Legea Privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului* Capitolul I. DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1. Domeniul de aplicare a legii Prezenta lege se aplică în cazurile: a) vînzării-cumpărării terenurilor, inclusiv a terenurilor aferente bunurilor privatizate sau care se privatizeaza, a terenurilor aferente bun privat, precum şi a terenurilor aferente construcţiilor nefinalizate; b) includerii valorii terenurilor proprietate publică aferente bunurilor şi construcţiilor nefinalizate specificate la lit.a) în capitalul social al acestora, la decizia adunării generale a acţionarilor (fondatorilor) şi cu acordul proprietarului de teren, în calitate de cotă de participare a acestuia în patrimoniul bunului sau al construcţiei; c) excluderii terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic, precum şi din circuitul agricol, şi atribuirii lor la alte categorii de terenuri; d) înstrăinării forţate a terenurilor; e) relaţiilor de arendă. Articolul 2. Noţiunea de preţ normativ al pămîntului (1) Preţul normativ al pămîntului constituie o măsură de estimare a valorii lui echivalente cu potenţialul natural şi economic al acestuia,exprimate în monedă naţională . El se determină de către prezenta lege şi se aplică în procesul realizării relaţiilor funciare, indiferent de tipul de proprietate asupra pămîntului. (2) Tarifele pentru calcularea prețului normativ al pământului se stabilesc pentru o unitate convențională (grad-hectar) pe baza indicilor cadastrali (cantitativi și calitativi), conform anexei la prezenta lege, și se indexează anual de către Parlament, la propunerea Guvernului, în funcție de rata anuală a inflației publicată de Banca Națională a Moldovei. (3) La preţul normativ al terenurilor localităţilor (cu excepţia loturilor de pămînt de pe lîngă casă), al celor ocupate de bunuri industriale, de transport, de alte bunuri neagricole se adaugă şi cheltuielile de amenajare inginerească a teritoriului. Articolul 3. Vînzarea terenurilor (2) Vînzarea-cumpărarea pămîntului se efectuează prin contractul de vînzare-cumpărare la preţ normativ prin concurs sau la licitaţiei. Pentru perfectarea tranzacţiei de vînzare-cumpărare se prezintă documente în care sînt indicaţi parametrii cantitativi şi calitativi ai terenului, precum şi dreptul deţinătorului asupra terenului eliberate, după caz: a) de organul cadastral teritorial în a cărui rază este situat terenul – pentru vînzare-cumpăre de terenuri proprietate privată; a1) de Agenția Proprietății Publice – pentru terenurile proprietate publică a statului; b) de primăria municipiului, oraşului, satului (comunei) în al cărei teritoriu este situat terenul - pentru vînzare-cumpărare de terenuri proprietate publică unităţii administrativ-teritoriale. (3) Terenurile pe care sînt amplasate construcţii, instalaţii inginereşti, plantaţii multianuale şi alte bunuri imobiliare se vînd concomitent cu înstrăinarea bunurilor imobiliare. Preţul de vînzare a imobilului se constituie din preţul terenului plus preţul bunurilor imobiliare, amplasate pe acest teren. (4) În scopul impozitării funciare, noul deţinător al terenului şi autoritatea administraţiei publice locale informează neîntîrziat organul fiscal teritorial despre schimbarea deţinătorului de teren. (5) Autentiiicarea notarială a contractelor de vînzare-cumpărare a terenurilor este obligatorie, cu excepţia contractelor de vînzare-cumpărare a terenurilor agricole proprietate privată cu suprafaţa de pîn ă la 0,25 hectare, atribuite conform art. 12 din Codul funciar nr. 828-XII din 25 decembrie 1991, confirmate prin certificatul eliberat de primăria respectivă. Capitolul II. VÎNZAREA-CUMPĂRAREA TERENURILOR Articolul 4. Vînzarea terenurilor proprietate publică (1) Terenurile proprietate publică se împart în terenuri proprietate de stat şi terenuri proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale, delimitarea cărora se stabileşte prin lege. (2) Vînzarea-cumpărarea terenurilor din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează de către autorităţile administraţiei publice locale la decizia consiliului respectiv, iar a terenurilor din domeniul privat al statului - de către Agenţia Proprietăţii Publice. Vînzătorul soluţionează toate problemele referitoare la construcţiile, instalaţiile inginereşti, plantaţiile multianuale şi la alte bunuri imobile amplasate pe aceste terenuri. (3) Terenurile,proprietate publică pot fi vîndute atît persoanelor fizice şi, persoanelor juridice ale Republicii Moldova, cît şi investitorilor străini, cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic care se vînd numai persoanelor, fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova. (4) Vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică se efectuează cu achitarea preţului la o plată unică sau în rate. La încheierea contractului de vînzare-cumpărare în rate, se achită cel puţin 50% din preţul terenului. Restul plăţii pentru terenurile aferente utilizate în procesul tehnologic poate fi eşalonat pe o perioadă de pînă la 3 ani şi se va efectua trimestrial, în sume egale, cu indexarea lor în funcţie de nivelul inflaţiei calculat de la data încheierii contractului de vînzare-cumpărare pînă la data efectuării plăţii. În cazul neachitării plăţii în termenele stabilite în contract, cumpărătorul plăteşte pentru fiecare zi de întîrziere o penalitate de 0,1% din suma neachitată. Terenurile aferente proprietate publică neutilizate în procesul tehnologic se vînd la o plată unică. (5) Vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică se efectuează astfel: a) cumpărătorul (persoană fizică sau persoană juridică) depune la primăria municipiului, oraşului, satului (comunei) sau, după caz, la organul împuternicit de Guvern o cerere de cumpărare a terenului; b) primarul municipiului, oraşului, satului (comunei), în baza deciziei prevăzute la alin. (2), sau, după caz, organul împuternicit de Guvern examinează, în termen de o lună, cererea cumpărătorului, aprobă planul geometric al terenului, elaborat în modul stabilit de legislaţie, în baza schemei terenului, de către serviciul specializat al autorităţii administraţiei publice locale sau, după necesitate, de întreprinderea licenţiată în domeniul urbanismului, determină preţul terenului (sectorului de teren), încheie contractul de vînzare-cumpărare şi stabileşte termenul de achitare a plăţii; c) cumpărătorul achită, în termen de o lună, suma egală cu preţul normativ al pămîntului prevăzut pentru destinaţia respectivă în cazul vînzării-cumpărării terenului prin concurs sau la licitaţie, preţul acestuia nu poate fi mai mic decît preţul normativ al pămîntului; d) contractul de vînzare-cumpărare se autentifică notarial; e) noul deţinător de teren prezintă contractul de vînzare-cumpărare şi planul geometric al terenului la organul cadastral teritorial în a cărui rază de activitate este situat terenul pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra lui; (6) Dreptul de proprietate asupra terenului se dobîndeşte în momentul înregistrării în registrul bunurilor imobile. (7) Autoritatea administraţiei publice locale trece, în termen de 10 zile, noul deţinătlor în registrul cadastral al deţinătorilor de teren, şi informează despre aceasta organul fiscal teritorial. (8) La încheierea contractelor de vînzare-cumpărare a terenului, autoritatea administraţiei publice locale poate stabili unele restricţii (sirvituţi) pe care proprietarii vor fi obligaţi să le respecte. (9) Vânzarea-cumpărarea terenurilor supuse privatizării, inclusiv a terenurilor aferente bunurilor private, precum și a celor aferente construcțiilor nefinalizate, se efectuează la un preț egal cu cel puțin valoarea de piață a terenului determinată de un evaluator în conformitate cu Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, dar nu mai mic decât prețul  normativ calculat în conformitate cu prezenta lege. Terenul care, după parametri şi amplasare, nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător se vinde prin concurs sau la licitaţie deţinătorilor de terenuri adiacente. În cazul în care există un singur deţinător de teren adiacent, vînzarea-cumpărarea terenului care nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător se efectuează la preţul normativ al pămîntului. Această prevedere se aplică şi relaţiilor de arendă a unor astfel de terenuri. Celelalte terenuri se vînd prin concurs sau la licitaţie, cu excepţiile prevăzute de lege. (91) Terenurile proprietate publică aferente construcţiilor din cadrul parcurilor industriale se vînd la preţul normativ al pămîntului stabilit la momentul dării acestora în folosinţă întreprinderii administrator sau în arendă rezidenţilor parcului industrial, exclusiv după procurarea şi/sau darea în exploatare a construcţiilor cu destinaţie industrială şi conexe, cu condiţia de respectare a prevederilor Legii cu privire la parcurile industriale. (92) În scopul facilitării procesului de consolidare a terenurilor agricole, terenurile din cadrul unui câmp sau al unei porțiuni din acest câmp, ocupate de drumurile existente care servesc activitățile agricole, specificate la art. 36 alineatul al doilea lit. b) din Codul Funciar, și/sau de drumurile proiectate, dar netranspuse în natură, se vând la prețul normativ al pământului, conform tarifului specificat la poziția I din anexă. Vânzarea-cumpărarea se efectuează la cererea proprietarului terenurilor supuse consolidării, în condițiile în care proprietar al acestor terenuri este una și aceeași persoană, iar procesele tehnologice de prelucrare (întreținere) a terenurilor adiacente nu vor fi afectate și căile de acces către alte terenuri și obiecte existente nu vor fi îngrădite.  (93) În scopul facilitării procesului de consolidare a terenurilor agricole, terenurile din cadrul unui câmp sau al unei porțiuni din acest câmp, ocupate de fâșiile forestiere proiectate, dar neplantate, se vând la prețul normativ al pământului, conform tarifului specificat la poziția I din anexă. Vânzarea-cumpărarea se efectuează la cererea proprietarului terenurilor supuse consolidării, în condițiile în care proprietar al acestor terenuri este una și aceeași persoană, iar procesele tehnologice de prelucrare (întreținere) a terenurilor adiacente nu vor fi afectate.  (94) În cazul vânzării terenului în conformitate cu prevederile alin. (93), cumpărătorul este obligat să asigure perfectarea proiectului de organizare a teritoriului exploatației agricole, care, pe lângă alte elemente, trebuie să cuprindă proiectarea fâșiilor forestiere pe o suprafață nu mai mică decât suprafața terenurilor prevăzute la alin. (93) și să conțină o justificare argumentată în caz de micșorare a acestei suprafețe. De asemenea, cumpărătorul este obligat să asigure plantarea fâșiilor forestiere antierozionale și efectuarea amenajării hidrologice a terenurilor, în conformitate cu proiectul respectiv, perfectat de către o entitate publică sau privată din domeniu. Cumpărătorul dobândește dreptul de proprietate sub condiția rezolutorie a neexecutării obligațiilor prevăzute.  (95) Autoritatea administrației publice locale asigură ca obligațiile de la alin. (94) și condiția rezolutorie să fie prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare.  (96) Termenul de executare de către cumpărător a obligațiilor prevăzute la alin. (94) este de până la 2 ani din momentul încheierii de către părți a contractului de vânzare-cumpărare a terenului. În cazul neexecutării de către cumpărător a obligațiilor în termenul indicat, plata achitată pentru cumpărarea terenului nu se restituie și dreptul de proprietate constituit sub condiția rezolutorie se stinge de plin drept, iar dreptul transmis trece înapoi de plin drept la data îndeplinirii condiției. În cazul executării de către cumpărător a obligațiilor în termenul indicat, autoritățile administrației publice locale sunt obligate să monitorizeze timp de 2 ani implementarea prevederilor proiectului de organizare a teritoriului.  (97) Până la executarea obligațiilor prevăzute la alin. (94) și (96) se interzice înstrăinarea sau grevarea terenului dobândit în temeiul alin. (93).  (98) Procesul-verbal prin care se atestă executarea obligațiilor prevăzute la alin. (94), întocmit de către părțile contractante (autoritatea administrației publice locale și cumpărător) după expirarea termenului de monitorizare stabilit la alin. (96), servește temei pentru justificarea înregistrării provizorii a dreptului de proprietate al cumpărătorului în registrul bunurilor imobile.  (99) În cazul nejustificării înregistrării provizorii a dreptului de proprietate al cumpărătorului în registrul bunurilor imobile, în termenele stabilite în contractul de vânzare-cumpărare a terenurilor prevăzute la alin. (93), radierea dreptului se face la cererea scrisă a vânzătorului (autorității administrației publice locale).  (10) Terenul de pe lîngă casă atribuit în folosinţă temporară şi terenul cu care lotul de pămînt de pe lîngă casă depăşeşte norma prevăzută de legislaţie se vînd la preţul normativ conform tarifului indicat la poziţia I din anexă la lege sau se dau în arendă persoanelor în a căror folosinţă se află în cazul în care, după parametri şi amplasare, pot fi formate ca bunuri imobile de sine stătătoare, terenurile menţionate se transmit în proprietate persoanelor în drept ori se înstrăinează în alt mod conform legislaţiei. (11) Mijloacele băneşti rezultate din vînzarea terenurilor proprietate publică a statului se va vărsă la bugetul de stat. (12) Mijloacele băneşti rezultate din vînzarea terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se varsă la bugetul municipiului, oraşului, satului (comunei). Articolul 5. Vînzarea terenurilor proprietate privată (1) În categoria terenurilor proprietate privată intră toate terenurile deţinătorilor, incluse în registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri sau în registrul bunurilor imobile cu drept de proprietate asupra acestora. (2) Proprietarii au dreptul de a vinde terenurile la preţ liber. (3) Vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate privată prin înţelegere între vînzător şi cumpărător include următoarele acţiuni: a) vînzătorul perfectează documentele care îi confirmă dreptul de proprietate asupra pămîntului; b) vînzătorul şi cumpărătorul încheie contractul de vînzare-cumpărare; c) contractul de vînzare-cumpărare a pămîntului se autentifică notarial cu excepţia contractelor de vînzare-cumpărare a terenurilor agricole proprietate privată cu suprafaţa de pînă la 0,25 hectare, atribuite conform art. 12 din Codul funciar nr. 828-XII din 25 decembrie 1991; d) noul deţinător de teren prezintă contractul de vînzare-cumpărare la organul cadastral teritorial în a cărui rază de activitate este situat terenul pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra lui. (4 )Dreptul de proprietate asupra terenului se dobîndeşte în momentul înregistrării în registrul bunurilor imobile. Articolul 6. Vînarea-cumpărarea terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate privată (1) Se permite vînzarea-cumpărarea terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate privată. Destinaţia terenurilor se stabileşte pe baza informaţiei primăriei municipiului, oraşului, satului (comunei) pe al cărei teritoriu este situat terenul. (2) Dreptul de vînzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului, persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova, precum şi persoanelor juridice al căror capital social nu conţine investiţii străine. (3) În cazul în care cetăţenii străini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaţie agricolă sau ale fondului silvic prin moştenire legală sau testamentară, ei au dreptul de a le înstrăina prin acte juridice între vii numai cetăţenilor Republicii Moldova. (4) De dreptul preferenţial la cumpărarea terenului (a unor sectoare din teren) proprietate comună beneficiază coproprietarii. Articolul 7. Vînzarea- cumpărarea loturilor pomicole (1) Membrii întovărăşirilor pomicole sînt deţinători de loturi pomicole, trecuţi în registrele cadastrale ale deţinătorilor de teren, cu responsabilitate personală faţă de legislaţia funciară. (2) Loturile pomicole neprivatizate sînt atribuite în folosinţa membrilor întovărăşirilor pomicole păstrîndu-se proprietatea publică asupra lor. (3) Terenurile întovărăşirilor pomicole ocupate de drumuri, clădiri şi obiective de deservire a membrilor întovărăşirilor pomicole sînt trecute la categoria terenurilor de uz public. (4) Membrii întovărăşirilor pomicole care doresc să cumpere lotul aflat în folosinţa lor, depun la autoritatea administraţiei publice locale o cerere de cumpărare, la care anexează documentele ce confirmă calitatea de membru al întovărăşirii respective. (5) Primarul municipiului, oraşului sau satului (comunei) pe al cărui teritoriu se află întovărăşirea pomicolă examinează cererile de cumpărare ale membrilor întovărăşirii pomicole, cetăţeni ai Republicii Moldova, precum şi avizul conducerii întovărăşirii pomicole în cauză, iar consiliul local respectiv adoptă o decizie privind vînzarea lotului pomicol. În cazul în care cererea de cumpărare este respinsă, decizia consiliului local poate fi contestată în conformitate cu prevederile Codului administrati. (6) Borderoul de calcul pentru determinarea preţului de vînzare a lotului pomicol, examinat şi aprobat de autoritatea administraţiei publice locale, serveşte drept bază pentru perfectarea contractului de vînzare-cumpărare. (7) Contractul, de vînzare-cumpărare a lotului pomicol este perfectat în triplu exemplar de reprezentantul autorităţii administraţiei publice locale şi este remis cumpărătorului, vînzătorului şi notarului. (8) Contractul de vînzare-cumpărare poate prevedea eşalonarea plăţii conform art.4. (9) În cazul cînd după perfectarea contractului de vînzare-cumpărare se constată că suprafaţa lotului pomicol este mai mare decît cea indicaţă de conducerea întovărăşirii pomicole,cumpărătorul va achita o plată suplimentară corespunzătoare, iar dacă se constată că suprafaţa este mai mică, primăria îi restituie acestuia banii plătiţi în plus. Diferenţa de preţ este achitată de ambele părţi în termen de 6 lună. (10) Proprietarul are dreptul de a vinde lotul său pomicol la preţ liber, inclusiv la licitaţie, unui alt cetăţean al Republicii Moldova sau statului. Articolul 8. Vînzarea-cumpărarea loturilor de pămînt de pe lîngă casă (1) Loturile de pămînt de pe lîngă casă includ terenurile ocupate de casă, de anexele gospodăreşti şi de grădini, atribuite conform legislaţiei, inclusiv conform art.82 din Codul funciar al R.S.S. Moldova cu toate modificările şi completările ulterioăre. (2) Proprietar al lotului de pămînt de pe lîngă casă este persoana fizică care l-a primit (conform legislaţiei şi l-a legalizat prin titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren. (3) Proprietarul lotului de pămînt de pe lîngă casă are dreptul de a-l vinde integral sau parţial, la preţ liber, inclusiv la licitaţie, atît persoanelor fizice şi persoanelor juridice, cît şi statului. (4) Nu sînt supuse vînzării-cumpărării loturile de pămînt de pe lîngă casă aflate în folosinţa temporară a cetăţenilor, precum şi terenurile a căror suprafaţă depăşeşte norma prevăzută de legislaţie. Terenurile menţionate se vînd conform art.4. (5) Preţul normativ al lotului de pămînt de pe, lîngă casă se calculează pornind de la suprafaţa lui, de la fertilitatea solului exprimată în grade şi tarifele pentru determinarea preţului normativ al pămîntului. În lipsa informaţiei despre gradul de fertilitate a lotului supus vînzării-cumpărării, preţul se calculează pornind de la gradul de fertilitate a solului în unitatea administrativ-teritorială respectivă. Articolul 9. Vînzarea-cumpărarea terenurilor destinate construcţiilor în municipii, oraşe şi sate(comune) (1) În municipii, oraşe şi sate (comune), terenuri destinate construcţiilor se consideră terenurile pe care sînt amplasate construcţii şi amenajări, prevăzute de planul general de dezvoltare a localităţii şi terenurile care urmează a fi folosite în aceste scopuri, inclusiv terenurile aferente bunurilor privatizate sau care se privatizează, terenurile aferente bun privat, precum şi terenurile aferente construcţiilor nefinalizate. (2) Dreptul de a cumpăra de la stat şi de a vinde terenuri destinate construcţiilor în municipii, oraşe şi sate (comune) îl au persoanele. fizice şi persoanele juridice din Republica Moldova şi investitorii străini. (3) Terenurile proprietate publică pe care sînt amplasate bunuri proprietate de stat se vînd, după privatizarea bunurilor menţionate, persoanelor fizice sau persoanelor juridice care au obţinut dreptul de proprietate asupra bunurilor amplasate pe aceste terenuri. (4) Preţul terenuriler din intravilanul localităţilor, destinate construcţiilor, se calculează pornind de la indicii cadastrali medii, locul amplasării terenurilor, suprafaţa lor, accesul la căile de comunicaţii, amenajarea terenurilor. (5) Terenurile din zonele de protecţie şi zonele sanitare,ale întreprinderilor pot fi vîndute numai întreprinderilor în cauză, fără dreptul de a amplasa pe ele bunuri care pot schimba indicii acestor zone. (6) Nu sînt supuse vînzării-cumpărării terenurile fondului apelor, cele destinate reţelelor inginereşti aferente bunurilor din rezervele materiale de stat, din rezervele de mobilizare sau aferente obiectivelor de protecție civilă nepasibile de privatizare, precum și terenurile din domeniul public al statului. (7) Persoanele fizice sau persoanele juridice cărora li s-au atribuit terenuri din fondul de rezervă, după compensarea pierderilor cauzate de excluderea acestora din circuitul agricol, conform legislaţiei, sînt legalizate ca proprietari asupra pămîntului . În cazul atribuirii terenurilor deteriorate natural,pierderile generate de excluderea acestora din circuitul agricol nu se compensează. (8) Vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică destinate construcţiilor se efectuează în conformitate cu articolul 4. (9) Terenurile proprietate privată pe care sînt amplasate construcţii din intravilanul localităţilor pot fi supuse vînzării-cumpărării la preţ liber, inclusiv la licitaţie. Capitolul III. PREŢUL NORMATN AL PĂMÎNTULUI Articolul 10. Preţul normativ al pămîntului la vînzarea - cumpărarea şi arendarea terenurilor (1) Preţul normativ al pămîntului se stabileşte la vînzarea-cumpărarea terenurilor, la arendarea lor, precum şi în alte cazuri ce ţin de activitatea economică. (2) În cazul încheierii contractului de vînzare-cumpărare a terenurilor aferente necesare pentru activitatea bunurilor şi construcţiilor nefinalizate specificate la alin.(1) lit.a), contractul de arendă a terenurilor respective, încheiat anterior cu autoritatea administraţiei publice locale, devine nul din momentul intrării în vigoare a contractului de vînzare-cumpărare. (3) Pentru calcularea preţului normativ al pătnîntului este necesar de a primi caracteristica lui cadastrală, după caz: a) de la organul cadastral teritorial în a cărui rază de acţiune este situat terenul - pentru vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate privată; a1) de la Agenția Proprietății Publice - pentru vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică a statului; b) de la primăria municipiului, oraşului, satului (comunei) pe al cărei teritoriu este situat terenul - pentru vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale. (4) Tarifele pentru calcularea preţului normativ al pămîntului sînt indicate în anexă. (5) Preţul normativ al terenurilor cu destinaţie agricolă, al loturilor de pămînt de pe lîngă casă şi al loturilor pomicole se calculează pornind de la tarifele specificate la poziţia I din anexă. (6) În cazul cînd nu au fost efectuate cercetări pedologice suplimentare, drept grad de fertilitate a lotului de pămînt de pe lîngă casă (lotului pomicol) propus spre vînzare-cumpărare se consideră gradul mediu de fertilitate din unitatea administrativ-teritorială (întovărăşirea pomicolă). (7) Prețul normativ la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente bunurilor privatizate și a terenurilor aferente bunurilor private se calculează pornind de la tarifele specificate la poziția a IV-a din anexă. (8) Plata anuală de arendă a terenurilor proprietate publică aferente bunurilor proprietate privată se stabileşte în funcţie de destinaţia terenurilor arendate. Ea constituie nu mai puţin de 2% şi nu mai mult de 10% din preţul normativ al pămîntului calculat pentru destinaţia respectivă, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(9), (10) şi (11). (9) Terenurile din fondul de rezervă folosite în scopuri agricole pînă la utilizarea lor conform destinaţiei se dau în arendă în mod prioritar lucrătorilor şi pensionarilor din sfera socială, precum şi familiilor social defavorizate. Pentru aceste categorii de persoane, plata de arendă a terenurilor menţionate echivalează cu impozitul funciar pentru loturile de pămînt de pe lîngă casă stabilit pentru anul respectiv. (10) Prețul inițial de expunere la licitație trebuie să fie egal cu cel puțin valoarea de piață a terenului determinată de un evaluator în conformitate cu Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, dar nu mai mic decât prețul normativ calculat în conformitate cu prezenta lege. (11) Pentru terenurile proprietate publică aferente bunurilor privatizate, plata anuală de arendă se stabileşte, în procente, din preţul normativ calculat pentru terenurile aferente cu destinaţie respectivă, după cum urmează : 2% - pentru municipiul Chişinău, inclusiv localităţile care intră în componenţa acestuia; 1;5% -pentru mupicipiile Bălţi, Bender, Tiraspol; 1% - pentru celelalte municipii şi oraşele Anenii Noi, Criuleni, Ialoveni, Ştrăşeni; 0,5% - pentru celelalte oraşe; 0,2% - pentru sate (comune). (12) La calcularea plăţii anuale de arendă pentru terenurile proprietate publică din cadrul parcurilor industriale create în corespundere cu Legea cu privire la parcurile industriale , întreprinderea-admi nistrator va aplica coeficientul de micşorare pînă la 0 ,3 din plata stabilită la alin. (11 ). Articolul 10-1. Plata pentru folosirea terenurilor proprietate publică aferente bunurilor privatizate sau întreprinderilor şi bunurilor private (1) În cazul în care proprietarii bunurilor privatizate sau ai întreprinderilor şi bunurilor private nu au cumpărat sau nu au arendat terenuri aferente bunurilor şi, întreprinderilor menţionate, de la aceştia, în modul şi termenele fixate în conformitate cu legislaţia, se va încasa anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, nu mai mică decît plata anuală de arendă, calculată conform art.10 alin. (11), şi nu mai mare de 10% din preţul normativ al pămîntului, calculat pentru destinaţia respectivă. Plata specificată va fi încasată, în termenele fixate de consiliile locale pentru terenurile proprietate publică a unității administrativ-teritoriale sau de Agenția Proprietății Publice pentru terenurile proprietate publică a statului, pentru perioada cuprinsă între data adoptării de către consiliul local/Agenția Proprietății Publice a deciziei corespunzătoare și cea a încheierii contractului de vânzare-cumpărare sau de arendă. (2) Plata stabilită la alin.(1) se aplică doar pentru terenurile aferente necesare pentru activitatea bunurilor şi construcţiilor nefinalizate specificate la art.(1) lit.a). Celelalte terenuri aflate anterior în folosinţa proprietarilor bunurilor şi construcţiilor, la propunerea acestora, trec în fondul de rezervă al autorităţii publice respective care nu este în drept să refuze preluarea lor. Capitolul IV. PREŢUL NORMATIV AL PĂMÎNTULUI PENTRU EXCLVDEREA TERENURILOR DIN CATEGORIILE DE TERENURI CU DESTINAŢIE AGRICOLĂ ŞI ALE FONDULUI SILVIC, PRECUM ŞI DIN CIRCUITUL AGRICOL, ŞI ATRIBUIREA LOR LA ALTE CATEGORII DE TERENURI Articolul 11. Excluderea terenurilor Excluderea terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic, precum şi din circuitul agricol, şi atribuirea lor la alte categorii de terenuri se face atît în interesele publice, cît şi în interesele deţinătorilor de terenuri. Articolul 12. Compensarea pierderilor (3) Compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic se efectuează în toate cazurile de către persoanele fizice şi persoaneie juridice interesate, indiferent de scopul excluderii terenurilor şi tipul de proprietate asupra lor. (4) Sînt compensate de asemenea pierderile cauzate de excluderea din circuitul agricol a terenurilor fondului de rezervă şi a altor categorii de terenuri, cu excepţia celor de uz public celor destinate creării parcurilor industriale conform Legii cu privire la parcurile industriale, celor destinate extinderii sau creării zonelor economice libere au celor ce urmează a fi atribuite la categoriile fondului silvic. Articolul 13. Tarifele aplicate la compensarea pierderilor Pierderile cauzate de excluderea terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic, precum şi din circuitul agricol, se compensează pornind de la tarifele specificate la poziţia a III-a din anexă. Articolul 14. Acumularea mijloacelor băneşti rezultate din compensarea pierderilor (1) Mijloacele băneşti destinate compensării pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic, precum şi din circuitul agricol, şi de atribuirea lor la alte categorii de terenuri se încasează la bugetul de stat sau, după caz, la bugetul unității administrativ-teritoriale respective. (2) Guvernul, consiliul unității administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau al doilea, Adunarea Populară a Găgăuziei adoptă hotărîrea, respectiv, decizia de atribuire a terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic, precum şi din alte categorii de terenuri, incluse în circuitul agricol pentru a fi folosite în alt scop decît cel agricol , în termen de o lună după transferarea de către persoanele fizice sau persoanele juridice a mijloacelor băneşti echivalente cu pierderile cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol. (3) Modificarea destinaţiei terenurilor şi legalizarea drepturilor deţinătorilor de terenuri se efectuează numai după compensarea pierderilor. Capitolul V. PREŢUL NORMATIV AL PĂMÎNTULUI ÎN PROCESUL ÎNSTRĂINĂRII FORŢATE A TERENURILOR Articolul 15. Scopul şi cazurile de înstrăinare forţată a terenurilor (1) înstrăinarea forţată a terenurilor se efectuează de către Guvern de comun acord cu autorităţile respective ale administraţiei publice locale în scopul satisfacerii necesităţilor funciare ale statului. (2) Înstrăinarea forţată a terenurilor în scopuri agricole este determinată de necesitatea creării unor unităţi agricole de stat (ştiinţifice sau experimentale). (3) Înstrăinarea forţată a terenurilor în alte scopuri decît cele agricole este admisă numai în cazurile utilităţii publice: construcţia întreprinderilor industriale, drumurilor, trasarea telecomunicaţiilor, construcţia unor bunuri cu destinaţie specială, instalaţilor hidrotehnice şi altor amenajări ale serviciului apelor, extragerea zăcămintelor subterane, dezvoltarea localităţilor, construcţia instituţiilor de cultură,de învăţămînt, de ocrotire a sănătăţii, complexelor sportive şi de agrement, crearea monumentelor naturii şi istoriei. (4) Modul de înstrăinare forţată a terenurilor se stabileşte conform legislaţiei. Articolul 16. Drepturile persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale căror terenuri au fost înstrăinate forţat în scopul satisfacerii necesităţilor funciare ale statului (1) Statul propune proprietarului terenului un alt teren în schimbul celui înstrăinat forţat. (2) În cazul cînd calitatea terenului propus în schimb este în defavoarea proprietarului de terenuri, acestuia i se compensează pierderile cauzate de schimb. (3) Dacă proprietarul terenului refuz ă să ia teren în schimb ori statul nu dispune de teren pentru schimb, pierderile i se compensează în bani. (4) Litigiile funciare, apărute în procesul înstrăinării forţate a terenurilor, se soluţionează conform legislaţiei. Articolul 17. Compensarea pierderilor cauzate de înstrăinarea forţată a terenurilor (1) Compensarea pierderilor cauzate de înstrăinarea forţată a terenurilor are loc conform preţului de piaţă al acestora, dar nu mai puţin decît preţul normativ calculat conform tarifelor prevăzute Ia poziţia a II-a din anexă. (2) În cazul în care autoritatea administraţiei publice şi proprietarul terenului nu ajung la o înţelegere în privinţa preţului de piaţă al terenului supus înstrăinării forţate preţul va fi stabilit de instanţa judecătorească în baza raportului de expertiză prezentat de experţii independenţi. Capitolul VII. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII Articolul 23. (1) Prezenta lege intră în vigoare după o lună de ... (1) Prezenta lege intră în vigoare după o lună de la data publicării. (2) Pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale unde nu funcţionează organul cadastral teritorial, contractul de vînzare- cumpărare va fi prezentat, în termen de 3 luni de la data autentificării notariale sau de la data încheierii contractului de vînzare-cumpărare în cazul în care autentificarea notarială nu este obligatorie , la primăria municipiului, oraşului, satului (comunei) pe al cărei teritoriu este situat terenul, pentru operarea modificărilor în registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri. (3) Informaţia cadastrală necesară pentru încheierea contractului de vînzare- cumpărare, calcularea preţului normativ al pămîntului pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale unde nu funcţionează organul cadastral teritorial este prezentată de primăria municipiului, oraşului, satului (comunei) pe al cărei teritoriu este situat terenul. (4) Legile şi celelalte acte normative rămîn în vigoare în măsura în care nu contravin prezentei legi. Articolul 24. Guvernul, în termen de 3 luni: va pune actele sal... Guvernul, în termen de 3 luni: va pune actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege; va asigura revizuirea şi anularea de către ministere şi departamente a actelor normative care contravin prezentei legi; va asigura elaborarea actelor normative care ar reglementa aplicarea prezentei legi. Articolul 25. Legea nr.302-XIII din 2 decembrie 1994 privind pre... Legea nr.302-XIII din 2 decembrie 1994 privind preţul normativ al pămîntului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, m-.6, art.57) se abrogă. Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021