Legea Privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice

Prezenta lege transpune parțial Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 150 din 14 iunie 2018 așa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul delegat (UE) 2023/207 al Comisiei Europene din 24 noiembrie 2022.

Capitolul I. DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1. Obiectul și domeniul de aplicare
(1) Prezenta lege stabilește principiile producției ecologice și instituie normele privind producția ecologică, certificarea aferentă și utilizarea indicațiilor referitoare la producția ecologică în etichetare și în publicitate, precum și normele privind controalele suplimentare legate de producția și etichetarea produselor ecologice.

 (2) Prezenta lege se aplică:

 1) produselor de origine agricolă, inclusiv celor provenite din acvacultură și apicultură, enumerate în lista produselor agricole și alimentare aprobată de Guvern, și derivatelor din produsele respective, în cazul în care acestea sunt sau se intenționează să fie produse, pregătite, etichetate, distribuite, introduse pe piață, importate ori exportate:

 a) produsele agricole vii sau neprelucrate, inclusiv semințele și alte materiale de reproducere a plantelor;

 b) produsele agricole prelucrate pentru utilizare ca alimente;

 c) hrana pentru animale;

 2) altor produse strâns legate de agricultură, enumerate în anexa nr. 1, care sunt sau care se intenționează să fie produse, pregătite, etichetate, distribuite, introduse pe piață, importate sau exportate;

 3) oricărui operator implicat, la orice etapă a producției, a pregătirii și a distribuției, în activități legate de produsele menționate în prezentul articol.

 (3) Activitățile de alimentație publică desfășurate de o unitate de alimentație publică nu fac obiectul prezentei legi.

 (4) Cu excepția cazurilor în care se prevede altfel, prezenta lege se aplică fără a aduce atingere legislației din domeniile siguranței lanțului alimentar, sănătății și bunăstării animalelor, sănătății plantelor și materialelor de reproducere a plantelor, precum și normelor speciale privind introducerea produselor pe piață.

 (5) Guvernul poate modifica lista de produse prevăzute în anexa nr. 1 prin adăugare de produse suplimentare sau prin modificarea rubricilor. În lista respectivă pot fi adăugate doar produse strâns legate de produsele agricole.

Articolul 2. Scopul și obiectivele prezentei legi
(1) Prezenta lege are drept scop asigurarea dezvoltării durabile a producției ecologice, a concurenței loiale și a funcționării adecvate a pieței interne a produselor ecologice, a încrederii consumatorilor în produsele respective.

 (2) Producția ecologică are următoarele obiective generale:

 a) contribuția la protecția mediului și a climei;

 b) menținerea pe termen lung a fertilității solurilor;

 c) contribuția la creșterea nivelului de biodiversitate;

 d) prevenirea poluării mediului;

 e) contribuția la ridicarea standardelor de bunăstare a animalelor și satisfacerea nevoilor comportamentale ale animalelor specifice speciilor;

 f) încurajarea circuitelor scurte de distribuție și a producției locale în diferite regiuni;

 g) încurajarea conservării raselor de animale rare și/sau a populațiilor locale în pericol de dispariție;

 h) contribuția la dezvoltarea ofertei de material genetic vegetal adaptat la nevoile și obiectivele specifice agriculturii ecologice;

 i) contribuția la creșterea nivelului de biodiversitate prin utilizarea de materiale genetice vegetale diverse, cum ar fi materialul eterogen ecologic și soiurile ecologice adecvate producției ecologice;

 j) promovarea dezvoltării activităților de ameliorare a plantelor ecologice pentru a contribui la perspectivele economice favorabile ale sectorului ecologic.

Articolul 3. Noțiuni principale
În sensul prezentei legi se definesc următoarele noțiuni principale:

acvacultură – creșterea sau cultivarea de organisme acvatice cu utilizarea tehnicilor destinate creșterii producției organismelor în cauză peste capacitatea naturală a mediului, într-un cadru în care organismele respective rămân proprietatea unei persoane fizice sau juridice pe întreaga perioadă de creștere, cultivare și recoltare;

autoritate competentă – Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare;

autoritate de control – Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor;

certificat – document, în format fizic sau electronic, emis de un organism de control recunoscut de autoritatea competentă, care atestă conformitatea cu normele producției ecologice;

conversie – tranziție de la producția neecologică la producția ecologică într-o anumită perioadă, pe parcursul căreia se aplică dispozițiile prezentei legi privind producția ecologică;

dezastru natural – eveniment natural de natură biotică sau abiotică care generează perturbări severe ale sistemelor de producție agricolă, cauzând daune economice grave sectorului agricol;

etapă a producției, pregătirii și distribuției – orice etapă, începând cu producția primară a unui produs ecologic, continuând cu depozitarea, prelucrarea și finalizând cu transportul și vânzarea sau furnizarea către consumatorul final, inclusiv, după caz, etichetarea, publicitatea, importul, exportul și activitățile de subcontractare a acestuia;

exploatație – totalitatea unităților de producție care funcționează cu management unic pentru producerea de produse vii sau neprelucrate de origine agricolă, inclusiv produse provenite din acvacultură și apicultură, menționate la art. 1, altele decât uleiurile esențiale și drojdia;

integritate a produselor ecologice sau în conversie – stare a produsului caracterizată prin lipsa unor neconformități care:

a) la orice etapă a producției, pregătirii și distribuției, ar afecta caracteristicile produsului care îl califică drept ecologic sau, respectiv, în conversie; sau

b) ar fi repetitive ori intenționate;

material eterogen ecologic – grup de plante dintr-un singur taxon botanic, de cel mai jos rang cunoscut, care:

a) prezintă caracteristici fenotipice comune;

b) este caracterizat de un nivel ridicat de diversitate genetică și fenotipică în cadrul diferitor unități reproductive, astfel încât grupul de plante respectiv este reprezentat de material în ansamblu, și nu de un număr mic de unități;

c) nu este un soi care să corespundă definiției de la art. 3 din Legea nr. 39/2008 privind protecția soiurilor de plante;

d) nu este un amestec de soiuri; și

e) a fost produs în conformitate cu prezenta lege;

măsuri de precauție – măsuri care trebuie luate de operatori, la fiecare etapă a producției, pregătirii și distribuției, pentru a evita contaminarea cu produse sau substanțe care nu sunt autorizate pentru utilizare în producția ecologică în conformitate cu prezenta lege și pentru a evita amestecarea produselor ecologice cu produse neecologice;

măsuri preventive – măsuri care trebuie luate de către operatori, la fiecare etapă a producției, pregătirii și distribuției, pentru a asigura conservarea biodiversității și calitatea solului, pentru prevenirea și controlul dăunătorilor și bolilor și pentru prevenirea efectelor negative asupra mediului, a sănătății animalelor și a plantelor;

produs obținut din OMG-uri – produs derivat, integral sau parțial, din organisme modificate genetic (OMG), care nu conține și nu constă din OMG-uri;

produs obținut prin OMG-uri – produs derivat prin proceduri în care ultimul organism viu din procesul de producție este un OMG, dar nu conține și nu constă din OMG-uri și nici nu este obținut din OMG-uri;

operator – persoană fizică sau juridică responsabilă cu garantarea respectării prezentei legi la toate etapele producției, pregătirii și distribuției, aflate sub controlul persoanei respective;

organism de control – persoană juridică distinctă care desfășoară activități de inspecție și certificare în domeniul producției ecologice, în conformitate cu prevederile prezentei legi;

organism modificat genetic (OMG) – orice organism, cu excepția ființelor umane, al cărui material genetic a fost modificat printr-o altă modalitate decât producerea naturală prin împerechere/recombinare naturală;

pregătire – totalitatea operațiunilor de conservare sau de prelucrare a produselor ecologice ori în conversie sau orice altă operațiune efectuată asupra unui produs neprelucrat, fără modificarea acestuia, cum ar fi sacrificarea, tranșarea, curățarea ori măcinarea, precum și ambalarea, etichetarea sau modificările ce țin de etichetarea referitoare la producția ecologică;

producție ecologică – utilizare, inclusiv pe durata perioadei de conversie, a unor metode de producție conforme cu prezenta lege la toate etapele producției, pregătirii și distribuției;

produs ecologic – produs care provine din producția ecologică, altul decât un produs obținut în timpul perioadei de conversie. Produsele obținute din vânatul sau pescuitul animalelor sălbatice nu se consideră produse ecologice;

produs în conversie – produs obținut în perioada de conversie;

publicitate – prezentare a unor produse, adresată publicului, prin orice alte mijloace decât eticheta, care este susceptibilă sau este folosită cu scopul de a influența și de a forma atitudini, convingeri și comportamente, pentru a promova direct sau indirect vânzarea de produse;

soi ecologic adecvat producției ecologice – soi astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 39/2008 privind protecția soiurilor de plante, care:

a) este caracterizat de un nivel ridicat de diversitate genetică și fenotipică în cadrul diferitor unități reproductive;

b) a rezultat în urma unor activități de ameliorare ecologice, realizate în condiții ecologice și axate pe sporirea diversității genetice, pe fundamentarea pe capacitatea de reproducere naturală, pe caracteristicile agronomice, rezistența la boli și adaptarea la diverse condiții pedoclimatice locale;

unitate de alimentație publică – unitate de alimentație publică astfel cum este definită la art.2 din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare;

unitate de producție – totalitatea activelor unei exploatații precum spațiile de producție primară, parcelele de teren agricol, pășunile, suprafețele în aer liber, clădirile sau unele părți ale acestora pentru efectivele animale, stupi, iazuri piscicole, sisteme și locuri de reținere pentru animale de acvacultură, spații de depozitare a recoltelor, produselor vegetale, produselor din alge marine, produselor animaliere, materiilor prime și a altor bunuri pentru acest sector de producție.

Capitolul II. PRINCIPIILE PRODUCȚIEI ECOLOGICE
Articolul 4. Principii generale
Producția ecologică este un sistem de gestionare durabilă care se bazează pe următoarele principii generale:

 a) respectarea sistemelor și a ciclurilor naturii, susținerea și îmbunătățirea stării solului, apei și aerului, a sănătății plantelor și animalelor și a echilibrului dintre ele;

 b) menținerea elementelor peisajului natural precum siturile de patrimoniu natural;

 c) utilizarea responsabilă a energiei și a resurselor naturale precum apa, solul, materia organică și aerul;

 d) producerea unei varietăți extinse de alimente de înaltă calitate și de alte produse agricole și de acvacultură, care să răspundă cererii consumatorilor pentru bunuri produse prin utilizarea unor procese care nu dăunează mediului, sănătății umane, sănătății plantelor sau sănătății și bunăstării animalelor;

 e) asigurarea integrității producției ecologice la toate etapele producției, pregătirii și distribuției alimentelor și a hranei pentru animale;

 f) proiectarea și gestionarea adecvată a proceselor biologice, pe baza unor sisteme ecologice care utilizează resurse naturale interne ale sistemului de gestionare, prin metode care:

 – utilizează organisme vii și metode de producție mecanice;

 – practică cultivarea culturilor legată de soluri și producția animalieră legată de terenuri sau practică acvacultura cu respectarea principiului exploatării durabile a resurselor acvatice;

 – exclud utilizarea OMG-urilor, a produselor obținute din OMG-uri și a produselor obținute prin OMG-uri, altele decât medicamentele veterinare;

 – se bazează pe evaluarea riscurilor și pe utilizarea măsurilor de precauție și preventive;

 g) limitarea utilizării factorilor de producție externi.

 În cazul în care sunt necesari factori de producție externi sau nu există practicile și metodele de gestionare adecvate menționate la lit. f), respectivii factori de producție externi se limitează la:

 – factori proveniți din producția ecologică; în cazul materialului de reproducere a plantelor se acordă prioritate varietăților selectate pentru capacitatea lor de a răspunde nevoilor și obiectivelor specifice ale agriculturii ecologice;

 – substanțe naturale sau substanțe derivate în mod natural;

 – îngrășăminte minerale cu solubilitate scăzută;

 h) adaptarea procesului de producție, în conformitate cu prezenta lege, pentru a ține seama de statutul sanitar, de diferențele regionale privind echilibrul ecologic și condițiile climatice și locale, de etapele de dezvoltare și de practicile specifice de creștere a animalelor;

 i) excluderea din întregul lanț alimentar ecologic a clonării de animale, a creșterii de animale cu poliploidie indusă artificial și a radiațiilor ionizante;

 j) asigurarea unui nivel înalt de bunăstare a animalelor, respectându-se nevoile specifice ale speciilor.

Articolul 5. Principii specifice aplicabile activităților agricole și acvaculturii
În ceea ce privește activitățile agricole și acvacultura, producția ecologică se bazează, în special, pe următoarele principii specifice:

a) menținerea și îmbunătățirea vieții, fertilității naturale și a stabilității solului, a capacității de reținere a apei în sol și a biodiversității acestuia, prevenirea și combaterea pierderii materiei organice din sol, a tasării și eroziunii solului, precum și nutriția plantelor în principal prin ecosistemul solului;

b) limitarea la minimum a utilizării resurselor neregenerabile și a factorilor de producție externi;

c) reciclarea deșeurilor și a produselor secundare de origine vegetală și animalieră prin utilizarea lor ca factori de producție în producția vegetală și animalieră;

d) menținerea sănătății plantelor prin măsuri preventive, în special prin selectarea de material eterogen adecvat, de specii sau soiuri rezistente la dăunători și la boli, prin rotația corespunzătoare a culturilor, prin metode mecanice și fizice și prin protecția dușmanilor naturali ai dăunătorilor;

e) utilizarea semințelor și animalelor cu un grad ridicat de diversitate genetică, de rezistență la boli și longevitate;

f) selecționarea soiurilor de plante ținându-se seama de particularitățile sistemelor specifice de producție ecologică și punându-se accentul pe performanța agronomică, pe rezistența împotriva bolilor, pe adaptarea la diversele condiții pedoclimatice locale și pe respectarea barierelor încrucișării naturale;

g) utilizarea materialelor ecologice de reproducere a plantelor, cum ar fi materialele de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic și din soiuri ecologice adecvate producției ecologice;

h) producția de soiuri ecologice prin capacitatea de reproducere naturală și axarea pe izolarea între barierele încrucișării naturale;

i) posibilitatea ca operatorii și grupurile de operatori să utilizeze materiale de reproducere a plantelor obținute în propriile ferme, pentru a promova resurse genetice adaptate la condițiile speciale ale producției ecologice, fără a aduce atingere prevederilor art. 9 din Legea nr. 68/2013 despre semințe și nici drepturilor asupra soiurilor de plante, acordate în temeiul Legii nr. 39/2008 privind protecția soiurilor de plante;

j) selecționarea raselor de animale ținându-se seama de gradul înalt de diversitate genetică, de capacitatea animalelor de a se adapta la condițiile locale, de valoarea lor de ameliorare, de longevitatea, vitalitatea, rezistența la boli și problemele de sănătate ale acestora;

k) practicarea producției animaliere adaptate zonei și tipului de teren;

l) aplicarea unor practici de creștere a animalelor care să le stimuleze sistemul imunitar și să le fortifice rezistența naturală împotriva bolilor, inclusiv prin mișcări în aer liber și pășunat;

m) hrănirea efectivelor de animale cu hrană ecologică compusă din ingrediente agricole rezultate din producție ecologică și din substanțe neagricole naturale;

n) producerea de produse ecologice de origine animală provenite de la animale care au fost crescute în exploatații ecologice pe parcursul întregii vieți, de la naștere sau ecloziune;

o) menținerea sănătății mediului acvatic și a calității ecosistemelor acvatice și terestre înconjurătoare;

p) hrănirea organismelor acvatice cu hrană pentru animale obținută prin exploatarea durabilă a resurselor acvatice vii sau cu hrană ecologică pentru animale compusă din ingrediente agricole rezultate din producția ecologică, inclusiv prin acvacultură ecologică, precum și din substanțe neagricole naturale;

q) prevenirea oricărui pericol, care ar putea decurge din producția ecologică, pentru speciile care prezintă interes de conservare.

Articolul 6. Principii specifice aplicabile prelucrării alimentelor ecologice
Producția de alimente ecologice prelucrate se bazează pe următoarele principii specifice:

 a) producția de alimente ecologice din ingrediente agricole ecologice;

 b) restricționarea utilizării aditivilor alimentari, a ingredientelor neecologice cu funcții preponderent tehnologice și organoleptice, precum și a micronutrienților și a adjuvanților tehnologici, astfel încât aceste elemente să fie utilizate în cea mai mică măsură și doar în caz de necesitate tehnologică esențială sau în scopuri nutriționale speciale;

 c) excluderea substanțelor și a metodelor de prelucrare care ar putea induce în eroare în privința adevăratei naturi a produsului;

 d) prelucrarea alimentelor ecologice prin metode biologice, mecanice și fizice;

 e) excluderea alimentelor care conțin sau sunt compuse din nanomateriale fabricate.

Articolul 7. Principii specifice aplicabile prelucrării hranei ecologice pentru animale
Producția de hrană ecologică pentru animale prelucrată se bazează pe următoarele principii specifice:

 a) utilizarea în producție a materiilor prime ecologice pentru hrana pentru animale;

 b) restricționarea utilizării aditivilor pentru hrana pentru animale și a adjuvanților tehnologici, astfel încât aceștia să fie utilizați în cea mai mică măsură și doar în cazul necesităților tehnologice sau zootehnice esențiale sau în scopuri nutriționale speciale;

 c) excluderea substanțelor și a metodelor de prelucrare care ar putea induce în eroare în privința adevăratei naturi a produsului;

 d) prelucrarea atentă a hranei ecologice pentru animale, de preferință prin metode biologice, mecanice și/sau fizice.

Capitolul III. NORME DE PRODUCȚIE
Articolul 8. Norme de producție generale
(1) Operatorii se conformează normelor de producție generale stabilite în prezentul articol.

 (2) Întreaga exploatație se gestionează în conformitate cu cerințele aplicabile producției ecologice.

 (3) În producția ecologică, produsele, substanțele și ingredientele agricole neecologice pentru alimente ecologice prelucrate se utilizează doar cu condiția aprobării lor în modul stabilit de Guvern.

 (4) În producția ecologică se utilizează următoarele produse și substanțe care corespund cerințelor actelor normative cu privire la produsele fitosanitare și fertilizanți:

 a) agenți fitoprotectori, agenți sinergici și coformulanți, drept componente ale produselor de protecție a plantelor;

 b) adjuvanți destinați amestecării cu produse de protecție a plantelor.

 (5) Radiația ionizantă nu se utilizează la tratarea alimentelor ecologice sau a hranei ecologice pentru animale și la tratarea materiilor prime utilizate la producerea alimentelor ecologice sau a hranei ecologice pentru animale.

 (6) Se interzice clonarea de animale și creșterea de animale cu poliploidie indusă artificial.

 (7) Operatorii iau măsuri de precauție și preventive, după caz, la fiecare etapă a producției, pregătirii și distribuției.

 (8) Prin derogare de la alin. (2):

 1) o exploatație poate fi împărțită, în mod clar și efectiv, în unități de producție separate pentru producția ecologică, producția în conversie și producția neecologică cu condiția ca pentru unitățile de producție neecologică:

 a) în ceea ce privește efectivele de animale, să fie utilizate specii diferite;

 b) în ceea ce privește plantele, să fie utilizate varietăți diferite care să poată fi ușor diferențiate;

 c) în ceea ce privește algele și animalele de acvacultură, să fie utilizate aceleași specii, dacă există o separare clară și efectivă între locurile sau unitățile de producție;

 2) în cazul culturilor perene care necesită o perioadă de cultivare de cel puțin 3 ani pot fi utilizate soiuri care nu pot fi diferențiate cu ușurință sau aceleași soiuri cu condiția ca producția în cauză să facă parte dintr-un plan de conversie și ca conversia ultimei părți a suprafeței aferente producției în cauză la producția ecologică să înceapă cât mai repede posibil și să fie finalizată în maximum 5 ani. În astfel de cazuri:

 a) operatorul notifică organismul de control cu cel puțin 48 de ore până la începerea recoltării fiecăruia dintre produsele în cauză;

 b) la încheierea recoltării, operatorul informează organismul de control cu privire la cantitățile exacte recoltate din unitățile în cauză și la măsurile luate pentru separarea produselor;

 c) planul de conversie și măsurile care urmează să fie luate pentru asigurarea separării efective și clare trebuie confirmate de organismul de control, în fiecare an, după începerea aplicării planului de conversie.

 (9) Cerințele privind speciile și soiurile diferite prevăzute la alin.(8) pct.1) lit. a) și b) nu se aplică în cazul instituțiilor de învățământ și instituțiilor din domeniul cercetării și inovării, al pepinierelor, al multiplicatoarelor de semințe și al operațiunilor de ameliorare.

 (10) Atunci când, în cazurile menționate la alin.(8) și (9), nu toate unitățile de producție ale unei exploatații sunt gestionate în temeiul normelor privind producția ecologică, operatorii:

 a) păstrează produsele utilizate pentru unitățile de producție ecologică și în conversie separat de cele utilizate pentru unitățile de producție neecologică;

 b) păstrează produsele provenite din unitățile de producție ecologică, din cele de producție în conversie și din cele de producție neecologică separat unele de altele;

 c) țin registre de evidență a separării efective a unităților de producție și a produselor.

 (11) Normele suplimentare privind împărțirea exploatațiilor în unități de producție ecologică, unități de producție în conversie și unități de producție neecologică, în special în ceea ce privește produsele enumerate în anexa nr. 1, se aprobă de către Guvern.

Articolul 9. Conversia
(1) Operatorul și grupul de operatori care produce produse dintre cele menționate la art. 1 alin. (2) respectă o perioadă de conversie pe parcursul căreia aplică toate normele privind producția ecologică.

 (2) Perioada de conversie începe cel devreme atunci când operatorul sau grupul de operatori care produce produse dintre cele menționate la art. 1 alin. (2) își înregistrează activitatea la autoritatea de control.

 (3) Nicio perioadă anterioară nu poate fi recunoscută retroactiv ca făcând parte din perioada de conversie, cu excepția cazului în care operatorul sau grupul de operatori poate aduce probe care ar dovedi că parcelele agricole sunt zone naturale sau agricole și că, timp de cel puțin 3 ani, nu au fost tratate cu produse sau substanțe neautorizate pentru utilizare în producția ecologică.

 (4) Produsele obținute în perioada de conversie nu se comercializează ca produse ecologice sau ca produse în conversie.

 (5) Prin excepție de la alin.(4), pot fi comercializate ca produse în conversie următoarele produse obținute în perioada de conversie:

 a) materialele de reproducere a plantelor, cu condiția respectării unei perioade de conversie de cel puțin 12 luni;

 b) produsele alimentare de origine vegetală și produsele destinate hranei de origine vegetală, cu condiția ca produsul să conțină numai un singur ingredient provenit din culturi agricole și a respectării unei perioade de conversie de cel puțin 12 luni înainte de recoltare.

 (6) Normele suplimentare privind perioada de conversie și definirea perioadei de conversie specifică tipului de cultură sau de producție animalieră, privind modificarea duratei perioadei de conversie, precum și procedura de recunoaștere retroactivă a perioadei de conversie se aprobă de către Guvern.

Articolul 10. Interzicerea utilizării OMG-urilor
(1) În procesul de producție ecologică se interzice utilizarea OMG-urilor, a produselor obținute din OMG-uri și a produselor obținute prin OMG-uri în alimente sau în hrana pentru animale ori ca alimente, hrană pentru animale, adjuvanți tehnologici, produse de protecție a plantelor, îngrășăminte, amelioratori de sol, material de reproducere a plantelor, microorganisme sau animale.

 (2) În sensul interdicției prevăzute la alin.(1), în ceea ce privește OMG-urile și produsele obținute din OMG-uri și destinate alimentelor sau hranei pentru animale, operatorii se pot baza pe etichetele unui produs care au fost aplicate sau furnizate în conformitate cu actele normative de aplicare sau furnizare ori pe orice alt document de însoțire a acestuia.

 (3) Operatorii pot presupune că în producția alimentelor sau a hranei pentru animale achiziționate nu s-au folosit OMG-uri sau produse obținute din OMG-uri atunci când astfel de produse nu au o etichetă aplicată sau furnizată ori nu sunt însoțite de un document furnizat în conformitate cu alin. (2), cu excepția cazului în care au obținut alte informații care indică faptul că etichetarea produselor respective nu este conformă cu actele normative.

 (4) În sensul interdicției prevăzute la alin.(1), în ceea ce privește produsele care nu sunt reglementate de alin.(2) și (3), operatorii care utilizează produse neecologice achiziționate de la terți solicită vânzătorului să confirme faptul că produsele respective nu au fost obținute din OMG-uri sau prin OMG-uri.

Articolul 11. Dispoziții specifice privind comercializarea materialului de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic
(1) Materialul de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic poate fi comercializat fără respectarea cerințelor privind înregistrarea și fără respectarea categoriilor de certificare a materialului de prebază, bază și certificat sau a cerințelor pentru alte categorii, astfel cum este prevăzut de Legea nr. 68/2013 despre semințe.

 (2) Materialul de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic menționat la alin. (1) poate fi comercializat în urma unei notificări, din partea furnizorului către autoritatea de control, cu privire la materialul eterogen ecologic, însoțită de un dosar care să conțină:

 a) datele de contact ale solicitantului;

 b) specia și denumirea materialului eterogen ecologic;

 c) descrierea principalelor caracteristici agronomice și fenotipice care sunt comune în acest grup de plante, inclusiv metodele de ameliorare, rezultatele testelor privind caracteristicile respective, țara de producție și materialul parental utilizat;

 d) o declarație a solicitantului privind veridicitatea elementelor menționate la lit. а)–c);

 e) o probă reprezentativă.

 (3) Notificarea respectivă se trimite prin scrisoare recomandată sau prin orice alt mijloc de comunicare acceptat de autoritatea de control, cu solicitarea confirmării primirii.

 (4) La expirarea termenului de 3 luni de la data indicată pe confirmarea primirii, notificării i se aplică regulile acceptării tacite, cu condiția să nu fi fost solicitate informații suplimentare sau să nu fi fost comunicat furnizorului un refuz oficial din motive ce țin de caracterul incomplet al dosarului ori de nerespectare.

 (5) După confirmarea expresă sau tacită a notificării, autoritatea de control poate include materialul eterogen ecologic într-o listă de evidență. Includerea în lista menționată se face gratuit pentru furnizor.

 (6) Guvernul aprobă norme de producție și comercializare a materialului de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic din anumite genuri sau specii, inclusiv în ceea ce privește:

 a) descrierea materialului eterogen ecologic, a metodelor de ameliorare și de producție relevante și a materialului parental utilizat;

 b) cerințele minime de calitate pentru loturile de material semincer, identitatea, puritatea specifică, capacitatea de germinare și calitatea sanitară;

 c) etichetarea și ambalarea;

 d) informațiile și probele de producție care trebuie păstrate de operatorii profesioniști;

 e) întreținerea materialului eterogen ecologic, după caz.

Articolul 12. Norme de producție detaliate
(1) Pe lângă normele de producție stabilite la art.8–10, Guvernul aprobă norme de producție detaliate privind producția vegetală și cea animalieră, algele, animalele de acvacultură, alimentele prelucrate, hrana prelucrată pentru animale, vinul, drojdia utilizată ca aliment sau ca hrană pentru animale.

(2) Normele de producție pentru produsele care nu se încadrează în categoriile menționate la alin. (1) se aprobă de către Guvern.

Articolul 13. Adoptarea normelor de producție excepționale
(1) Guvernul stabilește:

 a) criteriile de calificare și recunoaștere a unei situații drept circumstanță catastrofală în agricultură, generată de fenomene climatice nefavorabile, boli ale animalelor, incidente de mediu, dezastre naturale sau evenimente catastrofale, precum și de alte situații asemănătoare;

 b) norme specifice, inclusiv o posibilă derogare de la prezenta lege, referitoare la modul în care trebuie tratate astfel de circumstanțe catastrofale;

 c) norme specifice privind monitorizarea și raportarea în astfel de cazuri;

 d) cerințe suplimentare în domeniul protecției plantelor și al produselor vegetale, măsuri de limitare sau de interzicere a comercializării și a importului anumitor tipuri de plante și de produse vegetale care provin din zone contaminate din alte țări – în caz de pericol fitosanitar iminent;

 e) măsuri care să permită producției ecologice să continue sau să reînceapă în eventualitatea unor circumstanțe catastrofale.

 (2) În cazurile în care un eveniment a fost recunoscut ca dezastru natural, făcând imposibilă respectarea normelor de producție prevăzute în prezenta lege, autoritatea competentă poate acorda, în modul stabilit de Guvern, derogări de la normele de producție pentru o perioadă limitată, până când producția ecologică poate fi restabilită, sub rezerva respectării principiilor stabilite la cap. II și a actelor normative adoptate în conformitate cu alin. (1).

Articolul 14. Culegerea datelor privind disponibilitatea pe piață a materialului ecologic și în conversie de reproducere a plantelor, a animalelor ecologice și a animalelor tinere de acvacultură ecologice
(1) Autoritatea de control deține o bază de date, pe care o actualizează în mod regulat, pentru constituirea listei materialului ecologic și în conversie de reproducere a plantelor, a animalelor ecologice și a animalelor tinere de acvacultură ecologice, a raselor și tulpinilor adaptate la producția ecologică, a puicuțelor ecologice, exceptând plantulele, dar incluzând cartofii de sămânță, care sunt disponibile pe teritoriul țării, și o publică pe pagina sa web oficială.

 (2) Prin instituirea bazei de date, operatorii care comercializează material ecologic sau în conversie de reproducere a plantelor sau animale ecologice ori animale tinere de acvacultură ecologice, rase și tulpini adaptate la producția ecologică, puicuțe ecologice, fiind în măsură să le furnizeze în cantități suficiente și într-un termen rezonabil, comunică autorității de control, împreună cu numele și datele lor de contact, informații privind:

 a) materialul ecologic și în conversie disponibil de reproducere a plantelor, cu denumirea lor științifică latină, cum ar fi materialul de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic sau din soiuri ecologice adaptate la producția ecologică, exceptând plantulele, dar incluzând cartofii de sămânță, cantitatea materialului respectiv și perioada anului în care este disponibil;

 b) animalele ecologice pentru care poate fi acordată o derogare, în cazul în care datele colectate arată că nu sunt satisfăcute nevoile calitative sau cantitative ale operatorilor și ale grupului de operatori cu privire la animalele ecologice; numărul animalelor disponibile, defalcat pe sexe; rase și tulpini disponibile ale diferitor specii de animale; rasele de animale, vârsta animalelor și orice altă informație relevantă;

 c) animalele tinere de acvacultură ecologice disponibile pe exploatație, starea de sănătate a acestora și capacitatea de producție pentru fiecare specie de acvacultură.

 (3) Operatorii care aleg să includă în baza de date menționată la alin. (2) informațiile privind materialul de reproducere a plantelor, animalele sau animalele tinere de acvacultură, rasele și tulpinile adaptate la producția ecologică, puicuțele ecologice se asigură că informațiile sunt actualizate cu regularitate și că sunt retrase de pe liste odată ce materialul de reproducere a plantelor, animalele sau animalele tinere de acvacultură, rasele și tulpinile adaptate la producția ecologică, puicuțele ecologice nu mai sunt disponibile.

 (4) În scopul respectării dispozițiilor de la alin. (1) și (2), autoritatea de control poate continua să utilizeze sisteme informaționale relevante deja existente.

 (5) Autoritatea de control pune la dispoziția publicului, pe pagina sa web oficială, adresele către fiecare dintre bazele de date sau dintre sistemele de informații, permițând astfel utilizatorilor să aibă acces la astfel de baze de date sau sisteme.

 (6) În sensul alin. (4), operatorii furnizează autorității de control informația actualizată.

 (7) Detaliile tehnice privind instituirea și întreținerea bazelor de date și a sistemelor informaționale, precum și cele privind colectarea și furnizarea informațiilor se aprobă de către Guvern.

Articolul 15. Colectarea, ambalarea, transportul și depozitarea
Cerințele privind colectarea, ambalarea, transportul și depozitarea produselor ecologice și produselor în conversie se aprobă de către Guvern.

Articolul 16. Produsele și substanțele permise pentru utilizare în producția ecologică
(1) Lista produselor și substanțelor pasibile de a fi utilizate în producția ecologică reprezintă o listă limitativă de produse și substanțe care pot fi utilizate în producția ecologică în calitate de:

 a) substanțe active în produse de protecție a plantelor;

 b) îngrășăminte, amelioratori de sol și nutrienți;

 c) materie primă de origine vegetală sau animală ori provenită din alge sau drojdie pentru hrana pentru animale ori ca materie primă de origine microbiană ori minerală pentru hrana pentru animale;

 d) aditivi pentru hrana pentru animale și adjuvanți tehnologici;

 e) produse pentru curățarea și dezinfectarea iazurilor, cuștilor, rezervoarelor, bazinelor lungi, a clădirilor sau instalațiilor utilizate pentru producția animalieră;

 f) produse pentru curățarea și dezinfectarea clădirilor și instalațiilor utilizate pentru producția vegetală, inclusiv pentru depozitare într-o exploatație agricolă;

 g) produse de curățare și dezinfectare a spațiilor de prelucrare și depozitare.

 (2) Aprobarea produselor și substanțelor menționate la alin. (1) pentru utilizarea în producția ecologică se face pe baza principiilor stabilite la cap. II și conform următoarelor criterii întrunite cumulativ:

 a) produsele și substanțele respective sunt esențiale pentru menținerea producției și pentru utilizarea prevăzută;

 b) toate produsele și substanțele respective sunt de origine vegetală, animală, microbiană ori minerală sau provenite din alge, cu excepția cazurilor în care produsele sau substanțele provenite din astfel de surse nu sunt disponibile în cantități suficiente sau de calitate corespunzătoare ori dacă nu există alternative;

 c) în cazul produselor menționate la alin. (1) lit. a):

 – utilizarea lor este esențială pentru controlul unor dăunători pentru care nu sunt disponibile alternative biologice, fizice sau de ameliorare, nici alte metode de cultivare sau practici de gestionare eficace;

 – condițiile lor de utilizare exclud orice contact direct cu părțile comestibile ale plantei, dacă astfel de produse nu sunt de origine vegetală, animală, microbiană ori minerală sau provenite din alge și nu sunt identice cu forma lor naturală;

 d) în cazul produselor menționate la alin. (1) lit. b), utilizarea lor este esențială pentru creșterea sau menținerea fertilității solului ori pentru îndeplinirea cerințelor nutriționale specifice ale culturilor sau în scopuri specifice de ameliorare a solului;

 e) în cazul produselor menționate la alin. (1) lit. c) și d):

 – utilizarea lor este necesară pentru menținerea sănătății, a bunăstării și a vitalității animalelor și contribuie la un regim alimentar adecvat ce răspunde necesităților fiziologice și comportamentale ale speciilor în cauză sau utilizarea lor este necesară pentru producerea sau conservarea hranei pentru animale, deoarece producția sau conservarea hranei pentru animale este imposibilă fără utilizarea acestor substanțe;

 – hrana pentru animale de origine minerală, oligoelementele, vitaminele sau provitaminele sunt naturale, cu excepția cazurilor în care produsele sau substanțele provenite din astfel de surse nu sunt disponibile în cantități suficiente sau de calitate corespunzătoare ori dacă nu există alternative;

 – utilizarea de materii prime neecologice, de origine vegetală sau animală pentru hrana pentru animale este necesară deoarece materiile prime pentru hrana pentru animale, de origine vegetală sau animală, produse în conformitate cu normele de producție ecologică, nu sunt disponibile în cantități suficiente;

 – utilizarea de mirodenii, plante aromatice și melase neecologice este necesară deoarece produsele respective nu sunt disponibile în formă ecologică, trebuie să fie produse sau pregătite fără solvenți chimici și utilizarea lor este limitată la 1% din rația de hrană pentru o anumită specie, calculată anual ca procent din substanța uscată a hranei pentru animale de origine agricolă.

 (3) Guvernul aprobă lista anumitor produse și substanțe permise pentru a fi utilizate în producția de alimente ecologice prelucrate și de drojdie utilizată ca aliment sau ca hrană pentru animale, incluzând toate produsele și substanțele astfel permise pe liste supuse restricțiilor, în calitate de:

 a) aditivi pentru alimente și adjuvanți tehnologici;

 b) ingrediente agricole neecologice care se utilizează pentru producția de alimente ecologice prelucrate;

 c) adjuvanți tehnologici pentru producția de drojdie și de produse pe bază de drojdie.

 (4) Aprobarea produselor și substanțelor menționate la alin. (3) pentru utilizare în producția de alimente ecologice prelucrate sau pentru producția de drojdie utilizată ca aliment sau ca hrană pentru animale se face cu respectarea principiilor stabilite la cap. II și cu întrunirea cumulativă a următoarelor condiții:

 a) nu sunt disponibile produse sau substanțe alternative permise în conformitate cu prezentul articol sau tehnologii conforme cu prezenta lege;

 b) fără recurgerea la aceste produse și substanțe ar fi imposibilă producerea sau conservarea alimentelor sau îndeplinirea anumitor cerințe referitoare la regimul alimentar;

 c) aceste produse și substanțe se găsesc în natură și este posibil să fi făcut obiectul unor procese exclusiv mecanice, fizice, biologice, enzimatice sau microbiene, cu excepția cazului în care produsele sau substanțele din astfel de surse nu sunt disponibile în cantități suficiente sau de calitate corespunzătoare;

 d) ingredientul ecologic nu este disponibil în cantități suficiente.

 (5) Aprobarea utilizării unor produse și substanțe obținute prin sinteză chimică în conformitate cu alin. (1) și (3) este limitată strict la cazurile în care utilizarea factorilor de producție externi menționați la art. 4 lit. g) ar favoriza impacturi inacceptabile asupra mediului.

 (6) Guvernul aprobă:

 a) criteriile suplimentare pentru aprobarea și retragerea aprobării pentru produsele și substanțele menționate la alin. (1) și (3), destinate utilizării în producția ecologică în general și în producția de alimente ecologice prelucrate în special;

 b) procedura privind includerea și excluderea unui produs sau a unei substanțe în/din lista de produse și substanțe autorizate menționate la alin. (1) și (3), descrierea acestora, cerințele referitoare la compoziția lor și condițiile de utilizare;

 c) lista de ingrediente agricole neecologice pentru alimente ecologice prelucrate și normele privind utilizarea acestora;

 d) măsurile de precauție privind evitarea prezenței produselor și substanțelor neautorizate, precum și cele care urmează a fi întreprinse în cazurile de prezență a unor produse sau substanțe neautorizate.

Articolul 17. Obligații și acțiuni în cazul suspiciunii de nerespectare
În cazul în care un operator suspectează că un produs pe care l-a produs, l-a pregătit, l-a importat sau pe care i l-a furnizat un alt operator nu este conform cu prezenta lege, primul operator, cu condiția respectării măsurilor de precauție prevăzute la art. 8 alin. (7), în scopul evitării prezenței produselor și substanțelor neautorizate:

 a) identifică și izolează produsul în cauză;

 b) verifică dacă suspiciunea poate fi probată;

 c) nu plasează produsul în cauză pe piață ca produs ecologic sau în conversie și nu îl utilizează în producția ecologică decât în cazul în care suspiciunea poate fi exclusă;

 d) dacă suspiciunea este probată sau nu poate fi exclusă, informează imediat organismul de control și prezintă datele disponibile, după caz;

 e) cooperează cu autoritatea de control și cu organismul de control în cadrul verificării și identificării motivelor de nerespectare suspectată.

Articolul 18. Măsuri de precauție pentru evitarea prezenței produselor și substanțelor neautorizate
(1) Pentru a evita contaminarea cu produse sau substanțe neautorizate pentru utilizare în producția ecologică, la fiecare etapă a producției, pregătirii și distribuției, operatorii iau următoarele măsuri de precauție:

 a) instituie și mențin măsuri proporționale și adecvate pentru identificarea riscurilor de contaminare a producției și a produselor ecologice cu produse sau substanțe neautorizate, inclusiv identificarea sistematică a etapelor procedurale esențiale;

 b) instituie și mențin măsuri proporționale și adecvate pentru evitarea riscurilor de contaminare a producției și a produselor ecologice cu produse sau substanțe neautorizate;

 c) revizuiesc și adaptează aceste măsuri cu regularitate; și

 d) respectă alte cerințe relevante din prezenta lege, care asigură separarea produselor ecologice, în conversie și neecologice.

 (2) În cazul în care un operator suspectează că produsul conceput pentru a fi utilizat sau comercializat ca produs ecologic ori în conversie nu este conform prezentei legi din cauza prezenței unui produs sau a unei substanțe neautorizate pentru utilizare în producția ecologică, operatorul:

 a) identifică și izolează produsul în cauză;

 b) verifică dacă suspiciunea poate fi probată;

 c) nu plasează produsul în cauză pe piață ca produs ecologic sau în conversie și nu îl utilizează în producția ecologică decât în cazul în care suspiciunea poate fi exclusă;

 d) dacă suspiciunea este probată sau nu poate fi exclusă, informează imediat organismul de control și, după caz, autoritatea de control;

 e) cooperează cu organismul de control și, după caz, cu autoritatea de control la identificarea și verificarea motivelor pentru prezența produselor sau substanțelor neautorizate.

 (3) Guvernul aprobă cerințe privind:

 a) etapele procedurale care trebuie urmate de operatori, în conformitate cu alin. (2) lit. a)–e), și documentele relevante care trebuie furnizate de aceștia;

 b) măsurile proporționale și corespunzătoare care trebuie adoptate și revizuite de către operatori pentru identificarea și evitarea riscurilor de contaminare, în conformitate cu alin. (1) lit. a)–c).

Articolul 19. Măsuri în cazuri de prezență a unor produse sau substanțe neautorizate
(1) Atunci când primesc informații probate cu privire la prezența unor produse sau substanțe neautorizate pentru utilizarea în producția ecologică sau au fost informați de un operator în conformitate cu art. 18 alin. (2), sau detectează astfel de produse ori substanțe într-un produs ecologic sau în conversie, organismul de control și/sau autoritatea de control:

 a) inițiază imediat o anchetă cu scopul de a stabili sursa și cauza contaminării în vederea verificării respectării art. 8 alin. (3) și (4), care trebuie finalizată într-un termen rezonabil, ținând cont de durabilitatea produsului și de complexitatea cazului;

 b) interzice provizoriu atât introducerea pe piață a produselor în cauză ca produse ecologice sau în conversie, cât și utilizarea lor în producția ecologică, până la finalizarea anchetei, conform lit. a).

 (2) Produsul care constituie obiectul anchetei nu se comercializează ca produs ecologic ori în conversie și nu se utilizează în producția ecologică în cazul în care organismul de control și/sau autoritatea de control au stabilit că operatorul respectiv:

 a) a utilizat produse sau substanțe neautorizate pentru utilizare în producția ecologică;

 b) nu a luat măsurile de precauție menționate la art. 18 alin. (1); sau

 c) nu a luat măsuri în urma solicitărilor anterioare relevante din partea organismelor de control și/sau autorității de control.

 (3) Operatorului i se acordă posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la rezultatele anchetei menționate la alin.(1) lit.a). Organismul de control ține un registru al anchetei efectuate.

 Operatorul ia măsurile corective necesare pentru prevenirea unor viitoare contaminări.

 (4) Guvernul aprobă metodologia care trebuie aplicată de organismele de control pentru detectarea și evaluarea prezenței de produse și substanțe neautorizate în producția ecologică.

Capitolul IV. ETICHETAREA
Articolul 20. Utilizarea termenilor referitori la producția ecologică
(1) În sensul prezentei legi, produsului i se pot aplica termeni referitori la producția ecologică în cazul în care, pe etichetă, pe materialele publicitare sau în documentele comerciale, produsul în cauză, ingredientele sale sau materiile prime pentru hrana pentru animale utilizate pentru producerea lui sunt descrise în termeni care sugerează cumpărătorului că produsul, ingredientele sau materiile prime pentru hrana pentru animale au fost produse în conformitate cu prezenta lege. În special, termenii enumerați în anexa nr.2, cuvintele derivate și diminutivele acestora, precum „bio” și „eco”, singure sau în combinație, pot fi folosite în diverse țări și în orice limbă dintre cele enumerate în anexa nr.2 pentru etichetarea și promovarea produselor menționate la art. 1 alin. (2) conforme cu prezenta lege.

 (2) În cazul produselor prevăzute la art.1 alin. (2), termenii menționați la alin. (1) nu se utilizează în niciuna dintre limbile enumerate în anexa nr. 2 pe etichetă, pe materialele publicitare sau în documentele comerciale ale unui produs care nu este conform cu prezenta lege. La etichetare sau în publicitate se interzice folosirea termenilor, inclusiv a celor utilizați în mărci, în denumiri comerciale, în denumiri de întreprinderi, sau a practicilor care ar putea induce în eroare consumatorii sau utilizatorii, sugerând că produsul sau ingredientele acestuia sunt conforme cu prezenta lege.

 (3) Cu excepția stabilită la art. 9 alin. (5), produsele obținute în perioada de conversie nu se etichetează și nu se promovează drept produse ecologice sau produse în conversie.

 (4) Materialul de reproducere a plantelor, produsele alimentare de origine vegetală și produsele de origine vegetală destinate hranei pentru animale, obținute în perioada de conversie, care respectă prevederile art. 9 alin. (5) pot fi etichetate și promovate drept produse în conversie, utilizându-se termenul „în conversie” sau un alt termen corespunzător, alături de termenii prevăzuți la alin. (1).

 (5) Termenii menționați la alin. (1) și (4) nu se folosesc la un produs pentru care trebuie să se indice pe etichetă, în materialul publicitar sau pe documentele comerciale că produsul conține OMG-uri, constă din OMG-uri sau este produs din OMG-uri.

 (6) Pentru alimentele prelucrate se pot folosi termenii menționați la alin. (1):

 a) în descrierea comercială și în lista de ingrediente, în cazul în care o astfel de listă este obligatorie, cu condiția ca:

 – alimentele prelucrate să corespundă normelor de producție detaliate și tehnicilor autorizate pentru prelucrarea produselor alimentare, aprobate de Guvern;

 – cel puțin 95% din greutatea produsului să constituie ingrediente agricole ecologice; și

 – în cazul aromelor, se pot folosi numai substanțele aromatizante naturale și preparatele aromatizante naturale etichetate și dacă toate componentele lor aromatizante și substanțele purtătoare de componente aromatizante din substanțele aromatizante sunt ecologice;

 b) doar în lista de ingrediente, cu condiția ca:

 – mai puțin de 95% din greutatea produsului să constituie ingrediente agricole ecologice, conforme cu normele de producție prevăzute de prezenta lege;

 – alimentele prelucrate să corespundă normelor privind producția ecologică;

 c) în descrierea comercială și în lista de ingrediente, cu condiția ca:

 – ingredientul principal să fie un produs al activității de vânat sau pescuit;

 – termenul menționat la alin. (1) să aibă în descrierea comercială o legătură clară cu un alt ingredient care să fie ecologic și diferit de ingredientul principal;

 – toate celelalte ingrediente agricole să fie ecologice; și

 – alimentele să corespundă normelor privind producția ecologică.

 (7) În lista de ingrediente menționată la alin. (6) se specifică care ingrediente sunt ecologice. Referiri la producția ecologică pot apărea doar în raport cu ingredientele ecologice.

 (8) În lista de ingrediente menționată la alin. (6) lit. b) și c) se include procentajul total de ingrediente ecologice în raport cu cantitatea totală a ingredientelor agricole.

 (9) Termenii menționați la alin.(1), atunci când sunt utilizați în lista de ingrediente menționată la alin.(6), și indicația procentajului menționată la alin. (8) se scriu cu litere de aceeași culoare și cu caractere de aceeași dimensiune și de același font ca și celelalte indicații din lista de ingrediente.

 (10) În ceea ce privește hrana pentru animale prelucrată, termenii menționați la alin. (1) se pot utiliza în descrierea comercială și în lista de ingrediente cu condiția ca:

 a) hrana pentru animale prelucrată să corespundă normelor de producție prevăzute de prezenta lege;

 b) toate ingredientele de origine agricolă pe care le conține hrana pentru animale prelucrată să fie ecologice; și

 c) cel puțin 95% din substanța uscată a produsului să fie ecologică.

 (11) Mărcile și descrierile comerciale care conțin unul dintre termenii prevăzuți la alin.(1) pot fi utilizate numai dacă toate ingredientele de origine vegetală sau animală sunt obținute prin metoda de producție ecologică și cel puțin 95% din substanța uscată a produsului este compusă din aceste ingrediente.

 (12) Regulile detaliate privind utilizarea termenilor în producția ecologică se aprobă de către Guvern.

Articolul 21. Etichetarea produselor și a substanțelor utilizate în producția vegetală
Produselor și substanțelor permise pentru utilizare în produsele fitosanitare și în fertilizanți ca amelioratori de sol ori ca nutrienți în conformitate cu art. 16 li se poate aplica o mențiune care să indice că produsele sau substanțele respective sunt autorizate pentru utilizare în producția ecologică în conformitate cu prezenta lege.

Articolul 22. Indicații obligatorii
(1) Atunci când produselor li se aplică termenii menționați la art. 20 alin. (1), inclusiv produselor etichetate ca fiind produse în conversie în conformitate cu art. 20 alin. (4):

 a) pe etichetă se indică, de asemenea, numărul de cod al organismului de control care certifică activitatea operatorului care a desfășurat ultima operațiune de producție sau de pregătire; și

 b) în cazul alimentelor preambalate, pe ambalaj se indică, de asemenea, marca națională „Agricultura Ecologică – Republica Moldova”, menționată la art. 23.

 (2) În cazul în care se utilizează marca națională „Agricultura Ecologică – Republica Moldova” pentru producția ecologică, în același câmp vizual cu aceasta se scrie și o indicație a locului în care au fost cultivate materiile prime agricole din care este compus produsul, sub una dintre următoarele forme, după caz:

 a) „Agricultura Ecologică Republica Moldova”, dacă materia primă agricolă a fost cultivată pe teritoriul Republicii Moldova;

 b) „Agricultura Ecologică non-Republica Moldova”, dacă materia primă agricolă a fost cultivată în țări terțe;

 c) „Agricultura Ecologică Republica Moldova/non-Republica Moldova”, dacă o parte dintre materiile prime agricole a fost cultivată în Republica Moldova, iar altă parte a fost cultivată într-o țară terță.

 Cuvântul „Agricultura” poate fi înlocuit cu cuvântul „Acvacultura”, după caz, iar textul „non-Republica Moldova” poate fi înlocuit sau completat cu numele unei țări, dacă toate materiile prime agricole din care se compune produsul au fost cultivate în țara respectivă.

 (3) În ceea ce privește indicația locului în care au fost cultivate materiile prime agricole din care este compus produsul, astfel cum se menționează la alin. (2) lit. a) și c), cantitățile reduse de ingrediente, măsurate după greutate, pot fi ignorate, cu condiția ca întreaga cantitate de ingrediente ignorate să nu depășească 5% din cantitatea totală de materii prime agricole, măsurată după greutate.

 (4) Informațiile menționate în prezentul articol se scriu într-un loc ușor vizibil, fiind clar lizibile și indelebile.

 (5) Guvernul adoptă acte normative de reglementare privind:

 a) modalitățile practice referitoare la utilizarea, prezentarea, compoziția și dimensiunea indicațiilor obligatorii;

 b) alocarea numerelor de cod organismelor de control;

 c) indicarea locului în care au fost cultivate materiile prime agricole;

 d) norme suplimentare privind etichetarea.

Articolul 23. Utilizarea mărcii naționale pentru producția ecologică
(1) Marca națională „Agricultura Ecologică – Republica Moldova” pentru producția ecologică (în continuare – marcă națională) poate fi utilizată pentru etichetarea, prezentarea și publicitatea produselor conforme cu prezenta lege, precum și în scopuri de informare și educaționale legate de existența și de publicitatea mărcii.

 (2) Marca națională nu se utilizează pentru produsele în conversie menționate la art. 20 alin. (3) și nici pentru alimentele prelucrate menționate la art. 20 alin. (6) lit. b) și c).

 (3) Marca națională este un semn oficial și aparține cu drept de proprietate statului.

 (4) La etichetarea, prezentarea și publicitatea produselor conforme cu prezenta lege pot fi utilizate logouri private. 

 (5) Modelul mărcii naționale și normele de utilizare a acesteia se aprobă de către Guvern.

Capitolul V. CERTIFICAREA
Articolul 24. Sistemul de certificare
(1) Pentru a introduce pe piață orice produs ca fiind „ecologic” ori „în conversie” sau înaintea perioadei de conversie, operatorii și grupurile de operatori care produc, pregătesc, distribuie sau depozitează produse ecologice ori în conversie, care importă sau exportă astfel de produse sau care introduc astfel de produse pe piață își înregistrează propria activitate la autoritatea de control. La înregistrare, operatorii sau grupurile de operatori indică organismul de control care le verifică activitatea. 

 (2) Operatorii care vând produse ecologice preambalate direct consumatorului sau utilizatorului final se scutesc de obligația de a deține un certificat menționat la art. 25 alin. (1), cu condiția ca aceștia să nu producă, să nu pregătească, să nu depoziteze altfel decât în legătură cu punctul de vânzare sau să nu importe astfel de produse, sau să nu subcontracteze astfel de activități unui alt operator.

 (3) Dacă operatorii sau grupurile de operatori subcontractează oricare dintre propriile activități unor părți terțe, atât operatorii sau grupurile de operatori, cât și părțile terțe cărora le-au fost subcontractate activitățile respective se conformează prevederilor alin. (1), cu excepția cazului în care operatorul sau grupul de operatori declară, în cererea de înregistrare menționată la alin. (1), că rămâne responsabil în ceea ce privește producția ecologică și că nu a transferat responsabilitatea respectivă subcontractantului. În astfel de cazuri, organismul de control verifică dacă activitățile subcontractate respectă prezenta lege în contextul controlului pe care îl efectuează la operatori sau grupuri de operatori care și-au subcontractat activitățile.

 (4) Operatorii, grupurile de operatori și subcontractanții țin registre în conformitate cu prezenta lege.

 (5) Autoritatea de control publică listele actualizată cu numele și adresele operatorilor și ale grupurilor de operatori care și-au înregistrat activitatea în conformitate cu alin. (1), împreună cu informațiile referitoare la certificatele furnizate în conformitate cu art. 25 alin. (1). În acest sens, autoritatea de control respectă Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. 

 (6) Guvernul aprobă:

 a) formatul și procedura înregistrării menționate la alin. (1);

 b) conținutul și modalitățile de publicare a listelor menționate la alin. (5).

Articolul 25. Certificatul
(1) Organismul de control furnizează un certificat oricărui operator sau grup de operatori care și-a înregistrat propria activitate în conformitate cu art. 24 alin. (1) și care respectă prezenta lege. Certificatul:

 a) se eliberează, în mod prioritar, în format electronic;

 b) permite cel puțin identificarea operatorului sau a grupului de operatori, specificând categoria de produse vizate de certificat, perioada de valabilitate a acestuia și incluzând, în cazul grupului de operatori, lista membrilor acestuia;

 c) certifică faptul că activitatea înregistrată respectă prezenta lege;

 d) se eliberează în conformitate cu modelul aprobat de Guvern.

 (2) Fără a aduce atingere alin. (7) sau art. 24 alin. (2), operatorii și grupurile de operatori nu introduc pe piață produsele menționate la art.1 alin.(2) ca fiind produse ecologice sau în conversie decât dacă posedă deja un certificat conform alin. (1).

 (3) Un operator sau un grup de operatori nu poate obține un certificat de la mai multe organisme de control pentru activități desfășurate pe teritoriul Republicii Moldova, în ceea ce privește aceeași categorie de produse, inclusiv atunci când respectivul operator sau grup de operatori se implică la diferite etape ale producției, pregătirii și distribuției.

 (4) Membrii unui grup de operatori nu au dreptul de a obține un certificat individual pentru niciuna dintre activitățile vizate de certificarea grupului de operatori la care aparțin.

 (5) Operatorii verifică certificatele operatorilor care le sunt furnizori.

 (6) În sensul alin.(1) și (3), produsele se clasifică în conformitate cu următoarele categorii:

 a) plante și produse vegetale neprelucrate, inclusiv semințe și alte materiale de reproducere a plantelor;

 b) animale și produse de origine animală neprelucrate;

 c) alge și produse de acvacultură neprelucrate;

 d) produse agricole prelucrate, inclusiv produse de acvacultură, destinate utilizării ca alimente;

 e) hrană pentru animale;

 f) vin;

 g) alte produse enumerate în anexa nr. 1.

 (7) Operatorii care vând direct consumatorului final produse ecologice neambalate, cu excepția hranei pentru animale, pot fi scutiți de obligația de a deține un certificat prevăzut la alin. (2) cu condiția ca aceștia să nu producă, să nu pregătească, să nu depoziteze altfel decât în legătură cu punctul de vânzare sau să nu importe astfel de produse dintr-o țară terță, sau să nu subcontracteze astfel de activități unei părți terțe și cu condiția ca:

 a) vânzările respective să nu depășească 5000 kg pe an;

 b) vânzările respective să reprezinte o cifră de afaceri anuală pentru produse ecologice neambalate care să nu depășească 400 de mii de lei; sau

 c) costurile potențiale de certificare ale operatorului să nu depășească 2% din cifra de afaceri totală pentru produse ecologice neambalate vândute de operatorul respectiv.

 (8) Guvernul:

 a) poate stabili limite mai stricte pentru operatorii menționați la alin. (7);

 b) aprobă procedura de eliberare a certificatului menționat la alin. (1).

Articolul 26. Grupul de operatori
(1) Fiecare grup de operatori:

 1) este constituit numai din membri care sunt fermieri sau operatori care produc alge sau animale de acvacultură și care, în plus, pot fi implicați în prelucrarea, pregătirea sau introducerea pe piață a alimentelor ori a hranei pentru animale;

 2) este constituit numai din membri:

 a) al căror cost de certificare individual reprezintă mai mult de 2% din cifra de afaceri a fiecărui membru sau din producția sa ecologică standard și a căror cifră de afaceri anuală pentru producția ecologică nu depășește 500 de mii de lei sau a căror producție ecologică standard nu depășește 300 de mii de lei pe an; sau

 b) care dețin, fiecare în parte, exploatații de maximum:

 – 5 hectare;

 – 0,5 hectare în cazul serelor; sau

 – 15 hectare, exclusiv în cazul pajiștilor permanente;

 3) are personalitate juridică;

 4) este constituit numai din membri care desfășoară activități de producție sau alte eventuale activități suplimentare menționate la pct. 1) în proximitate geografică unele față de celelalte;

 5) instituie un sistem comun de comercializare pentru produsele produse de grup;

 6) instituie un sistem de controale interne, care cuprinde un set documentat de activități și proceduri de control și potrivit căruia o anumită persoană sau un anumit organism este responsabil cu verificarea respectării prezentei legi de către fiecare membru al grupului.

 (2) Organismele de control retrag certificatele menționate la art. 25 pentru întregul grup în cazul în care deficiențele ce țin de structura sau funcționarea sistemului de controale interne prevăzut la alin. (1) pct. 6), inclusiv nedetectarea sau nesoluționarea nerespectării de către membrii individuali ai grupului de operatori, afectează integritatea produselor ecologice și în conversie.

 (3) Guvernul stabilește norme specifice privind:

 a) responsabilitățile membrilor individuali ai unui grup de operatori;

 b) criteriile de determinare a proximității geografice menționate la alin. (1) pct. 4), cum ar fi utilizarea comună a instalațiilor sau a locurilor de desfășurare a activităților;

 c) instituirea și funcționarea sistemului de controale interne, inclusiv scopul, conținutul și frecvența controalelor care urmează să fie efectuate, situațiile și criteriile de identificare a deficiențelor în structura sau funcționarea sistemului de controale interne;

 d) constituirea și dimensiunile grupurilor de operatori;

 e) documentele și sistemele de ținere a evidențelor, sistemul de trasabilitate internă și lista operatorilor;

 f) schimbul de informații între un grup de operatori și autoritatea competentă sau autoritățile competente, autoritățile de control sau organismele de control.

 (4) Plafonul cifrei de afaceri prevăzut la alin.(1) pct.2) lit.a) poate fi modificat prin hotărâre de Guvern.

Capitolul VI. SISTEMUL DE CONTROL
Articolul 27. Controalele oficiale efectuate de autoritatea de control
(1) Controalele oficiale asupra operatorilor certificați se efectuează de către autoritatea de control în conformitate cu actele normative privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, luându-se în considerare normele din prezentul capitol.

 (2) Autoritatea de control:

 a) efectuează anual controale oficiale asupra operatorilor pe un eșantion de operatori și grupuri de operatori stabilit la minimum 5% din numărul total de operatori care au încheiat contracte de prestări servicii cu organismele de control, însoțite de prelevări de probe;

 b) efectuează controale oficiale în vederea identificării posibilelor cazuri de încălcare intenționată, prin practici înșelătoare sau frauduloase, a normelor menționate în prezenta lege și în alte acte normative, luând în considerare informațiile privind aceste cazuri de încălcare furnizate prin diferite mecanisme, precum și orice alte informații care indică posibilitatea producerii unor astfel de cazuri de încălcare.

 (3) Controalele oficiale se efectuează fără notificare prealabilă, cu excepția cazului în care această notificare este necesară și justificată în mod corespunzător pentru efectuarea controlului oficial. În ceea ce privește controalele oficiale la cererea operatorului, autoritatea de control poate decide dacă controlul oficial trebuie efectuat cu sau fără notificare prealabilă. Controalele oficiale cu notificare prealabilă nu împiedică efectuarea de controale oficiale fără notificare prealabilă.

 (4) Probele prelevate în cadrul controalelor oficiale sunt analizate, testate și diagnosticate de laboratoarele desemnate de autoritatea competentă.

 (5) Rapoartele privind rezultatele controalelor oficiale ale operatorilor selectați în eșantionul fiecărui organism de control se transmit trimestrial autorității competente.

 (6) Condițiile specifice suplimentare cu privire la controalele oficiale privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice se stabilesc de către Guvern.

Articolul 28. Controalele efectuate de organismele de control
(1) Controalele efectuate de organismele de control pentru verificarea respectării prezentei legi includ, în special:

 a) verificarea aplicării de către operatori a măsurilor de precauție și preventive, astfel cum sunt menționate la art.8 alin.(7) și la art.18, la fiecare etapă a producției, pregătirii și distribuției;

 b) în cazul în care exploatația include unități de producție neecologică sau în conversie, verificarea registrelor și a măsurilor, procedurilor sau mecanismelor instituite în vederea asigurării unei separări clare și efective între unitățile de producție ecologică, în conversie și neecologică, precum și între produsele respective produse în unitățile respective, a substanțelor și produselor utilizate pentru unitățile de producție ecologică, în conversie și neecologică; o astfel de verificare include controale pe parcelele pentru care o perioadă anterioară a fost recunoscută retroactiv ca parte a perioadei de conversie și controale în ceea ce privește unitățile de producție neecologică;

 c) în cazurile în care produsele ecologice, în conversie și neecologice sunt colectate simultan de către operatori, sunt preparate ori depozitate în aceeași unitate, zonă sau spații de preparare sau sunt transportate către alți operatori ori către alte unități, verificarea registrelor și a măsurilor, procedurilor sau mecanismelor instituite pentru a se asigura că operațiunile sunt efectuate separat în spațiu sau în timp, că sunt puse în aplicare măsuri adecvate de asigurare a curățeniei și, după caz, măsuri pentru a preveni substituirea produselor, că produsele ecologice și produsele în conversie sunt identificate în orice moment și că produsele ecologice, produsele în conversie și produsele neecologice sunt depozitate, înainte și după operațiunile de pregătire, în mod separat, în spațiu sau în timp, unele de altele, precum și că s-a asigurat trasabilitatea la centrul de colectare pentru fiecare lot aferent parcelelor de teren individual;

 d) verificarea instituirii și funcționării sistemului de control intern al grupurilor de operatori;

 e) verificarea îndeplinirii cerințelor pentru scutire și verificarea produselor vândute de operatorii respectivi, în cazurile în care operatorii sunt scutiți de obligația de înregistrare în conformitate cu art. 24 alin. (2) sau de obligația de a deține un certificat în conformitate cu art. 25 alin. (7).

 (2) Controalele efectuate de organismele de control pentru verificarea conformității cu prezenta lege se efectuează periodic asupra tuturor operatorilor și grupurilor de operatori, în funcție de riscuri și cu o frecvență determinată, pe parcursul întregului proces, la toate etapele de producție, pregătire și distribuție, în funcție de probabilitatea nerespectării cerințelor, care se determină ținându-se seama de următoarele elemente:

 a) tipul, dimensiunea, inclusiv parcelele de teren nou-adăugate, structura operatorilor și a grupurilor de operatori, precum și numărul de noi membri care se alătură grupului de operatori;

 b) localizarea și complexitatea activităților sau operațiunilor desfășurate de operatori și de grupurile de operatori;

 c) durata activității operatorilor și a grupurilor de operatori în procesul de producție, pregătire și distribuție a producției ecologice;

 d) rezultatele controalelor efectuate în conformitate cu prezentul articol;

 e) în cazul grupurilor de operatori – de rezultatele inspecțiilor interne efectuate în conformitate cu procedurile documentate ale sistemului de control intern al acestora;

 f) faptul dacă exploatația include sau nu unități de producție neecologice sau în conversie;

 g) tipul, cantitatea și valoarea produselor și evoluția lor de-a lungul timpului;

 h) riscul amestecării produselor sau al contaminării cu produse sau substanțe neautorizate;

 i) aplicarea de derogări sau exceptări de la norme pentru operatori și grupuri de operatori;

 j) punctele critice pentru nerespectare și probabilitatea nerespectării la fiecare etapă a producției, pregătirii și distribuției;

 k) activitățile de subcontractare;

 l) faptul dacă operatorii sau grupurile de operatori și-au schimbat sau nu organismul de control;

 m) orice informație care ar indica probabilitatea inducerii în eroare a consumatorilor;

 n) orice alte informații care ar indica nerespectarea prezentei legi.

 (3) În orice caz, toți operatorii și toate grupurile de operatori, cu excepția celor menționați la art. 24 alin. (2) și art. 25 alin. (7), fac obiectul controlului cel puțin o dată pe an. Controlul include o inspecție fizică la fața locului, cu excepția cazului în care se întrunesc cumulativ următoarele condiții:

 a) controalele anterioare ale operatorului sau ale grupului de operatori în cauză nu au constatat nicio nerespectare care să afecteze integritatea produselor ecologice sau în conversie timp de cel puțin 3 ani consecutivi; 

 b) operatorul sau grupurile de operatori în cauză au fost evaluați pe baza elementelor enumerate la alin. (2), constatându-se o probabilitate mică de nerespectare. În acest caz, perioada dintre două inspecții fizice la fața locului nu depășește 24 de luni.

 (4) Controalele efectuate de organismele de control:

 a) se realizează asigurându-se că un procent minim din toate controalele asupra operatorilor sau grupurilor de operatori se efectuează fără notificare prealabilă;

 b) asigură că se efectuează un procent minim de controale suplimentare față de cele menționate la alin. (3);

 c) se efectuează prin prelevarea unui număr minim de probe;

 d) asigură că un număr minim de operatori membri ai unui grup de operatori sunt controlați în legătură cu controlul menționat la alin. (3).

 (5) Eliberarea sau reînnoirea certificatului menționat la art.25 alin.(1) se bazează pe rezultatele verificării respectării prevederilor legale, conform alin. (1)–(4).

 (6) Organismele de control întocmesc un raport pentru fiecare control efectuat pentru a verifica respectarea prezentei legi, care se contrasemnează de către operator sau grupul de operatori.

 (7) Guvernul stabilește:

 1) criteriile și condițiile specifice pentru efectuarea controalelor menite să asigure trasabilitatea la toate etapele producției, pregătirii și distribuției și respectarea prezentei legi în ceea ce privește:

 a) verificările documentelor contabile;

 b) controalele efectuate la anumite categorii de operatori;

 c) după caz, perioada în care urmează să fie efectuate controalele, inclusiv inspecția fizică la fața locului, menționată la alin. (3), și spațiile sau zona în care urmează să fie efectuate, precum și criteriile de determinare a rezultatelor evaluării;

 2) elemente suplimentare față de cele menționate la alin. (2);

 3) procentul minim din totalitatea controalelor efectuate la operatori sau grupuri de operatori care trebuie efectuate fără notificare prealabilă;

 4) procentul minim de controale suplimentare;

 5) procentul minim de probe;

 6) numărul minim de membri ai unui grup de operatori menționat la alin. (4) lit. d).

Articolul 29. Acțiunile care trebuie întreprinse de operatori și grupurile de operatori
(1) Suplimentar față de obligațiile prevăzute în actele normative privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, operatorii și grupurile de operatori: 

 1) țin registre de evidență pentru a demonstra respectarea prezentei legi;

 2) emit toate declarațiile și alte comunicări necesare în procesul de control;

 3) iau măsuri practice relevante pentru a asigura respectarea prezentei legi;

 4) furnizează o declarație, care urmează să fie semnată și actualizată și care conține după caz:

 a) descrierea completă a unității de producție ecologice sau în conversie și a activităților care urmează să fie desfășurate în conformitate cu prezenta lege;

 b) descrierea măsurilor practice relevante care urmează să fie luate pentru a asigura respectarea prezentei legi;

 c) unul dintre următoarele angajamente:

 – să informeze, în scris și fără întârzieri nejustificate, cumpărătorii produselor și să facă schimb de informații relevante cu organismul de control și, după caz, cu autoritatea de control în cazul în care o suspiciune de nerespectare a fost probată, o suspiciune de nerespectare nu poate fi exclusă sau a fost constatată o nerespectare care afectează integritatea produselor în cauză;

 – să accepte transferul dosarului de control, în caz de schimbare a organismului de control sau în cazul retragerii din producția ecologică, cu păstrarea dosarului de control timp de cel puțin 5 ani de către ultimul organism de control;

 – să informeze imediat organismul de control și autoritatea de control în cazul retragerii din producția ecologică; și

 – să accepte schimbul de informații dintre autoritățile sau organismele respective în cazul în care subcontractanții sunt verificați de organisme de control diferite.

 (2) Guvernul aprobă norme speciale privind:

 a) măsurile practice relevante pentru asigurarea respectării prezentei legi;

 b) declarațiile și alte comunicări care sunt necesare în vederea controalelor;

 c) ținerea registrelor de evidență pentru a demonstra respectarea prezentei legi.

Articolul 30. Acțiuni în caz de nerespectare
(1) Sub rezerva respectării art. 19, în cazul în care un organism de control și/sau autoritatea de control are suspiciuni sau primește informații probate cu privire la faptul că un operator intenționează să utilizeze sau să introducă pe piață un produs care poate să nu respecte prezenta lege, dar care conțin termeni referitori la producția ecologică, sau în cazul în care este informat de un operator în legătură cu o suspiciune de nerespectare în conformitate cu art. 17, organismul de control și/sau autoritatea de control:

 a) inițiază imediat o anchetă cu scopul de a verifica respectarea prezentei legi, care trebuie finalizată într-un termen rezonabil, ținând cont de durabilitatea produsului și de complexitatea cazului;

 b) interzice provizoriu atât introducerea pe piață a produselor în cauză ca produse ecologice sau în conversie, cât și utilizarea lor în producția ecologică, până la finalizarea anchetei conform lit. a). Înainte de a lua o astfel de decizie, organismul de control și/sau autoritatea de control oferă operatorului posibilitatea de a prezenta observații.

 (2) În cazul în care rezultatele anchetei menționate la alin. (1) lit. a) nu demonstrează nicio nerespectare care să afecteze integritatea produselor ecologice sau în conversie, operatorului i se permite să utilizeze produsele în cauză sau să le introducă pe piață ca produse ecologice sau în conversie.

 (3) Guvernul va stabili măsurile și sancțiunile necesare pentru a preveni utilizarea frauduloasă a indicațiilor menționate la cap. IV.

 (4) Autoritatea competentă aprobă și pune la dispoziție un catalog comun de măsuri pentru cazurile de nerespectare suspectată și de nerespectare constatată, care urmează să fie aplicate inclusiv de organismele de control și de autoritatea de control.

 (5) Guvernul va aproba proceduri pentru a specifica modalitățile uniforme pentru cazurile în care autoritatea de control și organismul de control trebuie să ia măsuri în legătură cu o nerespectare suspectată sau constatată.

Articolul 31. Măsuri în caz de nerespectare
(1) În cazul unei nerespectări care afectează integritatea produselor ecologice sau în conversie pe parcursul oricăreia dintre etapele producției, pregătirii și distribuției din cauza utilizării unor produse, substanțe sau tehnici neautorizate ori a amestecării cu produse neecologice, organismul de control sau, după caz, autoritatea de control se asigură că, pe lângă măsurile care trebuie luate în conformitate cu actele normative privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, în etichetarea și publicitatea întregului lot sau a întregii serii de producție în cauză nu se face referire la producția ecologică.

 (2) În cazul unei nerespectări grave sau repetate ori continue, organismul de control sau, după caz, autoritatea de control se asigură că, pe lângă măsurile prevăzute la alin. (1) și cele adoptate în conformitate cu actele normative privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, operatorilor sau grupurilor de operatori în cauză li se interzice, pe o perioadă determinată, comercializarea de produse cu referință la producția ecologică și, după caz, li se suspendă sau li se retrage certificatul menționat la art. 25.

Articolul 32. Schimbul de informații
(1) Pe lângă obligațiile prevăzute în actele normative privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, autoritatea competentă face imediat schimb de informații cu alte autorități competente dintr-o țară terță, precum și cu Comisia Europeană, cu privire la orice suspiciune de nerespectare care afectează integritatea produselor ecologice sau în conversie. Autoritatea competentă comunică informațiile respective altor autorități competente și Comisiei Europene prin intermediul unui sistem informațional care permite schimburi electronice de documente și informații.

 (2) În cazul în care se suspectează sau se constată o neconformitate a produselor aflate sub controlul altor organisme de control, organismele de control informează imediat celelalte organisme de control.

 (3) Organismele de control fac schimb și de alte informații relevante cu alte organisme de control.

 (4) În urma primirii unei solicitări de confirmare a faptului că un produs a fost realizat în conformitate cu prezenta lege, organismele de control și autoritatea de control fac schimb de informații cu autoritatea competentă în privința rezultatelor controalelor efectuate.

 (5) Autoritatea competentă face schimb de informații privind supravegherea organismelor de control cu organismele de acreditare ale organismelor de control.

 (6) Autoritatea competentă ia măsuri și instituie proceduri documentate pentru a se asigura că informațiile privind rezultatele controalelor sunt comunicate Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură pentru a fi utilizate în contextul realizării atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 71/2023 cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural și de actele normative de punere în aplicare a acesteia.

 (7) Autoritatea de control informează autoritatea competentă cu privire la orice caz de suspectare sau constatare a nerespectării prezentei legi, care afectează integritatea produselor ecologice sau în conversie, inclusiv în ceea ce privește produsele aflate sub controlul organismelor de control.

 (8) Informațiile care trebuie furnizate de către autoritatea competentă, autoritatea de control și organismele de control și procedurile conform cărora se furnizează aceste informații, inclusiv funcționalitățile sistemului informațional menționat la alin. (1), se stabilesc de către Guvern.

Capitolul VII. EXPORTUL ȘI IMPORTUL DE PRODUSE  ECOLOGICE ȘI DE PRODUSE ÎN CONVERSIE
Articolul 33. Exportul de produse ecologice și de produse în conversie
(1) Un produs poate fi exportat ca produs ecologic sau ca produs în conversie dacă se întrunesc cumulativ următoarele condiții:

 a) produsul este unul dintre cele menționate la art. 1 alin. (2);

 b) produsul respectă prevederile cap. II–IV, iar organismele de control au controlat toți operatorii și au furnizat tuturor operatorilor, grupurilor de operatori și exportatorilor certificatul de inspecție;

 c) operatorii pot furniza în orice moment importatorilor din țara în care se exportă produsul ecologic sau în conversie informații ce permit identificarea operatorilor care sunt furnizorii lor și a organismelor de control ale acestor furnizori, pentru a asigura trasabilitatea produsului în cauză. Aceste informații se pun, de asemenea, la dispoziția organismelor de control ale importatorilor.

 (2) Verificarea certificatului de inspecție pentru exportul produselor ecologice sau în conversie menționate la alin. (1) se efectuează de către inspectorii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor la posturile de inspecție la frontieră.

 (3) Operatorul depune o declarație pe propria răspundere privind conformitatea lotului de marfă cu datele din certificatul de inspecție. 

 (4) Fără a aduce atingere prevederilor actelor normative de ordin general cu privire la exportul bunurilor, procedura și condițiile specifice privind exportul produselor ecologice sau în conversie se aprobă de către Guvern.

Articolul 34. Importul de produse ecologice și de produse în conversie
(1) Produsele ecologice sau în conversie care provin dintr-o țară membră a Uniunii Europene sau dintr-o țară terță pot fi importate în vederea comercializării în Republica Moldova dacă dețin un certificat de inspecție furnizat de către o autoritate competentă, o autoritate de control sau de către un organism de control ori dacă țara terță este recunoscută de Comisia Europeană. 

 (2) Fără a aduce atingere prevederilor actelor normative de ordin general cu privire la importul bunurilor, procedura și condițiile specifice privind importul produselor ecologice sau în conversie se aprobă de către Guvern.

Capitolul VIII. RECUNOAȘTEREA ȘI SUPRAVEGHEREA  ORGANISMELOR DE CONTROL
Articolul 35. Recunoașterea organismelor de control
(1) Recunoașterea, restrângerea, suspendarea și retragerea recunoașterii organismelor de control acreditate se efectuează prin ordinul ministrului agriculturii și industriei alimentare.

 (2) În scopul recunoașterii organismelor de control, autoritatea competentă instituie o comisie de recunoaștere a organismelor de control, care activează în baza regulamentului aprobat prin ordinul ministrului agriculturii și industriei alimentare. 

 (3) Condițiile de recunoaștere, restrângere, suspendare și retragere a recunoașterii organismelor de control, precum și atribuțiile organismelor de control recunoscute se aprobă de către Guvern.

Articolul 36. Supravegherea organismelor de control
(1) Supravegherea organismelor de control se efectuează de către autoritatea competentă și are ca obiectiv evaluarea eficienței activității organismelor de control recunoscute.

 (2) Condițiile și procedura de supraveghere a organismelor de control se reglementează prin regulament aprobat de Guvern.

Capitolul IX. POLITICA DE STAT ÎN DOMENIUL  PRODUCȚIEI ECOLOGICE
Articolul 37. Competențele Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare:

 a) elaborează documente de politici în domeniul producției ecologice agroalimentare și asigură monitorizarea implementării acestora;

 b) recunoaște organismele de control și supraveghează activitatea acestora;

 c) ține și actualizează lista organismelor de control recunoscute pentru efectuarea inspecției și certificării producției ecologice pe teritoriul Republicii Moldova și o publică pe pagina sa web oficială, împreună cu certificatele furnizate operatorilor și grupurilor de operatori;

 d) asigură comunicarea cu Centrul Național de Acreditare (MOLDAC) sau cu un alt organism de acreditare din Uniunea Europeană semnatar al acordului de recunoaștere multilaterală a acreditării europene EA-MLA, sau cu un alt un organism de acreditare din afara Uniunii Europene care a semnat un acord multilateral de recunoaștere sub auspiciile Forumului Internațional de Acreditare;

 e) gestionează marca națională „Agricultura Ecologică – Republica Moldova”;

 f) organizează programe de informare și de pregătire cu părțile interesate în vederea promovării agriculturii ecologice;

 g) participă la cooperarea internațională în domeniul producției ecologice;

 h) asigură transmiterea către Comisia Europeană a informațiilor privind agricultura ecologică, precum și a oricăror altor informații solicitate;

 i) acordă derogări de la unele norme de producție ecologică în modul stabilit de Guvern;

 j) desemnează laboratoarele oficiale în vederea efectuării de analize, teste și diagnosticări de laborator pe probe prelevate în cursul controalelor oficiale;

 k) exercită alte atribuții prevăzute de actele normative în domeniul producției ecologice și etichetării produselor ecologice.

Articolul 38. Competențele Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor este autoritatea de control în domeniul producției ecologice și etichetării produselor ecologice, care:

 a) implementează politica statului în domeniul orientat spre garantarea siguranței și a calității producției ecologice;

 b) efectuează controale oficiale, inclusiv prelevări de probe, la operatorii înregistrați în agricultura ecologică, în conformitate cu prezenta lege și cu alte acte normative;

 c) ține și administrează bazele de date și sistemele informaționale în domeniul producției ecologice;

 d) ține, actualizează și face publică lista operatorilor și grupurilor de operatori din domeniul producției ecologice;

 e) prezintă rapoarte autorității competente, trimestrial sau la cerere; 

 f) examinează notificările și petițiile cu privire la încălcarea prevederilor prezentei legi și ale altor acte normative din domeniul producției ecologice;

 g) acordă derogări de la unele norme de producție ecologică, în modul stabilit de Guvern;

 h) exercită și alte atribuții prevăzute de actele normative în domeniul producției ecologice și etichetării produselor ecologice.

Articolul 39. Stimularea agriculturii ecologice
(1) Susținerea promovării și dezvoltării agriculturii ecologice se efectuează prin acordarea de subvenții din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural.

 (2) Mărimea și modul de acordare a subvențiilor se stabilesc de către Guvern.

Articolul 40. Derogări de la normele de producție ecologică
(1) În scopul obținerii produselor ecologice, autoritatea competentă sau, după caz, autoritatea de control poate acorda derogări de la normele de producție ecologică, cu respectarea obiectivelor și principiilor stabilite de prezenta lege.

 (2) Condițiile și procedura de acordare a derogărilor se aprobă de către Guvern.

 (3) Până la data de 30 iunie a fiecărui an, autoritatea de control pune la dispoziția autorității competente informația privind derogările acordate.

Articolul 41. Răspunderea pentru încălcarea prezentei legi
Încălcarea prezentei legi și a actelor normative de punere în aplicare a acesteia atrage după sine răspunderea civilă, contravențională sau penală în conformitate cu legislația.

Capitolul X. DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE
Articolul 42. Dispoziții tranzitorii
(1) Produsele menționate la art. 1 care au fost introduse pe piață ca produse ecologice sau în conversie înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi și care nu corespund cerințelor prevăzute de prezenta lege pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor acestor produse.

 (2) La 31 decembrie 2036, derogările acordate în temeiul art. 40 încetează.

Articolul 43. Dispoziții finale
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 iulie 2024.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 115/2005 cu privire la producția agroalimentară ecologică, cu modificările ulterioare.

(3) În termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, Guvernul:

a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislației în vigoare în concordanță cu prezenta lege;

b) va aduce actele sale normative în concordanță cu prezenta lege și va asigura elaborarea și adoptarea actelor normative necesare pentru punerea în aplicare a acesteia.


Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021