Legea Privind partidele politice Capitolul I. DISPOZIȚII GENERALE ŞI PRINCIPII Articolul 1. Partidele politice (1) Partidele politice sînt asociaţii benevole, cu statut de persoană juridică, ale cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, care, prin activităţi comune şi în baza principiului liberei participări, contribuie la conceperea, exprimarea şi realizarea voinţei lor politice. (2) Partidele politice, fiind institute democratice ale statului de drept, promovează valorile democratice şi pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă, prin înaintarea şi susţinerea candidaţilor, la alegeri şi la constituirea autorităţilor publice, stimulează participarea cetăţenilor la alegeri, participă, prin reprezentanţii lor, la exercitarea în mod legal a puterii în stat, desfăşoară alte activităţi în conformitate cu legea. (3) Partidele politice îşi pot înfiinţa structuri care să se ocupe de problemele specifice ale unor grupuri sociale sau profesionale. (4) În vederea realizării voinţei lor politice, partidele se pot afilia la organizaţii politice internaţionale. Articolul 2. Principiul teritorial de organizare a partidelor politice (1) Partidele politice se organizează după principiul de organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova. (2) Organele de conducere, filialele şi structurile partidelor politice trebuie să-şi aibă reşedinţa pe teritoriul aflat sub jurisdicţia Republicii Moldova. (3) Partidele politice nu-şi pot crea structuri şi organe în cadrul instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor. Articolul 3. Restricţii vizînd activitatea partidelor politice (1) Sînt interzise partidele politice care, prin statutul, programul şi/sau activitatea lor, militează împotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale a ţării, valorilor democratice şi ordinii de drept a Republicii Moldova, utilizează, pentru realizarea scopurilor lor, mijloace ilegale sau violente, incompatibile cu principiile fundamentale ale democraţiei. (2) Este interzisă afilierea partidelor politice la organizaţiile politice internaţionale ale căror scopuri sau activitate contravin prevederilor alin.(1). (3) Partidele politice nu pot organiza acte de caritate sau de sponsorizare, nu pot practica activități comerciale cu bunuri de consum sau de primă necesitate, inclusiv nu pot face publicitate acestora, nu pot organiza și desfășura activități militare, paramilitare, precum și alte activități interzise prin lege. (4) Orice imixtiune în activitatea internă a partidelor politice este interzisă, cu excepţiile prevăzute de lege. (5) În Republica Moldova este interzisă constituirea şi activitatea partidelor, altor organizaţii politice ale statelor străine, precum şi a filialelor şi structurilor acestora , dacă acestea duc la contestare și defăimare a statului și a poporului, îndemn la război de agresiune, la ură națională, rasială sau religioasă, incitare la discriminare, la separatism teritorial, la violență publică, precum și la alte manifestări ce atentează la regimul constituțional. (6) Constituirea şi activitatea partidelor politice în baza discriminării pe criterii de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, avere sau origine socială sînt interzise. Articolul 4. Atributele partidelor politice (1) Fiecare partid politic are denumire integrală, denumire prescurtată şi simboluri proprii. (2) Denumirea integrală, denumirea prescurtată şi simbolurile partidului politic trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor înregistrate anterior în Republica Moldova. Nu se admite utilizarea aceloraşi simboluri grafice de către partide, indiferent de figura geometrică în care sînt încadrate. (3) Atributele menţionate la alin.(1) nu pot reproduce sau combina simbolurile de stat ale Republicii Moldova, ale altor state, ale organizaţiilor internaţionale, ale cultelor religioase, nu pot propaga scopurile şi orientările specificate la art.3 alin.(1) şi (2). (4) Partidele politice pot utiliza, ca atare sau într-o combinaţie specifică, însemnele organizaţiilor politice internaţionale din care fac parte. (5) – abrogat. (6) Atributele partidelor politice declarate neconstituționale prin hotărâre a Curții Constituționale nu pot fi utilizate de către alte partide politice, blocuri electorale, alți concurenți electorali, de către participanți la referendum sau grupuri de inițiativă. Constatarea utilizării unor asemenea atribute constituie temei pentru refuzul înregistrării partidului politic de către Agenția Servicii Publice, în conformitate cu art. 8 alin. (3) din prezenta lege, sau, după caz, pentru refuzul înregistrării în calitate de bloc electoral, concurent electoral, participant la referendum sau grup de inițiativă de către organul electoral competent, în conformitate cu prevederile art. 64, 68, 114, 140, 192, 200, 221 și 231 din Codul electoral nr. 325/2022. Articolul 5. Susţinerea de către stat a partidelor politice (1) În scopul favorizării exercitării calitative a actului de guvernare, statul sprijină dezvoltarea partidelor politice. În acest scop, prin prezenta lege şi prin alte acte normative, se instituie mecanisme juridice de funcţionare a partidelor politice şi a structurilor lor, precum şi de finanţare a partidelor şi structurilor acestora din surse private şi din bugetul de stat. (2) Discriminarea partidelor politice la acordarea sprijinului din partea statului nu se admite. (3) Susţinerea partidelor politice de către stat se realizează doar în baza legii. Capitolul II. MEMBRII PARTIDELOR POLITICE Articolul 6. Dreptul cetăţenilor Republicii Moldova la asociere politică (1) Pot fi membri ai partidelor politice cetăţenii Republicii Moldova care, potrivit normelor legale, au dreptul la vot. Membrilor partidelor politice li se eliberează legitimaţii în conformitate cu prevederile statutului partidului. (2) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul să se asocieze liber în partide politice, să participe la activitatea acestora şi să iasă din componenţa lor. Nici o persoană nu poate fi constrînsă să adere sau să nu adere la un partid politic. (3) Aderînd la un partid politic, orice persoană este obligată să declare în scris, pe propria răspundere, dacă este sau nu membru al altui partid politic. (4) Nu pot fi membri ai partidelor politice persoanele cărora, conform prevederilor legale, le este interzisă participarea la activităţi cu caracter politic. (5) Partidele politice țin registre ale membrilor, actualizate semestrial și anual, structurate potrivit organizațiilor teritoriale, care, la solicitare, sunt prezentate Comisiei Electorale Centrale sau Agenției Servicii Publice. Articolul 7. Aderarea la partidul politic. Dobîndirea şi pierderea calităţii de membru al partidului (1) Pentru a deveni membru al unui partid politic, cetăţeanul Republicii Moldova depune o cerere scrisă, prin care îi solicită această calitate partidului respectiv. Organul partidului, abilitat prin statut să primească noi membri, va decide să satisfacă sau să respingă cererea de aderare la partid. (2) Un cetăţean al Republicii Moldova nu poate fi simultan membru a două sau mai multe partide politice. Prin aderarea la un alt partid politic, persoana pierde de drept calitatea de membru al partidului al cărui membru a fost anterior. (3) Aderarea la un partid politic, precum şi pierderea calităţii de membru al acestuia nu pot servi temei pentru acordarea de privilegii sau pentru limitarea drepturilor şi îndatoririlor fundamentale. (4) Orice membru al oricărui partid politic poate renunţa la această calitate depunînd o cerere scrisă. (5) Dobîndirea şi pierderea calităţii de membru al partidului politic se reglementează prin normele interne de partid, prevăzute de statutul partidului. Capitolul III. ÎNREGISTRAREA ŞI EVIDENŢA PARTIDELOR POLITICE Articolul 8. Depunerea documentelor pentru înregistrarea partidului politic (1) Partidul politic se supune înregistrării de stat la Agenţia Servicii Publice în conformitate cu prezenta lege şi cu Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, ultima fiind aplicată doar în măsura în care nu contravine prezentei legi. Pentru înregistrare se prezintă următoarele documente: a) cererea de înregistrare; b) statutul partidului; c) programul partidului; d) actul de constituire însoțit de lista membrilor partidului politic, al căror număr nu poate fi mai mic de o mie, actele de constituire ale organizațiilor teritoriale ale partidului, lista delegaților participanți la congresul de constituire. Lista membrilor partidului, întocmită în baza cererilor de aderare la partid, va cuprinde: numele, prenumele, sexul, data nașterii, domiciliul, seria și numărul actului de identitate și semnătura membrului; e) declaraţia privind adresa juridică a partidului; f) - abrogată. (2) La documentele menţionate la alin.(1) lit.b), c) şi d) se anexează copiile lor în variantă electronică. (3 Agenția Servicii Publice, în termen de 15 zile de la data depunerii documentelor prevăzute la alin.(1), va adopta o decizie de înregistrare a partidului politic sau, în cazul necorespunderii cerinţelor prezentei legi, o decizie prin care refuză înregistrarea partidului. (4) Decizia prin care a fost refuzată înregistrarea partidului politic poate fi atacată la judecătorie în termen de 10 zile de la data adoptării acesteia. (5) Pentru înregistrarea partidului politic, precum şi a modificărilor sau completărilor operate în statutul acestuia, se percepe o taxă de stat în mărimea prevăzută de Legea taxei de stat nr. 213/2023 . (6) La procedura de înregistrare a partidului politic participă, în mod obligatoriu, reprezentantul organului de conducere al acestuia. (7) Partidul politic, la data înregistrării sale, devine persoană juridică şi se înscrie în Registrul de stat al persoanelor juridice. Articolul 9. Declararea nulităţii deciziei de înregistrare a partidului politic Decizia de înregistrare a partidului politic poate fi declarată nulă prin hotărîre a instanţei judecătoreşti competente. Articolul 10. Înregistrarea modificărilor şi completărilor operate în statutul şi în programul partidului politic (1) Modificarea sau completarea statutului şi programului partidului politic poate fi făcută conform procedurii prevăzute în statutul partidului. (2) Orice modificare a statutului sau programului partidului politic se comunică Agenției Servicii Publice în termen de cel mult 30 de zile de la data adoptării hotărîrii respective. (3) Înregistrarea modificărilor şi completărilor operate în statutul sau programul partidului politic se efectuează de Agenția Servicii Publice în conformitate cu prevederile art.8 alin.(3)–(6), care se aplică în mod corespunzător. Articolul 11. Evidenţa partidelor politice (4) Informaţia privind înregistrarea partidelor politice, privind radierea lor din Registrul de stat al persoanelor juridice, privind modificările şi completările operate în statutele acestora se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Agenției Servicii Publice. Responsabilă de publicarea acestei informaţii este Agenția Servicii Publice. (5) Agenția Servicii Publice aduce la cunoștința publică, în termen de 3 zile de la adoptarea deciziei respective, informația privind: a) înregistrarea partidului politic; b) conducătorul partidului politic; c) numărul de membri declarat de partidul politic;  d) modificările operate în statutul partidului politic. (6) Informația prevăzută la alin. (5) este prezentată, în același termen, Comisiei Electorale Centrale. (7) În termen de 24 de ore de la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, Agenția Servicii Publice prezintă acesteia lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri. Capitolul IV. RGANIZAREA ŞI ACTIVITATEA PARTIDELOR POLITICE Secţiunea 1. Organizarea partidelor politice Articolul 12. Bazele organizării şi activităţii partidelor politice (1) Fiecare partid politic se întemeiază şi activează în baza statutului şi programului propriu. (2) Statutul şi programul partidului politic se aprobă de organele sale împuternicite prin statut. Articolul 13. Statutul partidului politic (1) Statutul partidului politic va cuprinde în mod obligatoriu: a) denumirea integrală şi denumirea prescurtată a partidului; b) descrierea simbolurilor permanente; c) simbolul permanent sub formă grafică alb-negru şi color, în anexă; d) o menţiune expresă privind obiectivele urmărite prin desfăşurarea activităţii politice; e) condiţiile şi procedura de desemnare a delegaţilor la adunarea generală; f) drepturile şi obligaţiile membrilor partidului; g) sancţiunile disciplinare, procedura prin care acestea pot fi aplicate membrilor partidului, organul competent să aplice sancţiuni; h) organele executive, procedura de alegere a acestora, modul de activitate şi împuternicirile lor; i) organul competent să iniţieze procedura de reorganizare a partidului sau să decidă asocierea acestuia într-o alianţă politică sau într-o altă formă de asociere a partidelor; j) organul competent să desemneze candidați pentru orice tip de alegeri, să stabilească procedura de desemnare a candidaților și de modificare a listei de candidați, precum și să decidă participarea la referendumuri; k) modalitatea încetării activităţii partidului; l) sursele de finanţare a partidului şi modul de administrare a patrimoniului acestuia, în conformitate cu legea; m) structurile partidului responsabile de evidenţa contabilă; n) modalitatea efectuării controlului financiar intern; o) organul împuternicit să reprezinte partidul în raporturile cu autorităţile publice, cu alte persoane juridice şi fizice; p) alte prevederi obligatorii potrivit prezentei legi. (2) În statutul partidului politic se va prevedea în mod expres forma juridică de organizare a acestuia – partid politic. Articolul 14. Structura partidului politic (1) Partidul politic are organe centrale şi organizaţii teritoriale. (2) Foruri de conducere ca adunarea generală a membrilor sau a delegaţilor partidului şi organul executiv, indiferent de denumirea pe care o au acestea conform statutului partidului, sînt obligatorii pentru fiecare partid politic. Acestea funcţionează atît la nivelul central de conducere a partidului, cît şi la nivelul organizaţiilor teritoriale ale acestuia. (3) Organizaţiile teritoriale ale partidelor politice se înfiinţează după principiul de organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Articolul 15. Adunarea generală a partidului politic (1) Adunarea generală a membrilor partidului sau a delegaţilor acestuia, la nivel naţional, este organul suprem de decizie al partidului. El poate avea o altă denumire potrivit statutului partidului. Procedura şi periodicitatea convocării acestui organ se stabilesc în statutul partidului politic. (2) În calitate de delegaţi la lucrările adunării generale a partidului politic pot participa doar membrii partidului respectiv. Secţiunea 2. Activitatea partidelor politice Articolul 16. Drepturile partidelor politice (1) Toate partidele au drepturi egale de participare la alegeri în condițiile legislației electorale. (2) În perioada campaniilor electorale, tuturor partidelor politice care participă la campania electorală şi candidaţilor acestora la funcţii elective li se acordă gratuit şi în condiţii de echitate, în modul stabilit de lege, timpi de antenă la posturile publice de radio şi televiziune. (3) Partidele politice au dreptul de a desfăşura mitinguri, demonstraţii, orice alte întruniri în modul stabilit de lege. Articolul 17. Activitatea partidelor politice (1) Partidele activează în vederea realizării voinţei lor politice care este exprimată în statutele şi programele lor, înregistrate în modul stabilit, cu respectarea legii. (2) În vederea realizării scopurilor şi sarcinilor statutare şi de program, partidele politice au dreptul: a) să difuzeze liber, prin mijloacele pe care le au la dispoziţie, informaţii despre activitatea lor; b) să participe, prin înaintarea de candidaţi, conform prevederilor art. 7 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 5-XVI din 9 februarie 2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, la alegerile organizate conform legislaţiei electorale; c) să fondeze şi să dispună de mijloace de informare în masă proprii, să desfăşoare activitate editorială în conformitate cu legea; d) să desfăşoare orice alte activităţi neinterzise de lege. Articolul 18. Obligaţiile şi răspunderea partidelor politice (1) Partidele politice sînt obligate să respecte legislaţia Republicii Moldova şi prevederile statutelor lor. (2) În cazul modificării legislaţiei, precum şi în cazul constatării necorespunderii statutelor şi programelor lor cu prevederile legale, partidele îşi vor aduce documentele în corespundere cu normele legale, modificîndu-le şi completîndu-le conform procedurii stabilite. (3) Partidele politice răspund cu propriul lor patrimoniu pentru obligaţiile contractate. (4) Nici un partid politic nu răspunde pentru obligaţiile membrilor săi, la fel ca şi membrii partidelor politice nu răspund pentru obligaţiile partidelor respective. Articolul 19. Deciziile partidelor politice Deciziile partidelor politice şi ale organizaţiilor lor teritoriale se adoptă cu votul majorităţii prevăzute de statut. Capitolul V. REORGANIZAREA ŞI ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII PARTIDELOR POLITICE Articolul 20. Reorganizarea partidelor politice Partidele politice, conform deciziei organelor lor supreme, se pot reorganiza prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare, în condiţiile legii. Articolul 21. Limitarea activităţii partidelor politice (1) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă prin acţiunile acestuia se aduc prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale. (11) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă partidul nu a depus raportul privind gestiunea financiară sau nu a prezentat informațiile necesare pentru efectuarea supravegherii și a controlului finanțării partidului politic, în termenul și formatul stabilite de Comisia Electorală Centrală. (2) În cazul constatării acţiunilor menţionate la alin. (1) și (11), Ministerul Justiției, din oficiu sau la sesizare, prin cerere scrisă, va solicita organului de conducere al partidului politic respectiv ca, în termen de cel mult o lună, să întreprindă măsuri pentru încetarea acestor acţiuni şi despre rezultate să informeze ministerul. (3) Dacă organul de conducere al partidului politic nu a îndeplinit cerinţa Ministerului Justiţiei, activitatea partidului politic va fi limitată pe un termen de pînă la 6 luni prin hotărîrea definitivă a judecătoriei, la cererea Ministerului Justiţiei, care se depune în decurs de 5 zile după expirarea termenului stabilit conform prevederilor alin.(2). (4) Hotărârea judecătoriei, în termen de 10 zile, poate fi atacată cu apel. Apelul este examinat în termen de 15 zile. În cazul limitării activității partidului politic prin hotărâre judecătorească, Ministerul Justiției va solicita Agenției Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice faptul respectiv. (5) Pe perioada limitării activității partidului politic, acestuia îi este interzisă participarea individuală sau în comun la alegeri și referendumuri, producerea, furnizarea, distribuirea și difuzarea publicității politice, fondarea mijloacelor de informare în masă, organizarea întrunirilor, a mitingurilor, a demonstrațiilor, a pichetărilor și a altor acțiuni publice, folosirea tuturor tipurilor de depuneri bancare, cu excepția cazurilor când sunt necesare decontări cu contractanții, decontări aferente îndeplinirii contractelor individuale de muncă, decontări pentru repararea prejudiciilor cauzate prin acțiunile partidului politic, decontări pentru plata impozitelor, a taxelor și amenzilor. (6) După înlăturarea necorespunderilor pentru care activitatea partidului politic a fost limitată, partidul va informa despre aceasta Ministerul Justiţiei, care, în termen de 5 zile, va autoriza reluarea activităţii partidului. (7) Dacă, în perioada limitării activităţii partidului politic, acţiunile pentru care a fost limitată activitatea partidului se vor repeta sau dacă, pe parcursul primului an din data ultimei limitări a activităţii partidului, acesta comite încălcări similare, Ministerul Justiţiei va cere judecătoriei să dizolve partidul respectiv. (8) Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pe parcursul campaniei electorale la care participă. Articolul 22. Încetarea activităţii partidelor politice 1) Partidul politic îşi încetează activitatea prin: a) reorganizare, conform prevederilor prezentei legi, şi pierdere, în urma reorganizării, a personalităţii juridice; b) autodizolvare, prin decizia organului său suprem; c) dizolvare prin hotărîre definitivă a judecătoriei, la cererea Ministerului Justiţiei; d) declarare a neconstituţionalităţii partidului prin hotărîre a Curţii Constituţionale. (2) Ministerul Justiţiei va înainta judecătoriei o acţiune prin care va cere dizolvarea partidului politic dacă există cel puţin unul din următoarele temeiuri: a) partidul activează în baza statutului şi programului său cu modificări şi completări care nu au fost înregistrate în modul stabilit de lege; b) pe parcursul unui an, care începe să curgă din data cînd a devenit definitivă hotărîrea Curţii de Apel Chişinău cu privire la limitarea activităţii partidului, acesta a comis acţiuni similare celor pentru care activitatea partidului a fost limitată; d) activitatea partidului se desfăşoară pe căi ori prin mijloace ilegale sau prin săvîrşirea unor acte de violenţă; f) radierea din oficiu din Registrul de stat al persoanelor juridice. (3) Hotărârea definitivă a instanței judecătorești cu privire la dizolvarea partidului politic și hotărârea Curții Constituționale prin care se declară neconstituțional un partid politic se remit Ministerului Justiției. (3-1) În cazul dizolvării partidului politic prin hotărâre judecătorească, Ministerul Justiției va solicita Agenției Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice inițierea procedurii de lichidare a partidului politic respectiv. În cazul declarării neconstituționalității unui partid politic, după recepționarea hotărârii Curții Constituționale, dar nu mai târziu de 3 zile de la această dată, Ministerul Justiției va solicita Agenției Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice faptul declarării neconstituționalității partidului politic respectiv. (4) Pentru lichidarea unui partid politic, Ministerul Justiţiei, în scopul executării hotărîrii definitive a judecătoriei sau a hotărârii Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității unui partid politic, va crea o comisie de lichidare a partidului. Existenţa unui partid politic încetează numai după finalizarea procedurii de lichidare şi radierea partidului din Registrul de stat al persoanelor juridice. (4-1) Comisia de lichidare a partidului politic declarat neconstituțional, constituită conform alin. (4), solicită Agenției Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice inițierea procedurii de lichidare a partidului respectiv. (5) După încetarea activităţii partidului politic, bunurile acestuia se trec, cu titlu gratuit, în proprietatea statului pentru a fi utilizate în scopuri filantropice (de caritate). Articolul 22-1. Radierea din oficiu a partidului politic (1) Partidul politic se radiază din Registrul de stat al persoanelor juridice în cazul neprezentării rapoartelor anuale privind gestiunea financiară timp de 2 ani consecutivi.  (2) Radierea din oficiu a partidului politic se efectuează prin decizie a Agenției Servicii Publice, la cererea Comisiei Electorale Centrale.  (3) Procedura de radiere în temeiul alin.(1) este exceptată de la prevederile Legii nr.220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali.  (4) Decizia privind radierea din oficiu a partidului politic sau privind refuzul radierii poate fi contestată în instanța de judecată în termen de 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Articolul 23. Procedura de lichidare a partidului politic (1) Dizolvarea partidului politic potrivit art.22 alin.(1) lit.b) se efectuează, cu participarea Ministerului Justiţiei, de către organul său colegial de conducere ori de către alte persoane desemnate de adunarea generală a partidului. (2) În hotărîrea de lichidare a partidului politic, adoptată de adunarea generală a partidului, se stabilesc procedura şi termenul în care se va efectua lichidarea, destinaţia bunurilor rămase după lichidare, precum şi termenul-limită în care creditorii îşi pot prezenta creanţele. Acest termen va fi de cel puţin 30 de zile şi începe să curgă de la data publicării hotărîrii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. (3) Dacă lichidarea partidului politic se efectuează potrivit art.22 alin.(1) lit.c), lichidatorii vor fi numiţi prin hotărîrea de lichidare adoptată de instanţa judecătorească respectivă. (3-1) Dacă lichidarea partidului politic se efectuează potrivit art. 22 alin. (1) lit. d), Ministerul Justiției va desemna unul sau mai mulți membri ai comisiei de lichidare, constituită potrivit art. 22 alin. (4), care vor exercita atribuțiile de lichidatori. Repartizarea atribuțiilor între lichidatori se decide în cadrul comisiei de lichidare. Informația privind persoanele desemnate în calitate de lichidatori se comunică Agenției Servicii Publice, prin intermediul aceleiași cereri a comisiei de lichidare prevăzute la art. 22 alin. (41), care va nota în Registrul de stat al persoanelor juridice calitatea oficială a acestor persoane. (4) Odată cu numirea lichidatorilor, mandatul organelor partidului politic încetează. Lichidatorii sînt obligaţi să îndeplinească toate cerinţele prevăzute de prezenta lege referitor la publicarea avizului privind lichidarea partidului. Acest aviz va cuprinde: a) numele lichidatorilor şi sediul partidului; b) procedura şi termenul în care se va efectua lichidarea, termenul-limită de prezentare a creanţelor de către creditori; c) invitaţia creditorilor pentru a prezenta dovezi referitor la creanţele lor. Creditorii cunoscuţi vor fi invitaţi prin notificări individuale. (5) După desemnarea lichidatorilor, aceştia sînt obligaţi să întocmească neîntîrziat inventarul bunurilor partidului politic, cu indicarea exactă a activelor şi pasivelor. Inventarul va fi semnat de către lichidatori şi conducătorii organului permanent de conducere al partidului politic. (5-1) În cazul partidelor politice declarate neconstituționale, prevederile art. 230 alin. (5) din Codul civil nr.1107/2002 nu se aplică. Dacă din inventar rezultă un excedent al pasivelor față de active, lichidatorul va continua procedura de lichidare fără a intenta procesul de insolvabilitate față de partidul politic declarat neconstituțional. (6) Lichidatorii sînt obligaţi să continue operaţiunile în curs de desfăşurare, să execute creanţele creditorilor, iar dacă mijloacele băneşti disponibile sînt insuficiente pentru achitarea tuturor datoriilor, ei sînt în drept să vîndă bunurile partidului politic. Pentru prejudiciile cauzate din culpa lor, lichidatorii răspund atît în faţa partidului politic în proces de lichidare, cît şi în faţa terţilor. (7) După încheierea procedurii de lichidare a partidului politic, lichidatorii întocmesc bilanțul de lichidare și îl prezintă comisiei de lichidare, care îl aprobă cu votul majorității membrilor săi, cu excepția celor care au fost desemnați în calitate de lichidatori și au participat la întocmirea bilanțului. (8) În toate cazurile de lichidare a partidelor politice, pentru radierea lor din Registrul de stat al persoanelor juridice, lichidatorii depun la Agenția Servicii Publice următoarele documente: a) cererea cu privire la radierea partidului din Registrul de stat al persoanelor juridice; c) dovada achitării tuturor plăţilor obligatorii la bugetul de stat, eliberată de către Serviciul Fiscal de Stat; d) documentele de constituire (în original); e) actul de predare spre nimicire a ştampilelor, eliberat de organul împuternicit al poliţiei; f) copia de pe avizul despre lichidarea partidului, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. (9) Obligaţiile lichidatorilor încetează odată cu încheierea tuturor operaţiunilor financiar-bancare. Capitolul VI. PATRIMONIUL ŞI SUPRAVEGHEREA FINANŢĂRII PARTIDELOR POLITICE Articolul 24. Patrimoniul partidelor politice (1) Partidele politice au dreptul să dispună, cu titlu de proprietate, de clădiri, utilaje, edituri, tipografii, mijloace de transport, precum şi de alte bunuri neinterzise prin lege. Bunurile partidelor politice nu pot fi utilizate în alte scopuri decît pentru realizarea sarcinilor lor statutare. (2) Dreptul de proprietate al partidelor politice se află sub incidenţa normelor legislaţiei civile, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege. (3) Partidul politic este în drept să desfăşoare activitate editorială, activitate legată nemijlocit de administrarea proprietăţii sale, precum şi alte activităţi ce aduc venituri pentru nevoile partidului, dacă aceste activităţi nu sînt interzise prin lege şi sînt prevăzute în mod expres în statutul partidului politic. (4) Partidele politice nu pot avea în posesie, la dispoziţie sau în folosinţă şi nici nu pot accepta spre depozitare sau păstrare armament, substanţe explozive şi alte materiale care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor. (5) Patrimoniul partidului politic, inclusiv veniturile, nu poate fi distribuit între membrii acestuia. Articolul 25. Sursele de finanţare a partidelor politice (1) Surse de finanţare a partidelor politice sînt: a) cotizaţiile de membru de partid; b) donaţiile, inclusiv cele colectate în cadrul manifestărilor de agrement, culturale, sportive sau altor manifestări de masă organizate de partid, cu condiţia că sînt luate la evidenţă în modul stabilit; c) alocațiile de la bugetul de stat, potrivit reglementărilor prezentei legi şi legii bugetare anuale; d) alte venituri legal obţinute conform art.24 alin.(3). (2) Partidele politice nu pot folosi alte surse de finanţare decît cele prevăzute la alin.(1). (3) Partidele politice organizează şi ţin evidenţa contabilă în conformitate cu Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, cu standardele naţionale de contabilitate şi cu ordinele ministrului finanţelor. Pentru a fi confirmată prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, persoana responsabilă de finanţele partidului (trezorierul) trebuie să aibă studii economice sau contabile specializate şi să nu deţină funcţie de demnitate publică. (4) Băncile deschid partidului politic înregistrat cont bancar în termen de 3 zile de la depunerea cererii la bancă. Operațiunile de încasări și plăti ale partidelor politice se efectuează în lei moldovenești și, în cazurile prevăzute de legislația valutară, în valută străină, prin conturi deschise la băncile licențiate din Republica Moldova, cu eliberarea documentelor justificative.  (5) Veniturile prevăzute la alin.(1) se scutesc de impozit sau se impozitează în conformitate cu prevederile Codului fiscal. (6) Finanţarea publică sau privată a partidelor politice nu poate avea drept scop limitarea independenţei lor. (7) Încălcările prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice şi privind modul de utilizare de către partidele politice a mijloacelor financiare şi a bunurilor materiale se sancţionează în conformitate cu legea. (8) Partidele politice nu au dreptul să deschidă conturi bancare în străinătate. Articolul 25-1. Cotizațiile de membru (1) Mărimea și modul de achitare a cotizațiilor de membru se stabilesc în statutul partidului. Procedura detaliată privind modul de încasare a cotizațiilor, ținerea și evidența acestora se aprobă de către organul de conducere al partidului, care va corespunde prevederilor prezentei legi și actelor normative adoptate de Comisia Electorală Centrală. Procedura se aduce la cunoștința Comisiei Electorale Centrale. (2) Cotizația de membru poate fi încasată în numerar sau prin operațiuni bancare. La încasarea cotizației de membru în numerar se eliberează bonul de încasare, iar în termen de 5 zile lucrătoare suma se virează în contul bancar al partidului politic. (3) Informația despre membrul cotizant se transmite Comisiei Electorale Centrale în termenul și în formatul stabilite de actele normative ale acesteia. (4) Comisia Electorală Centrală face publică informația despre cotizanți în conformitate cu art. 29 alin. (4). Articolul 26. Donaţiile (1) Donaţiile făcute partidelor politice pot fi de următoarele tipuri: a) donaţii în bani, altele decît cotizaţiile de membru; b) donaţii sub formă de proprietăţi, bunuri, servicii gratuite sau în condiţii mai avantajoase decît valoarea comercială (de piaţă), achitarea unor bunuri sau servicii utilizate de partid. Aceste donaţii sînt reflectate în contabilitatea partidului politic la valoarea lor de piaţă şi se înscriu în limitele donaţiilor prevăzute la alin. (4) şi (5). (2) Donaţiile în bani pentru un partid politic se efectuează prin operaţiuni bancare (card bancar, transfer direct), iar identitatea donatorului se indică în documentul bancar. În cazul în care donatorul nu deţine un cont bancar şi donaţia se efectuează în numerar, banii se depun în contul bancar al partidului politic. Dacă banii se depun în numerar la sediul partidului politic, persoana fizică va confirma depunerea donaţiei prin semnarea unei declaraţii pe propria răspundere, care va fi păstrată şi anexată la documentele contabile. Formularul declaraţiei se aprobă de Comisia Electorală Centrală. (3) Veniturile anuale ale unui partid politic provenite din cotizaţii de membru şi donaţii nu pot depăşi echivalentul a 0,1% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv. (4) O persoană fizică poate face donaţii unui sau mai multor partide politice. Donațiile făcute de o persoană fizică unui sau mai multor partide politice într-un an bugetar nu pot depăși suma a 6 salarii medii lunare pe economie pe anul respectiv; în cazul cetățenilor Republicii Moldova cu venituri obținute în afara țării, suma donațiilor nu poate depăși 3 salarii medii lunare pe economie pe anul respectiv; în cazul cetățenilor Republicii Moldova cu statut de persoane cu funcție de demnitate publică, de funcționari publici, inclusiv cu statut special, sau de angajați în organizații publice în sensul Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, suma donațiilor nu poate depăși 10% din venitul anual al acestora, totodată, nu poate depăși 6 salarii medii lunare pe economie pe anul respectiv. Dacă persoana fizică este membru de partid, în suma-limită menţionată se include şi suma cotizaţiilor de membru de partid plătite de aceasta într-un an, cotizaţia şi donaţia fiind reflectate separat în contabilitatea partidului politic şi în rapoartele privind gestiunea financiară a acestuia. (4-1) O persoană fizică, în decursul unui an bugetar, poate face donații în numerar unui sau mai multor partide politice în sumă de pînă la 3 salarii medii pe economie stabilite pe anul respectiv. Donațiile care depășesc această limită se vor face exclusiv prin operațiuni bancare. (5) Donaţiile făcute de o persoană juridică unui sau mai multor partide politice într-un an bugetar nu pot depăşi suma a 12 salarii medii lunare pe economie stabilite pe anul respectiv. Persoana juridică care face o donaţie în bani unui partid politic trebuie să prezinte decizia organelor sale abilitate privind efectuarea donaţiei, să înregistreze donaţia şi să o reflecte în rapoartele sale contabile, de asemenea să informeze pe acţionarii sau membrii săi despre operaţiunile efectuate. (6) Se interzice finanţarea, prestarea unor servicii cu titlu gratuit ori susţinerea materială sub orice formă, directă şi/sau indirectă, a partidelor politice de către: a) cetăţenii Republicii Moldova care nu au împlinit vîrsta de 18 ani, cetăţenii în privinţa cărora este instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei; c) cetăţenii străini, apatrizi, persoanele anonime sau cele care donează în numele unor terţi; d) autorităţile publice, organizaţiile, întreprinderile, instituţiile publice, alte persoane juridice finanţate de la bugetul public sau care au capital de stat, cu excepţia cazurilor în care acordarea de servicii sau susţinerea materială este în mod expres prevăzută de legislaţie; e) persoanele juridice care, la data efectuării donaţiei, au datorii restante mai vechi de 60 de zile la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale de stat sau la fondul asigurărilor medicale obligatorii; e-1) persoanele juridice care, în ultimii 3 ani, au încheiat contracte de achiziții publice de lucrări, bunuri sau servicii în sensul Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice; f) persoanele juridice cu capital străin sau mixt, persoanele juridice din străinătate; g) alte state şi organizaţii internaţionale, inclusiv organizaţiile politice internaţionale; h) organizaţiile necomerciale, sindicale, de binefacere sau religioase. (7) Nu sînt considerate donaţii activităţile prestate partidului politic pe bază de voluntariat în condiţiile legislaţiei care reglementează aceste activităţi. (8) Fiecare partid politic trebuie să deschidă un cont bancar special, unde vor fi transferate toate contribuţiile băneşti ce îi sînt acordate, inclusiv donaţiile și cotizaţiile de membru. Rechizitele contului bancar special se plasează pe pagina web a partidului, în cazul existenţei acesteia, se indică în rapoartele anuale privind gestiunea financiară a partidului politic şi se comunică Comisiei Electorale Centrale. Articolul 27. Finanţarea partidelor politice din bugetul de stat (1) Partidele politice au dreptul să primească anual finanţare de la bugetul de stat prin intermediul Comisiei Electorale Centrale. Regulamentul privind finanțarea partidelor politice, inclusiv metodologia de calcul, este aprobat de către Comisia Electorală Centrală. Cuantumul alocaţiilor pentru acest scop se aprobă în legea bugetară anuală, cota procentuală constituind 0,1% din veniturile bugetului de stat, cu excepţia veniturilor cu destinaţie specială prevăzute de legislaţie, şi se distribuie după cum urmează: a) 30% – partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile parlamentare; b) 30% – partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile locale generale; c) 15% – partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile prezidențiale; d) 7,5% – partidelor politice proporțional cu femeile alese efectiv în cadrul alegerilor parlamentare; e) 7,5% – partidelor politice proporțional cu femeile alese efectiv în cadrul alegerilor locale; f) 5% – partidelor politice proporțional cu tinerii aleși efectiv în cadrul alegerilor parlamentare; g) 5% – partidelor politice proporțional cu tinerii aleși efectiv în cadrul alegerilor locale. (2) În cazul blocurilor electorale, alocaţia se va împărţi conform înţelegerii prealabile între membrii blocului electoral sau, în lipsa unei înţelegeri, conform numărului de mandate obţinute de fiecare componentă. (3) Alocaţiile din bugetul de stat se transferă, lunar, pe conturile partidelor politice în condiţiile şi în proporţiile prevăzute la alin. (1), prin intermediul Comisiei Electorale Centrale. În cazul pierderii sau suspendării, în condiţiile prezentei legi, a dreptului la finanţare din bugetul de stat, transferul sumelor respective încetează din luna imediat următoare lunii în care a fost pierdut sau suspendat acest drept. (4) Mijloacele financiare transferate în conturile partidelor politice de la bugetul de stat, care nu au fost utilizate în anul bugetar curent, vor fi disponibile pentru a fi valorificate în anii următori. (5) Mijloacele financiare din bugetul de stat nerepartizate partidelor politice în anul pentru care au fost prevăzute nu vor fi disponibile pentru a fi utilizate în anii următori. (6) Partidele politice pierd dreptul la alocaţii de la bugetul de stat dacă: a) activitatea acestora a fost limitată în condiţiile art. 21 – pentru întreaga perioadă de limitare a activităţii partidului politic; b) îşi pierd personalitatea juridică; c) sînt în proces de lichidare; d) le-a fost aplicată sancţiunea privind lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat. (7) Partidul politic care a pierdut dreptul la finanţare din bugetul de stat este repus în acest drept printr-o hotărîre a Comisiei Electorale Centrale, după încetarea cauzelor care au determinat pierderea dreptului la finanţare sau după executarea sancţiunii prin care a fost privat de acest drept. (8) În cazul reorganizării unui partid politic cu drept de finanţare de la bugetul de stat, dreptul menţionat se transmite succesorului său de drept. În cazul încetării activităţii partidului politic care beneficiază de alocaţii de la bugetul de stat, sumele cuvenite acestuia se redistribuie celorlalte partide politice beneficiare în condiţiile prezentului articol. Articolul 28. Utilizarea alocaţiilor de la bugetul de stat (1) Prin decizia organelor de conducere ale partidelor politice, alocaţiile de la bugetul de stat vor fi utilizate pentru următoarele destinaţii: a) cheltuieli pentru întreţinerea și/sau locațiunea sediilor; b) cheltuieli de personal; c) cheltuieli pentru presă şi materialul promoţional; d) cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate; e) cheltuieli pentru telecomunicaţii; f) cheltuieli pentru primirea delegaţiilor din străinătate; g) plata cotizaţiilor de membru al organizaţiilor internaţionale din care partidul respectiv face parte; h) investiţii în bunuri mobile şi imobile necesare activităţii partidului respectiv; i) cheltuieli de birotică; j) cheltuieli de audit (extern/obligatoriu); k) cheltuieli pentru organizarea de întruniri, manifestații publice, seminare şi alte cursuri de instruire pentru membrii de partid, desfăşurate pe teritoriul ţării. l) cheltuieli pentru programe pentru tineret și femei. (2) Este interzisă utilizarea alocaţiilor de la bugetul de stat pentru oricare alte destinaţii decît cele prevăzute la alin. (1). (2-1) 20% din valoarea alocațiilor anuale de la bugetul de stat vor fi utilizate în scopul promovării și încurajării participării femeilor în procesele politic și electoral, iar 10% din valoarea alocațiilor primite vor fi utilizate pentru promovarea și încurajarea tinerilor în procesele politic și electoral. În cazul partidelor politice în care există organizații ale femeilor și ale tinerilor, aceste fonduri vor fi gestionate de organizațiile în cauză. (3) Alocaţiile de la bugetul de stat utilizate pentru alte destinaţii decît cele prevăzute la alin. (1) și (2-1) se restituie bugetului de stat în baza unei hotărîri a Curţii de Conturi, în mărimea utilizată contrar destinaţiei. (4) Primirea şi utilizarea alocaţiilor de la bugetul de stat se reflectă în mod distinct în evidenţa contabilă a partidelor politice. (5) Controlul asupra utilizării alocaţiilor de la bugetul de stat se efectuează de către Curtea de Conturi în condiţiile legii. Articolul 29. Rapoartele anuale privind gestiunea financiară a partidelor politice (1) Semestrial, pînă la data de 15 a ultimei luni a perioadei de raportare, și anual, pînă în data de 31 martie, partidele politice vor prezenta la Comisia Electorală Centrală rapoarte privind gestiunea financiară a acestora. Partidele politice beneficiare de alocaţii de la bugetul de stat vor prezenta rapoartele respective şi la Curtea de Conturi. (2) Rapoartele menţionate la alin. (1) sînt verificate şi analizate de Comisia Electorală Centrală. În scopul acestei verificări, Comisia Electorală Centrală solicită partidelor politice, precum și unor instituţii publice sau private, informaţiile necesare în limita de competenţă. Partidele politice şi instituţiile publice sau private vizate sînt obligate să prezinte informaţiile solicitate în termen de două săptămîni. La cerere și în funcţie de natura informaţiei solicitate, acest termen poate fi extins de către Comisia Electorală Centrală, însă, în total, el nu va depăși o lună. (3) Informaţia conținută în rapoartele anuale ale partidelor politice privind veniturile acumulate şi cheltuielile efectuate, inclusiv identitatea donatorilor și sumele donate, şi informaţiile concludente (concluziile) din rapoartele (opiniile) de audit independent sînt plasate pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale în termen de 48 de ore de la recepţionarea şi acceptarea lor, precum şi pe paginile web ale partidelor politice, în cazul existenţei acestora. (4) Comisia Electorală Centrală elaborează şi aprobă formulare pentru rapoartele anuale privind gestiunea financiară, care trebuie să conţină informaţii cu privire la: a) bunurile şi veniturile partidului politic, inclusiv gruparea acestor venituri pe tipuri; b) toate donaţiile oferite partidului politic, inclusiv suma donată, identitatea donatorului (numele/prenumele deplin, denumirea şi forma organizatorică), domiciliul/sediul şi ocupaţia/locul de muncă sau genul de activitate; c) obligaţiile şi cheltuielile partidului politic, altele decît cele din campania electorală, grupate pe cheltuieli operaţionale şi cheltuieli de gestionare a bunurilor; d) informaţia contabilă, pentru perioada corespunzătoare, a persoanelor juridice fondate sau controlate în alt mod de partidul politic respectiv. (5) Comisia Electorală Centrală poate solicita de asemenea prezentarea altor informații privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. Articolul 30. Supravegherea şi controlul asupra finanţării partidelor politice (1) Organul independent ce asigură supravegherea şi controlul finanţării partidelor politice este Comisia Electorală Centrală, constituită şi abilitată cu atribuţii conform Codului electoral şi prevederilor prezentei legi. (2) Controlul asupra utilizării alocaţiilor primite de partidele politice de la bugetul de stat este exercitat și de Curtea de Conturi conform prevederilor ce reglementează activitatea acesteia. (3) Instituţiile menţionate la alin. (1) şi (2) emit instrucţiuni şi ghiduri detaliate privind virarea, recepţionarea şi evidenţa donaţiilor, a contribuţiilor nonfinanciare în beneficiul partidelor politice şi privind utilizarea acestora conform destinaţiilor stabilite de lege, precum şi asupra altor aspecte ce vizează finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. (4) Comisia Electorală Centrală prezintă anual, în faţa Parlamentului, pînă la data de 1 iunie, un raport privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. Articolul 31. Auditul şi verificarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice (1) Partidele politice ale căror venituri sau cheltuieli anuale depăşesc un milion de lei sînt obligate să efectueze auditul rapoartelor privind gestiunea financiară cel puţin o dată la 3 ani. Raportul de audit, împreună cu raportul anual privind gestiunea financiară a partidului politic, va fi expediat Comisiei Electorale Centrale, iar în cazul în care partidul politic a beneficiat de alocaţii de la bugetul de stat – și Curții de Conturi. (2) Auditorul este selectat de către partidul politic şi trebuie să nu fi fost, în ultimii 5 ani, membru de partid sau trezorier în campania electorală, nici să fi ocupat funcţia de contabil sau responsabil de finanţe în cadrul partidului politic în care se efectuează auditul. (3) Auditul rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice se va efectua în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în domeniu şi cu standardele de audit naţionale şi internaţionale. Capitolul VI-1. RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA DISPOZIŢIILOR LEGALE ÎN DOMENIUL FINANŢĂRII PARTIDELOR POLITICE Articolul 31-1. Încălcarea prevederilor privind donaţiile (1) În cazul în care un partid politic primeşte donaţii cu încălcarea prevederilor art. 26, inclusiv în cazul primirii donaţiilor care depăşesc plafoanele stabilite, partidul politic respectiv este obligat, în termen de 3 zile de la depunerea donaţiei, să verse în bugetul de stat sumele primite cu încălcarea legii. (2) În cazul nerespectării cerinţelor alin. (1), Comisia Electorală Centrală emite o somaţie scrisă adresată partidului politic, prin care solicită înlăturarea încălcării şi informarea despre măsurile întreprinse, în termen de 3 zile lucrătoare de la emiterea somaţiei. (3) Neexecutarea somaţiei Comisiei Electorale Centrale constituie contravenţie şi se sancţionează în conformitate cu prevederile Codului contravenţional. (4) În cazul repetării, pe parcursul unui an calendaristic, a încălcării prevăzute la alin. (3) şi al aplicării sancţiunilor contravenţionale pentru aceste încălcări, Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărîre privind lipsirea partidului respectiv de dreptul la alocaţiile de la bugetul de stat pentru o perioadă de la 6 luni pînă la un an. Articolul 31-2. Încălcarea prevederilor privind gestiunea financiară a partidelor politice (1) Constituie încălcări ale prevederilor privind gestiunea financiară a partidelor politice: a) încălcarea modului de evidenţă şi utilizare a patrimoniului partidelor politice, inclusiv neprezentarea datelor de identificare ale donatorilor; b) neprezentarea de către partidele politice la Comisia Electorală Centrală a raportului anual privind gestiunea financiară în termenul sau în formatul stabilit conform legii, inclusiv prezentarea unor date incomplete în raport; c) utilizarea contrar destinaţiei a alocaţiilor de la bugetul de stat pentru partidele politice. (2) Faptele prevăzute la alin. (1) se consideră contravenţii şi sînt pasibile de răspundere conform Codului contravenţional. (3) În cazul în care partidul politic comite repetat, pe parcursul unui an calendaristic, încălcările prevăzute la alin. (1), Comisia Electorală Centrală poate adopta o hotărâre privind lipsirea partidului respectiv de dreptul la alocațiile de la bugetul de stat pentru o perioadă de la 3 luni până la un an. Articolul 31-3. Sesizarea privind încălcarea prevederilor cu privire la finanţarea şi gestiunea financiară a partidelor politice (1) Sesizarea privind încălcarea prevederilor cu privire la finanţarea şi gestiunea financiară a partidelor politice poate fi depusă de orice persoană cu drept de vot sau de o persoană juridică din Republica Moldova, inclusiv de autorităţi sau instituţii publice, în termen de 30 de zile calendaristice din momentul în care încălcarea i-a devenit cunoscută. (2) Sesizarea trebuie să conţină datele de identitate şi informaţia de contact ale autorului sesizării, descrierea faptelor ce ar putea constitui încălcări, indicarea probelor care confirmă încălcarea şi semnătura persoanei care o depune. Capitolul VII. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII Articolul 32. (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publică... (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării, cu excepţia art.28, care se va aplica cu începere de la 1 iulie 2017 pentru alegerile în Parlament şi de la 1 iulie 2015 pentru alegerile locale generale. (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr.718-XII din 17 septembrie 1991 privind partidele şi alte organizaţii social-politice. Articolul 33. (1) Reglementările referitoare la partidele politi... (1) Reglementările referitoare la partidele politice se aplică şi organizaţiilor social-politice cu statut de persoană juridică ale cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot. (2) Prevederile legislaţiei care reglementează activitatea organizaţiilor necomerciale se aplică partidelor politice şi organizaţiilor social-politice în măsura în care prezenta lege nu stabileşte altfel. Articolul 34. (1) Guvernul: a) în termen de 3 luni: - va elabo... (1) Guvernul: a) în termen de 3 luni: - va elabora şi va prezenta Parlamentului în modul stabilit propuneri privind procedura detaliată de declarare a partidelor politice ca fiind neconstituţionale; - va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege; b) va prevedea în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2009 alocaţii pentru finanţarea partidelor politice în conformitate cu reglementările prezentei legi. (2) Partidele politice şi organizaţiile social-politice, pînă la 1 octombrie 2008, vor aduce în concordanţă cu prezenta lege documentele care stau la baza constituirii şi funcţionării lor, precum şi întreaga lor activitate. Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021