prin Regulamentul privind modul de publicare a hotărîrilor judecătoreşti, aprobat de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Articolul 11. Asistenţa juridică la înfăptuirea justiţiei
(1) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de către un apărător ales sau de către un avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat.

 (3) Asistenţa juridică internaţională se solicită sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege şi de convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 13. Inadmisibilitatea imixtiunii în înfăptuirea justiţiei
(1) Imixtiunea în înfăptuirea justiţiei este interzisă.

 (2) Exercitarea de presiune asupra judecătorilor cu scopul de a împiedica judecarea completă şi obiectivă a cauzei sau de a influenţa emiterea hotărîrii judiciare atrage răspundere contravenţională sau penală conform legii.

 (3) Mitingurile, demonstraţiile şi alte acţiuni desfăşurate la o distanţă mai mică de 25 metri de localul în care se înfăptuieşte justiţia, dacă se fac cu scopul de a exercita presiune asupra judecătorilor, se califică drept imixtiune în activitatea lor.

Articolul 14. Înregistrarea şedinţelor
(1) Şedinţele de judecată se înregistrează prin utilizarea mijloacelor tehnice video sau audio ori se consemnează prin stenografiere. Înregistrările şi stenogramele se transcriu de îndată. Înregistrarea audio şi/sau video a şedinţelor de judecată se realizează în modul stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii.

 (2) Grefierul sau specialistul în stenografie consemnează toate afirmaţiile, întrebările şi susţinerile participanţilor la proces şi ale altor persoane care participă la judecarea cauzei, precum şi ale judecătorilor.

 (3) Înregistrarea audio şi video, fotografierea, precum şi utilizarea altor mijloace tehnice, de către participanţii la proces şi de către alte persoane se admit numai în condiţiile legii procesuale.

Titlul II. SISTEMUL JUDECĂTORESC
Capitolul I. DISPOZIŢII PRINCIPALE
Articolul 15. Instanţele judecătoreşti
(1) Justiţia se înfăptuieşte prin intermediul următoarelor instanţe judecătoreşti:

 a) Curtea Supremă de Justiţie;

 b) curţile de apel;

 c) judecătorii.

 (2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona judecătorii specializate. În cadrul instanţelor judecătoreşti pot funcţiona colegii sau complete de judecată specializate.

 (3) Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.

 (4) Instanţele judecătoreşti sînt persoane juridice, au ştampilă cu imaginea stemei de stat şi cu denumirea lor.

 (5) Instanța judecătorească poate avea unul sau mai multe sedii.

Articolul 15-1. Judecătorii de instrucție
(1) Din rîndul judecătorilor instanţei judecătoreşti se numesc judecătorii care vor exercita atribuţiile judecătorului de instrucţie.

 (2) Judecătorul de instrucție este numit de către Consiliul Superior al Magistraturii cu consimțămîntul acestuia, la propunerea președintelui instanței judecătorești, pentru un mandat de 3 ani.

 (4) Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei judecătorești:

 a) cu cel puţin 3 luni pînă la expirarea mandatului judecătorului de instrucţie în exerciţiu, numeşte, în modul stabilit la alin. (2), judecătorul care va exercita atribuţiile judecătorului de instrucţie, precum şi unul sau mai mulţi judecători supleanți care vor exercita atribuţiile judecătorului de instrucţie în cazul imposibilităţii exercitării atribuţiilor de către acesta;

 b) în cazul apariţiei vacanţei funcţiei de judecător de instrucţie, în termen de cel mult 30 de zile de la survenirea acesteia, numeşte, conform procedurii stabilite la alin. (2), un alt judecător care va exercita atribuţiile judecătorului de instrucţie.

 (5) În cazul în care niciun judecător nu-şi exprimă acordul pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie sau mai mulţi judecători îşi exprimă acordul în acest sens, candidatura judecătorului va fi determinată de către preşedintele instanţei judecătorești.

  (6) Înainte de a începe exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie, judecătorul urmează cursuri de formare în baza unui program special, coordonat cu Consiliul Superior al Magistraturii, în modul stabilit de lege. Volumul de lucru al judecătorului care va exercita atribuţiile judecătorului de instrucţie va fi diminuat gradual în modul reglementat de Consiliul Superior al Magistraturii.

 (7) Judecătorul numit în condiţiile alin. (4) lit. b) exercită atribuţiile judecătorului de instrucţie în partea neexecutată din mandatul predecesorului său. În cazul în care acesta exercită funcţia vacantă de judecător de instrucţie timp de mai mult de un an, el nu va putea fi numit pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie pentru următorul mandat.

Articolul 16. Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti
(1) Instanţele judecătoreşti sînt conduse de cîte un preşedinte.

	(2) Preşedinţii instanţelor judecătoreşti sînt asistaţi de vicepreşedinți. Președinții judecătoriilor sînt asistați de un singur vicepreședinte. În cadrul Judecătoriei Chișinău, numărul de vicepreședinți se stabilește potrivit cu numărul de sedii ale judecătoriei. În cadrul curţilor de apel numărul de vicepreşedinţi se stabileşte potrivit cu numărul de colegii.

	(2-1) Vicepreşedinţii curţilor de apel exercită concomitent şi funcţia de preşedinte al colegiilor formate în cadrul instanţelor.

	(3) Președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești sunt numiți în funcție de către Consiliul Superior al Magistraturii, pe un termen de 4 ani, conform art. 9 din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului și Legii nr. 154/2012 privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor. Aceștia pot fi numiți repetat în funcțiile respective, dar nu mai mult de 2 mandate succesive.

	(4) - abrogat.

	(5)- abrogat.

	(5-1) În cazul în care evaluarea performanţelor preşedintelui sau, după caz, ale vicepreşedintelui instanţei judecătorești a eşuat, hotărîrea colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor constituie temei de drept pentru suspendarea sa din funcția de președinte sau, după caz, de vicepreședinte.

	(6) În cazul survenirii vacanţei funcţiei, inclusiv în cazul suspendării sau expirării mandatului preşedintelui instanţei judecătoreşti, funcţiile acestuia, pînă la numirea unui nou preşedinte, sînt exercitate de către un vicepreşedinte al instanţei sau de către un alt judecător, desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Articolul 16-1. Competenţa preşedinţilorşi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti
(1) Preşedintele instanţei judecătoreşti:

a) participă la examinarea cauzelor distribuite în condiţiile art. 6-1;

b) aprobă componenţa colegiilor şi coordonează activitatea acestora;

c) coordonează activitatea judecătorilor pentru a asigura judecarea cauzelor în termen rezonabil, distribuie sarcinile între judecători;

d) delimitează atribuţiile vicepreşedinţilor;

e) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea unuia sau mai multor judecători dintre judecătorii instanţei în calitate de judecător de instrucţie;

f) asigură specializarea şi perfecţionarea profesională a judecătorilor instanţei;

g) decide asupra necesităţii de a examina colegial unele cauze privind anumite materii sau categorii de persoane;

h) constituie completele de judecată şi decide asupra schimbării membrilor acestora, în condiţiile art. 6-1 alin. (1-1);

i) verifică procesul de repartizare aleatorie a dosarelor parvenite în instanţă spre examinare;

j) exercită controlul asupra întocmirii şi afişării, în termenul stabilit de norma procesuală, a informaţiei privind cauzele fixate pentru judecare, inclusiv privind obiectul acestora;

k) conduce activitatea de generalizare a practicii judiciare şi de analiză a statisticii judiciare şi prezintă informaţii asupra acestor activităţi Consiliului Superior al Magistraturii şi, respectiv, Agenției de administrare a instanțelor judecătorești în partea ce ţine de analiza statisticii judiciare;

l) examinează petiţiile, în condiţiile legii, cu excepţia celor care ţin de acţiunile judecătorilor în înfăptuirea justiţiei, precum şi de conduita acestora;

m) aprobă şi prezintă spre informare Consiliului Superior al Magistraturii programul concediilor de odihnă anuale ale judecătorilor, acordă judecătorilor concediile de odihnă anuale şi îi recheamă din concediu;

n) reprezintă instanţa de judecată în relaţiile cu autorităţile publice şi cu mass-media;

o) numeşte în funcţie funcţionarii publici, modifică, suspendă şi încetează, în condiţiile legii, raporturile de muncă ale acestora, angajează, modifică, suspendă şi încetează raporturile de muncă ale personalului contractual al secretariatului instanţei judecătoreşti;

p) aplică sancţiuni disciplinare şi adoptă măsuri de stimulare a personalului secretariatului instanţei judecătoreşti;

q) exercită alte atribuţii, conform legii.

(2) Vicepreşedintele instanţei judecătoreşti exercită funcţiile preşedintelui instanţei judecătoreşti în cazul absenţei acestuia.

Articolul 17. Judecarea cauzelor
Cauzele în materie civilă, penală sau în alte materii se judecă de către instanţele judecătoreşti în condiţiile normelor procesuale.

Articolul 20. Hotărîrile instanţei judecătoreşti
(1) Hotărîrile instanţei judecătoreşti se pronunţă în numele legii de către un singur judecător sau, după caz, cu votul majorităţii judecătorilor din complet.

 (2) Împotriva hotărîrilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

 (3) Hotărîrile instanţei judecătoreşti sînt obligatorii şi neexecutarea lor atrage răspundere, conform legii.

Articolul 21. Aspecte organizatorice
(1) Localităţile de reşedinţă şi circumscripţia instanţelor judecătoreşti sînt stabilite conform anexelor la prezenta lege.

	(11) Reorganizarea sau încetarea activităţii instanţelor judecătoreşti poate fi făcută doar prin lege organică. O instanţă judecătorească nu poate fi reorganizată sau activitatea acesteia nu poate înceta dacă competenţele sale jurisdicţionale nu au fost transferate unei alte instanţe judecătoreşti.

	(12) Stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și a circumscripțiilor curților de apel se face în baza evaluării cumulative după următoarele criterii:

	a) numărul de dosare transmise judecătoriei spre examinare pe parcursul ultimilor 5 ani și complexitatea acestora;

	b) numărul de locuitori în regiune;

	c) distanța pînă la cea mai apropiată instanță de judecată, inclusiv timpul necesar pentru parcurgerea acesteia;

	d) organizarea administrativ-teritorială;

	e) starea clădirilor instanțelor de judecată.

	(2) Se stabileşte un număr de 504 posturi de judecător pentru toate instanţele judecătoreşti din Republica Moldova. Numărul total al posturilor de judecător include şi numărul posturilor de judecător pentru instanţele judecătoreşti amplasate în stînga Nistrului.

	(3) Instanţele judecătoreşti se asigură cu numărul necesar de judecători, precum şi cu numărul necesar de personal în condiţiile prezentei legi şi ale hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

	(4) Numărul necesar de judecători pentru fiecare instanţă se stabileşte în corespundere cu Regulamentul privind criteriile de stabilire a numărului de judecători în instanţele judecătoreşti, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Regulamentul este public, se plasează pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

	(5) În cazul în care buna funcţionare a instanţelor judecătoreşti este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe o perioadă nedeterminată, conform legii, în cazul în care posturile de judecător au devenit vacante în urma:

	a) detaşării;

	b) suspendării din funcţie, în temeiul art. 24 al Legii nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului;

	c) altor cauze, pe o perioadă mai mare de un an.

	(6) Numărul de posturi vacante temporar, care pot fi ocupate în cazurile prevăzute la alin. (5), se aprobă pentru fiecare instanţă judecătorească de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei, în termen de 15 zile după apariţia vacanţei postului.

	(7) După încetarea situaţiilor specificate la alin. (5), în cazul cînd judecătorul revine la instanţa în care a activat anterior, Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei judecătoreşti, este obligat să-i asigure de îndată un post vacant din fondul de rezervă specificat la alin. (8) şi (9) în cazul în care nu mai există posturi vacante la acea instanţă.

	(8) Pentru asigurarea posturilor de judecător necesare la încetarea situaţiilor specificate la alin. (5) se constituie un fond de rezervă de 15 posturi de judecător, care poate fi actualizat prin revizuirea prezentei legi.

	(9) Posturile din fondul de rezervă se repartizează instanţelor judecătoreşti prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii dacă în instanţele unde judecătorul a solicitat revenirea pe post nu există posturi vacante.

	(10) În cazul apariţiei ulterioare a unor posturi vacante la instanţa respectivă, temporar sau definitiv, posturile de judecător repartizate în condiţiile alin. (6) se reinclud de drept, de la data apariţiei vacanţei postului, în fondul de rezervă, iar judecătorul care a ocupat un astfel de post este considerat încadrat în postul care a devenit vacant. Includerea postului vacant în fondul de rezervă se constată, la propunerea preşedintelui instanţei, prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la apariţia vacanţei postului.

	(11) Sumele de bani corespunzătoare finanţării posturilor neocupate prevăzute la alin. (5) se virează la bugetul de stat la sfîrşitul fiecărui an calendaristic.

Articolul 22. Cheltuielile pentru înfăptuirea justiției
(1) Instanţele judecătoreşti au un buget propriu, care este parte integrantă a bugetului de stat.

  (2) Bugetele instanțelor judecătorești se elaborează și se administrează în conformitate cu principiile, regulile și procedurile prevăzute de Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014

 (3) În procesul elaborării, aprobării și modificării bugetului instanțelor judecătorești se solicită avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 23-1. Autoadministrarea judecătorească
(1) Independenţa instanţelor judecătoreşti reprezintă independenţa organizaţională şi funcţională a acestora, care este realizată prin autoadministrare judecătorească.

 (2) Autoadministrarea judecătorească este dreptul şi capacitatea reală a instanţelor judecătoreşti şi a judecătorilor de a soluţiona problemele funcţionării sistemului judecătoresc în mod autonom şi responsabil.

 (3) Autoadministrarea judecătorească se realizează în baza principiilor reprezentativităţii şi eligibilităţii organelor autorităţii judecătoreşti, precum şi în baza angajării răspunderii organelor autoadministrării judecătoreşti pentru exercitarea în mod corespunzător a funcţiilor delegate.

 (4) Organele autoadministrării judecătoreşti sînt Adunarea Generală a Judecătorilor şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Articolul 23-2. Adunarea Generală a Judecătorilor
(1) Adunarea Generală a Judecătorilor este constituită din judecătorii tuturor instanţelor judecătoreşti din Republica Moldova și asigură realizarea practică a principiului autoadministrării puterii judecătoreşti.

	(2) Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă anual în şedinţă ordinară. Consiliul Superior al Magistraturii anunţă data convocării şedinţei ordinare a Adunării Generale a Judecătorilor cu cel puţin două luni până la data şedinţei, elaborează şi distribuie judecătorilor proiectul agendei şedinţei, care se plasează şi pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii, cu anexarea materialelor ce urmează a fi examinate. În cazul imposibilității convocării Adunării Generale a Judecătorilor de către Consiliul Superior al Magistraturii pe motiv de încetare a mandatului membrilor lui, din lipsă de cvorum sau în cazul declarării stării de urgență în condițiile Legii nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă de către președintele Consiliului Superior al Magistraturii sau, după caz, de către membrul Consiliului Superior al Magistraturii care exercită funcțiile președintelui pe perioada absenței acestuia. În cazul vacanței funcției de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, precum și al lipsei unui membru numit prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii pentru exercitarea funcțiilor acestuia, Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă de către ministrul justiției.

	 (3) Adunarea Generală a Judecătorilor poate fi convocată şi în cazuri excepţionale, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii sau a cel puţin 50 de judecători, în termen de cel mult o lună de la data înregistrării solicitării.

	(4) Adunarea Generală a Judecătorilor este deliberativă dacă la ședință participă majoritatea simplă a judecătorilor în exerciţiu. Acelaşi cvorum este necesar şi pentru desfăşurarea şedinţelor extraordinare ale Adunării Generale a Judecătorilor. Participarea la Adunarea Generală are loc prin prezența fizică și/sau prin teleconferință.

	(4-1) Dacă Adunarea Generală a Judecătorilor nu a avut loc din lipsă de cvorum, adunarea generală repetată are loc în cel mult două săptămâni și este deliberativă dacă la ea participă mai mult de 1/3 dintre judecătorii în exercițiu.

	(5) Şedinţa Adunării Generale a Judecătorilor este deschisă de către Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, care transmite conducerea şedinţei preşedintelui acesteia.

	Preşedintele şi secretarul şedinţei Adunării Generale a Judecătorilor se aleg la propunerea judecătorilor care participă la şedinţă, cu votul deschis al majorităţii simple a acestora.

	(6) Hotărârile Adunării Generale a Judecătorilor se adoptă cu votul majorităţii simple a judecătorilor care participă la ședință şi se semnează de către preşedintele şi secretarul şedinţei.

	(7) Hotărârile Adunării Generale a Judecătorilor cu privire la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ai Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor sau ai colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor se adoptă prin vot secret, în condițiile art. 3 alin. (4) din Legea nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. La decizia Adunării Generale a Judecătorilor pot fi adoptate prin vot secret şi alte hotărâri.

	(7-1) Procesele-verbale privind rezultatele desfășurării alegerilor în Consiliul Superior al Magistraturii, în colegiul disciplinar, în Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor se întocmesc de către comisia specială, constituită potrivit art.233 alin. (2), se semnează de membrii comisiei și se publică în modul prevăzut la alin.(10) din prezentul articol.

	 (8) Se consideră aleși în calitate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai colegiului disciplinar, ai Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor candidații care au obținut cel mai mare număr de voturi. Următorii candidați se consideră supleanți și suplinesc funcțiile vacante în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obținute.

	(9) Modul de exprimare a voturilor în cadrul ședinței Adunării Generale a Judecătorilor este stabilit în Regulamentul de funcționare a Adunării Generale a Judecătorilor.

	(10) Hotărârile Adunării Generale a Judecătorilor se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii în aceeași zi și se execută de către organele autoadministrării judecătoreşti şi de către judecători.

Articolul 23-3. Competenţa Adunării Generale a Judecătorilor
(1) Adunarea Generală a Judecătorilor:

	a) audiază raportul anual de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii;

	b) aprobă Codul de etică al judecătorului şi modificările operate în acesta;

	c) aprobă Regulamentul de funcţionare a Adunării Generale a Judecătorilor;

	d) alege, din rîndul judecătorilor, membrii permanenţi şi membrii supleanţi în Consiliul Superior al Magistraturii şi în Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor şi în colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor şi ridică mandatul acestora;

	e) examinează şi decide asupra altor chestiuni referitoare la activitatea instanţelor judecătoreşti.

	(2) Pentru organizarea procedurii de alegere a judecătorilor în Consiliul Superior al Magistraturii, în Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor, Adunarea Generală a Judecătorilor constituie comisii speciale, ale căror componenţă şi mod de activitate se aprobă la şedinţa Adunării Generale a Judecătorilor.

Articolul 24. Consiliul Superior al Magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii este un organ independent, format în vederea constituirii şi funcţionării sistemului judecătoresc, este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti şi asigură autoadministrarea judecătorească.

Capitolul II. INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI
Articolul 25. Judecătoriile funcţionează în sectoare stabilite p...
Judecătoriile funcţionează în sectoare stabilite prin lege. Judecătoriile şi localităţile din raza de activitate a acestora se stabilesc conform anexei nr. 2.

Articolul 35. Curţile de apel
(1) Fiecare curte de apel îşi exercită competenţa într-o circumscripţie care cuprinde mai multe judecătorii.

 (2) Curţile de apel, judecătoriile din circumscripţia lor, localitatea lor de reşedinţă sînt prevăzute la anexa nr.3.

Articolul 37. Componenţa Curţii de Apel
(1) Curţile de apel pot fi formate din mai multe colegii, după categoria cauzelor, sau dintr-un singur colegiu mixt.

 (2) Colegiile se constituie din judecători ai curţilor de apel. Componenţa colegiilor se aprobă de către preşedintele curţii, prin ordin, la începutul fiecărui an. Preşedintele curţii de apel are dreptul să dispună, după caz, antrenarea judecătorilor dintr-un colegiu la judecarea unor cauze în alt colegiu.

Articolul 43. Curtea Supremă de Justiţie
(1) Curtea Supremă de Justiție este instanța judecătorească supremă. Curtea Supremă de Justiție asigură interpretarea și aplicarea uniformă a legii de către instanțele judecătorești și examinează categoriile de cauze stabilite de lege.

	(2) Modul de organizare și funcționare a Curții Supreme de Justiție este stabilit în Legea nr. 64/2023 cu privire la Curtea Supremă de Justiție.

Titlul III. ALTE ASPECTE ALE ORGANIZĂRII INSTANŢELOR  JUDECĂTOREŞTI
Capitolul 7. STRUCTURA INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI
Articolul 45. Administrarea instanţelor judecătoreşti
(1) Activitatea instanţei judecătoreşti în domeniul înfăptuirii justiţiei este condusă de către preşedintele instanţei judecătoreşti.

 (2) Activitatea organizatorică şi cea administrativă a instanţei judecătoreşti este asigurată de secretariatul instanţei judecătoreşti, condus de un şef numit în funcţie de către preşedintele instanţei judecătoreşti în conformitate cu Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 privind funcţia publică şi statutul funcţionarului public. În cadrul Judecătoriei Chișinău, președintele instanței judecătorești numește în conformitate cu Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și șefii adjuncți ai secretariatului Judecătoriei Chișinău.

 (3) Şeful secretariatului instanţei judecătoreşti are următoarele atribuţii:

 a) organizează activitatea personalului legată de întocmirea şi afişarea, în termenul stabilit de normele procesuale, a informaţiei privind cauzele fixate pentru judecare, inclusiv privind obiectul acestora;

 b) organizează activitatea personalului responsabil de asigurarea distribuirii aleatorii a cauzelor parvenite în instanţa judecătorească;

 c) gestionează mijloacele financiare alocate instanţei judecătoreşti;

 d) coordonează şi verifică activitatea subdiviziunilor secretariatului instanţei judecătoreşti, asigură administrarea şi utilizarea optimă a resurselor financiare, materiale, intelectuale şi informaţionale în procesul implementării planurilor strategice de activitate a instanţei judecătoreşti;

 e) elaborează şi prezintă spre aprobare preşedintelui instanţei judecătoreşti planurile strategice de activitate a instanţei judecătoreşti;

 f) organizează şi coordonează dezvoltarea şi implementarea planurilor strategice de activitate a instanţei judecătoreşti;

 g) aprobă, după coordonarea cu preşedintele instanţei judecătoreşti, regulamentul de organizare şi funcţionare a secretariatului instanţei judecătoreşti;

 h) exercită alte funcţii atribuite prin lege sau delegate de către preşedintele instanţei judecătoreşti.

 (4) În caz de absenţă a şefului secretariatului instanţei judecătoreşti, funcţiile acestuia sau o parte din ele sînt delegate de către preşedintele instanţei judecătoreşti unuia dintre conducătorii subdiviziunilor secretariatului instanţei judecătoreşti. În cazul absenței șefului secretariatului Judecătoriei Chișinău, funcțiile acestuia se exercită de către un șef adjunct al secretariatului instanței judecătorești conform ordinului președintelui instanței.

 (5) Şeful secretariatului instanţei judecătoreşti este obligat să-şi perfecţioneze continuu calităţile profesionale, urmînd cursurile de formare continuă organizate de Institutul Naţional al Justiţiei.

Articolul 46. Structura, personalul şi salarizarea personalului secretariatului instanţei judecătoreşti
(1) Secretariatul instanţelor judecătoreşti se constituie din grefă şi serviciul administrativ.

 (2) Grefa secretariatului instanţei judecătoreşti asistă judecătorii în procesul de înfăptuire a justiţiei. În cadrul grefei se instituie, respectiv, subdiviziuni ale grefierilor, asistenţilor judiciari, traducătorilor, interpreţilor, subdiviziuni pentru generalizarea statisticii judiciare, pentru analiza, sistematizarea şi unificarea practicii judiciare, precum şi subdiviziuni pentru documentarea şi asigurarea desfăşurării procesului judiciar. Personalul grefei este compus din funcţionari publici supuşi reglementărilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

 (3) Serviciul administrativ al secretariatului instanţei judecătoreşti asigură activitatea organizatorică a instanţei judecătoreşti. În cadrul serviciului administrativ se instituie subdiviziunile: financiar-economică, de tehnologii informaţionale, arhiva, biblioteca, precum şi alte subdiviziuni necesare pentru activitatea instanţei judecătoreşti. Personalul serviciului administrativ este compus din funcţionari publici, supuşi reglementărilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, şi personal contractual care desfăşoară activităţi auxiliare, supus reglementărilor legislaţiei muncii.

 (4) Personalul secretariatului instanţei judecătoreşti este salarizat în condiţiile legii.

 (5) Personalul secretariatului instanţei judecătoreşti este obligat să respecte atribuţiile de serviciu, etica profesională şi confidenţialitatea informaţiei obţinute în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu.

 (6) Pentru nerespectarea atribuţiilor de serviciu şi pentru divulgarea informaţiei confidenţiale de serviciu, personalul secretariatului instanţei judecătoreşti poartă răspundere în condiţiile legii.

Articolul 47. Asistentul judiciar
(1) Asistentul judiciar este angajatul instanţei judecătoreşti care asistă judecătorul la exercitarea de către acesta a funcţiilor sale. Fiecare judecător este asistat în activitatea sa de către un asistent judiciar.

 (2) Poate fi asistent judiciar persoana care are diplomă de licenţiat în drept sau echivalentul acesteia, cu o vechime în muncă în specialitate juridică de cel puţin un an, selectată în baza prevederilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

 (3) Asistentul judiciar are următoarele atribuţii:

 a) colectează actele normative necesare judecătorului şi altă informaţie necesară pentru judecarea dosarului distribuit judecătorului;

 b) generalizează problemele de drept în dosarele distribuite judecătorului respectiv şi elaborează recomandări pe marginea problemelor legate de interpretarea şi aplicarea legii;

 c) verifică prezenţa actelor care urmau a fi prezentate de către participanţii la proces;

 d) elaborează, la indicaţia judecătorului, proiectele de acte procesuale;

 e) asigură depersonalizarea hotărîrilor judecătoreşti şi publicarea lor pe pagina web a instanţei judecătoreşti;

 f) participă în grupuri de lucru şi în comisii, în limitele competenţei sale;

 g) îndeplineşte, la indicaţia judecătorului, alte atribuţii legate de înfăptuirea justiţiei.

 (4) Asistentul judiciar este obligat să-şi perfecţioneze continuu calităţile profesionale, urmînd cursurile de formare continuă organizate de Institutul Naţional al Justiţiei.

Articolul 48. Grefierul instanţei judecătoreşti
(1) Cauzele în materie civilă şi penală, iar în cazurile prevăzute de lege şi alte cauze, se judecă cu participarea grefierului.

 (2) Modul de organizare a activităţii grefierilor, drepturile şi îndatoririle acestora se stabilesc în condiţiile legii.

Articolul 48-1. Interpretul, traducătorul instanţei judecătoreşti
(1) În cazurile prevăzute de legea procesuală, cauzele se judecă cu participarea interpretului, traducătorului. Modul de organizare a activităţii, drepturile şi îndatoririle interpretului, traducătorului se stabilesc în condiţiile legii.

Articolul 50. Poliţia judecătorească
(1) Instanţele judecătoreşti dispun de poliţie judecătorească, pusă în serviciul lor de Ministerul Justiţiei.

 (2) Necesarul de personal al poliţiei judecătoreşti, mijloacele pentru întreţinerea ei şi regulamentul de serviciu se aprobă de Guvern la propunerea Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii.

 (3) Poliţia judecătorească:

 a) asigură paza localurilor, a altor bunuri ale instanţelor judecătoreşti, securitatea judecătorilor, a celorlalţi participanţi la proces, ordinea publică în sediul instanţei şi la şedinţele de judecată;

 b) execută aducerea forţată în instanţa judecătorească a persoanelor care se eschivează să se prezinte;

 c) exercită controlul persoanelor la intrarea şi la ieşirea din sediul instanţei judecătoreşti, inclusiv controlul corporal, în condiţiile legii;

 d) acordă asistenţă, potrivit legii, executorilor judecătoreşti în procesul efectuării actelor de executare;

 e) asigură interacţiunea cu serviciile de escortare în instanţele judecătoreşti a persoanelor aflate sub arest, în probleme ce ţin de securitatea şi paza acestora;

 f) preîntîmpină şi asigură curmarea infracţiunilor şi contravenţiilor administrative în instanţele judecătoreşti şi în procesul efectuării actelor de executare;

 g) execută deciziile şi indicaţiile preşedinţilor instanţelor judecătoreşti, iar în cazul şedinţelor de judecată, deciziile şi indicaţiile preşedintelui completului de judecată;

 h) îndeplineşte şi alte însărcinări legate de înfăptuirea justiţiei.

Articolul 54. Informaţia statistică
Instanţele judecătoreşti prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi Agenției de administrare a instanțelor judecătorești informaţii statistice referitoare la cauzele examinate în materie civilă, comercială, de contencios administrativ, contravenţională şi penală, în modul stabilit de instanţe.

Capitolul 9. DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 55. Controlul
(1) Ministerul Justiţiei exercită controlul asupra judecătoriilor, curţilor de apel în probleme organizatorice.

 (1-1) Auditul la instanţele judecătoreşti se efectuează de către Curtea de Conturi în conformitate cu procedura şi competenţele stabilite de lege.

 (2) Controlul asupra încasării taxei de stat este exercitat de către Serviciul Fiscal de Stat.

 (3) Se interzice exercitarea de presiune, prin efectuarea controlului, asupra judecătorului la înfăptuirea justiţiei sau îngrădirea independenţei judecătorilor şi a instanţelor judecătoreşti prin alte metode.

 (4) Încălcările depistate se elimină în modul stabilit.

Articolul 56. Relaţiile cu instituţii similare străine
Instanţele judecătoreşti întreţin relaţii cu instituţii similare din alte state, în modul stabilit.

Articolul 56-1. Simbolurile puterii judecătoreşti
(1) În sălile de şedinţe ale instanţelor judecătoreşti se asigură plasarea/afişarea Declaraţiei de Independenţă, Stemei de Stat, Drapelului de Stat şi Constituţiei Republicii Moldova.

 (2) În şedinţele de judecată, judecătorii instanţelor judecătoreşti şi ai curţilor de apel poartă mantii de culoare neagră şi insigne cu imaginea Stemei de Stat. Mantiile şi insignele se eliberează gratuit. Modelul ţinutei vestimentare şi al insignei se aprobă de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Articolul 56-2. Transparenţa activităţii instanţei judecătoreşti
(1) În fiecare instanţă judecătorească este desemnat un angajat al secretariatului responsabil de relaţiile cu publicul.

 (2) Orice persoană are dreptul să solicite şi să primească informaţii referitoare la activitatea instanţei judecătoreşti sau la o anumită cauză. Informaţia se acordă în forma solicitată (telefon, fax, poştă, poştă electronică, precum şi în alte forme de furnizare a informaţiei), cu respectarea normelor privind protecţia datelor cu caracter personal şi privind confidenţialitatea procesului.

 (3) Lista cauzelor fixate pentru judecare se plasează pe pagina web a instanţei judecătoreşti, precum şi pe un panou public, cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei de judecată, indicîndu-se numărul dosarului, numele judecătorului (judecătorilor) care examinează cauza, data, ora şi locul desfăşurării şedinţei, numele sau denumirea părţilor, obiectul cauzei, precum şi alte date referitoare la publicitatea şedinţei de judecată.

Titlul IV. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul I. Prezenta lege intră în vigoare la data publicării,...
Prezenta lege intră în vigoare la data publicării, cu excepţia articolului 15 şi a capitolelor 3, 4, 5 şi 6, care se pun în aplicare de la 1 ianuarie 1996.

Articolul II. Legile şi celelalte acte normative rămîn în vigoar...
Legile şi celelalte acte normative rămîn în vigoare în măsura în care nu contravin legii de faţă.

Articolul III. Guvernul: 	- pune actele sale normative în concord...
Guvernul:

	- pune actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;

	- prezintă Parlamentului spre examinare, în termen de 3 luni, proiectele de legi privind: Consiliul Superior al Magistraturii; Colegiul de calificare; Colegiul de disciplină; Curtea Supremă de Justiţie; puterea judecătorească; unele modificări şi completări în Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală şi Codul cu privire la contravenţiile administrative; nomenclatorul de legi şi hotărîri care urmează să fie abrogate;

	- prevede în proiectul bugetului pe anul 1996 alocarea de mijloace, luînd în considerare executarea prezentei legi;

	- la propunerea Ministerului Justiţiei, asigură finanţarea Curţii de Apel, a tribunalelor şi a judecătoriilor, precum şi înzestrarea lor cu localuri, mobilă, tehnică, mijloace de transport şi cu alte dotări.

Articolul IV. Instanţele judecătoreşti existente la data intrări...
Instanţele judecătoreşti existente la data intrării în vigoare a prezentei legi rămîn în funcţiune pînă la constituirea noilor instanţe.

Articolul V. Judecătoria Supremă şi Ministerul Justiţiei asigur...
Judecătoria Supremă şi Ministerul Justiţiei asigură continuitatea activităţii judecătoriilor în perioada reformei judiciare, iar din 1996 - funcţionarea tuturor instanţelor judecătoreşti în conformitate cu prezenta lege.


Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021