Legea Privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar

Capitolul I. DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1. Obiectul și scopul legii
(1) Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare în sectorul bugetar și reprezintă un cadru general ce cuprinde principiile, regulile și procedurile de stabilire a drepturilor salariale în raport cu ierarhia funcțiilor din sectorul bugetar.

	(2) Scopul prezentei legi constă în asigurarea unui sistem de salarizare a personalului din sectorul bugetar transparent, echitabil, atractiv, simplu de gestionat, capabil să reflecte și să remunereze performanța, în cadrul căruia salariul de bază să reprezinte principalul element al remunerației personalului.

	(3) Modul și condițiile de salarizare a personalului din sectorul bugetar țin în exclusivitate de prezenta lege și nu pot fi obiectul de reglementare a altor acte normative, cu excepția celor ce rezultă din legea respectivă.

Articolul 2. Domeniul de aplicare
Reglementările prezentei legi se aplică persoanelor cu funcții de demnitate publică, funcționarilor publici, inclusiv cu statut special, persoanelor care ocupă funcții cu statut special specifice apărării naționale, securității statului și ordinii publice, altui personal angajat în baza contractului individual de muncă în autoritățile/instituțiile bugetare finanțate integral din bugetul de stat sau din bugetele locale, precum și personalului Casei Naționale de Asigurări Sociale (în continuare – unități bugetare).

Articolul 3. Principiile sistemului unitar de salarizare
(1) Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii:

	a) supremația legii, în sensul că drepturile salariale se stabilesc cu respectarea prevederilor prezentei legi;

	b) nediscriminare, echitate și coerență, în sensul asigurării tratamentului egal și a remunerării egale pentru muncă de valoare egală;

	 c) ierarhizare, în funcție de responsabilitatea, complexitatea și importanța activității desfășurate, stabilite în urma evaluării funcțiilor din sectorul bugetar;

	d) transparență, în sensul că mecanismul de stabilire a salariilor și a altor drepturi de natură salarială face parte din categoria informațiilor de interes public;

	e) salarizarea în raport cu performanța, care presupune creșterea salariului pe orizontală, fără ca persoana să fie promovată, pe baza unui sistem de evaluare a performanței clar și obiectiv;

	f) sustenabilitate financiară, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru personalul din unitățile bugetare cu respectarea cadrului de resurse prevăzute în bugetele componente ale bugetului public național.

	(2) Reglementările prezentei legi asigură:

	a) armonizarea sistemului de salarizare a personalului din unitățile bugetare cu importanța, răspunderea, complexitatea activității și nivelul studiilor necesare pentru desfășurarea activității;

	b) stabilirea salariilor de bază ca element principal al remunerației lunare;

	c) realizarea, în baza evaluării funcțiilor, a ierarhiei salariilor de bază atît între domeniile de activitate, cît și în cadrul aceluiași domeniu;

	d) dreptul autorităților publice locale de a reglementa și de a gestiona, în condițiile prezentei legi, sub propria lor responsabilitate și în interesul public local, modul de salarizare la nivel local.

Articolul 4. Noțiuni de bază
În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni semnifică:

	grup ocupațional – grup de funcții corespunzătoare unui anumit domeniu de activitate și de funcții comune tuturor domeniilor de activitate;

	subgrup de funcții – categorii de funcții caracteristice pentru un anumit grup ocupațional, grupate în corespundere cu un set de criterii care reflectă nivelul ierarhic, nivelul studiilor necesare, nivelul de complexitate a sarcinilor, nivelul de responsabilitate;

	grilă de salarizare – formă de ierarhizare a salariilor de bază aferente funcțiilor și categoriilor de calificare. Grila de salarizare este structurată pe grade de salarizare și clase de salarizare;

	grad de salarizare – un anumit nivel în cadrul grilei de salarizare, căruia îi corespunde un interval de clase de salarizare cu un set de coeficienți de salarizare și care acoperă un grup de funcții de valoare similară conform ierarhiei rezultate în urma evaluării funcțiilor ce presupun realizarea activității comparabile din punct de vedere managerial și/sau operațional;

	grad profesional – grad de calificare, grad militar (special), grad special și rang diplomatic, acordate conform legislației în vigoare;

	clasă de salarizare – nivelul de poziționare distinctă a funcției în ierarhia generală a funcțiilor din grila de salarizare, căruia îi corespunde un coeficient de salarizare;

	coeficient de salarizare – expresie numerică care corespunde clasei de salarizare. Pe baza acestui coeficient este calculat salariul de bază pentru fiecare funcție;

	funcție similară – funcție de același fel din cadrul aceleiași unități bugetare sau din altă unitate bugetară, care implică aceleași condiții de studii, nivel de responsabilitate, complexitate și condiții de muncă;

	funcție temporar absentă – funcţie al cărei titular lipseşte de la lucru pe o perioadă de până la 60 de zile calendaristice în următoarele cazuri: în caz de boală sau traumatism, concediu de studii, concediu neplătit, detaşare la alt loc de muncă sau pe perioada stabilită de legislaţie în cazul concediului de maternitate, când salariatului i se păstrează locul de muncă, iar raporturile de serviciu nu au fost suspendate;

	funcție vacantă – funcție liberă, fără titular;

	funcție temporar vacantă – funcție cu al cărei titular au fost suspendate raporturile de serviciu/contractul individual de muncă sau al cărei titular a fost detașat ori, după caz, asigură interimatul unei funcții de conducere;

	treaptă de salarizare – nivelul salariului de bază al funcției raportat la vechimea în muncă;

	salariu de bază – element din partea fixă a remunerației lunare la care are dreptul personalul din unitățile bugetare, corespunzător clasei de salarizare stabilite în funcție de categoria de calificare, vechimea în muncă, nivelul unității bugetare la care se prestează activitatea, în corespundere cu anexele la prezenta lege;

	salariu lunar – retribuție bănească care include salariul de bază și toate sporurile, premiile și alte drepturi salariale acordate suplimentar la salariul de bază corespunzător fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar;

	registrul funcțiilor din sectorul bugetar – nomenclator de clasificare a funcțiilor în grupuri ocupaționale și subgrupuri, în funcție de specificul activității fiecărei funcții;

	raport de compresie – raport dintre valoarea minimă și valoarea maximă a salariului de bază din sectorul bugetar;

	valoare de referință – valoare corespunzătoare coeficientului de salarizare 1,00 din grila de salarizare.

Articolul 5. Coordonarea implementării sistemului unitar de salarizare
(1) Coordonarea procesului de implementare și de evaluare a politicii statului în domeniul salarizării în sectorul bugetar ține de competența Ministerului Finanțelor.

	(2) Principalele atribuții ale Ministerului Finanțelor în domeniu sînt:

	a) coordonarea și monitorizarea implementării uniforme a sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar;

	b) elaborarea/avizarea proiectelor de acte normative ce țin de salarizarea personalului din unitățile bugetare;

	c) analiza propunerilor de modificare a grilei de salarizare, a ierarhiei funcțiilor din grupele ocupaționale și a altor elemente ale sistemului unitar de salarizare, cu atragerea, după caz, a specialiștilor din domenii corespunzătoare.

Articolul 5-1. Asigurarea transparenței salarizării unor categorii de personal
Autoritățile publice, până pe data de 1 mai a fiecărui an, publică pe pagina web oficială suma totală pe anul precedent a plăților salariale (salariu lunar, indemnizații, compensații etc.) încasate de persoanele cu funcții de demnitate publică, de personalul din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, de funcționarii publici de conducere de nivel superior, de funcționarii publici de conducere care sunt conducători ai autorităților publice, inclusiv adjuncți/locțiitori, precum și de conducătorii instituțiilor publice din subordine, inclusiv adjuncți/locțiitori.

Capitolul II. CLASIFICAREA FUNCȚIILOR DIN SECTORUL BUGETAR
Articolul 6. Sistemul de clasificare și de evaluare a funcțiilor din sectorul bugetar
(1) Sistemul de clasificare și de evaluare a funcțiilor din sectorul bugetar are scopul de a sistematiza funcțiile generice din sectorul bugetar în grupuri ocupaționale și subgrupuri de funcții, în raport cu domeniul de activitate, precum și de a stabili ierarhia acestora.

	(2) Evaluarea funcțiilor incluse în registrul funcțiilor din sectorul bugetar, ierarhizarea și echivalarea acestora, în vederea stabilirii salariilor de bază, atît între grupuri ocupaționale, cît și în cadrul aceluiași grup, au la bază următoarele criterii generale:

	a) studii, cunoștințe și experiență;

	b) complexitate, creativitate și diversitate;

	c) responsabilitate decizională;

	d) conducere, coordonare și supervizare;

	e) comunicare;

	f) condiții de muncă;

	g) efort fizic și mental.

	(3) Evaluarea sistemică a funcțiilor va fi realizată, cel puțin o dată la 5 ani, de către Ministerul Finanțelor.

	(4) Modul de evaluare sistemică a funcțiilor și procesul de reevaluare sînt stabilite prin hotărîre de Guvern.

Articolul 7. Registrul funcțiilor din sectorul bugetar
(1) Registrul funcțiilor din sectorul bugetar cuprinde 8 grupuri ocupaționale corespunzătoare domeniilor de activitate bugetară, codificate cu litere, după cum urmează:

	1) Administrație publică (A);

	2) Justiție (B);

	3) Apărare națională (C);

	4) Ordine publică și securitate a statului (D);

	5) Învățămînt și cercetare (E);

	6) Cultură, tineret și sport (F);

	7) Asistență socială și sănătate (G);

	8) Funcții complexe (H).

	(2) Fiecare grup ocupațional cuprinde cîteva subgrupuri de funcții, grupate în raport cu anumite caracteristici comune. Subgrupurile de funcții sînt codificate după litera aferentă grupului ocupațional și au un număr de ordine corespunzător.

	(3) În fiecare subgrup de funcții sînt detaliate funcțiile care se încadrează în categoria respectivă, fiecare cu un cod numeric unic asociat.

	(4) Grupurile ocupaționale, subgrupurile de funcții și funcțiile din sectorul bugetar cuprinse în registrul menționat la alin. (1) din prezentul articol sînt detaliate în anexele nr. 3–10.

	(5) Autoritatea publică responsabilă de gestionarea registrului funcțiilor din sectorul bugetar este Ministerul Finanțelor.

Articolul 8. Registrul de evidență a funcțiilor la nivel de unitate bugetară
(1) Fiecare unitate bugetară ține registrul de evidență a personalului la nivel de unitate bugetară (în continuare – registru de evidență), care reflectă categoriile de funcții conform sistemului de codificare din registrul funcțiilor din sectorul bugetar menționat la art. 7.

	(2) Registrul de evidență cuprinde pentru fiecare post următoarele categorii de informații:

	a) elementele de identificare ale fiecărei persoane (nume, codul numeric personal);

	b) data angajării/numirii în unitatea bugetară;

	c) codul funcției și denumirea funcției în conformitate cu anexele la prezenta lege;

	d) codul conform Clasificatorului ocupațiilor din Republica Moldova;

	e) gradul profesional și/sau categoria de calificare, după caz;

	f) vechimea în muncă și treapta de salarizare;

	g) clasa de salarizare și coeficientul de salarizare;

	h) salariul de bază determinat în condițiile prezentei legi;

	i) denumirea și mărimea sporurilor, precum și altă informație necesară pentru evidența personalului.

	j) - abrogată.

	k) - abrogată.

	(3) - abrogat.

	(4) Formatul și modul de ținere a registrului de evidență se aprobă de Guvern.

Capitolul III. ELEMENTELE SISTEMULUI DE SALARIZARE
Articolul 9. Grila de salarizare
(1) Grila de salarizare din sectorul bugetar asigură stabilirea salariului de bază pentru fiecare funcție conform ierarhiei posturilor.

	(2) Grila de salarizare, cuprinsă în anexa nr. 1, include gradele de salarizare, clasele de salarizare și coeficienții de salarizare.

	(3) Raportul de compresie a salariilor de bază în sectorul bugetar este de 1 la 15.

Articolul 10. Componentele salariului lunar
1) Salariul lunar al personalului din unitățile bugetare pentru activitatea desfășurată pe durata normală a timpului de lucru stabilită de lege este constituit din:

	a) partea fixă, compusă din:

	– salariul de bază;

	– sporul lunar în valoare fixă;

	– sporul lunar pentru gradul profesional;

	– sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic;

	– sporul lunar pentru deținerea titlului onorific;

	b) partea variabilă, care cuprinde:

	– sporul pentru performanță;

	– sporuri cu caracter specific.

	 (2) Suplimentar la cele menționate la alin.(1), personalul unităților bugetare beneficiază, după caz, de:

	– sporul de compensare pentru munca prestată în condiții nefavorabile;

	– sporuri pentru munca suplimentară, pentru munca de noapte și/sau pentru munca prestată în zilele de sărbătoare nelucrătoare și/sau în zilele de repaus;

	– spor pentru participare în proiecte de dezvoltare finanțate din surse externe;

	– spor pentru realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerințelor de aderare la Uniunea Europeană;

	– sporul de compensare pentru munca prestată în condiţii de risc sporit pentru sănătate;

	– sporul pentru consolidarea capacităților instituționale ale autorităților publice locale amalgamate;

	– sporul pentru consolidarea capacităților manageriale ale personalului din cadrul autorităților publice locale;

	– premii unice;

	– premiu anual.

	(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1), salariul lunar al persoanelor cu funcții de demnitate publică, cu excepția directorului Serviciului Fiscal de Stat și a directorului Serviciului Vamal, și al personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică se constituie din partea fixă și plățile enumerate la alin. (2) dacă aceste plăți nu rezultă din activități declarate incompatibile prin legi speciale.

	(3-1) Prin derogare de la prevederile alin. (1), salariul lunar al persoanelor cu funcții de demnitate publică din cadrul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Serviciului de Informații și Securitate se constituie din partea fixă, sporul cu caracter specific și plățile enumerate la alin. (2) dacă aceste plăți nu rezultă din activități declarate incompatibile prin legi speciale.

	(4) Termenele, periodicitatea și locul de plată a salariului personalului din unitățile bugetare se stabilesc în conformitate cu art. 142 din Codul muncii al Republicii Moldova. Distribuirea salariului lunar al personalului din unitățile bugetare se efectuează prin intermediul serviciului guvernamental de plăți electronice, la conturile de plăți ale salariaților, în modul stabilit de Guvern.

Articolul 11. -abrogat.
Articolul 12. Salariul de bază
(1) Salariul de bază corespunde muncii prestate în cadrul programului complet de muncă în cursul unei luni.

	(2) Salariul de bază se stabilește conform coeficienților de salarizare prevăzuți în anexele nr. 3–10, în raport cu funcția deținută, nivelul de studii, categoria de calificare, gradul didactic, vechimea în muncă sau treapta de salarizare, după caz, în condițiile prezentei legi.

	(3) Clasele de salarizare și coeficienții de salarizare prevăzuți în anexele nr. 3–10 corespund treptei de salarizare I și nivelului de studii și/sau de calificare necesar pentru ocuparea funcției, după caz.

	(4) Fiecărei funcții îi corespund 6 trepte de salarizare corespunzătoare perioadelor de vechime în muncă, cu excepția funcțiilor de demnitate publică, personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, funcționarilor publici de conducere de nivel superior și a conducătorilor unităților bugetare, indiferent de statut sau categoria de personal a acestora.

	(5) Salariul de bază pentru persoanele cu funcții de demnitate publică, personalul din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, funcționarii publici de conducere de nivel superior și pentru conducătorii unităților bugetare, inclusiv adjuncții/locțiitorii, indiferent de statut sau categoria de personal a acestora, se stabilește corespunzător clasei de salarizare și coeficientului de salarizare indicate în anexele la prezenta lege, în condițiile alin. (9)–(12).

	(6) Treptele de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă sînt:

	a) treapta I – de la 0 la 2 ani – îi corespunde clasa de salarizare indicată pentru funcția respectivă conform anexelor nr. 3–10;

	b) treapta II – de la 2 la 5 ani – se adaugă 2 clase de salarizare succesive, suplimentar față de clasa de salarizare prevăzută pentru treapta I;

	c) treapta III – de la 5 la 10 ani – se adaugă 3 clase de salarizare succesive, suplimentar față de clasa de salarizare prevăzută pentru treapta I;

	d) treapta IV – de la 10 la 15 ani – se adaugă 4 clase de salarizare succesive, suplimentar față de clasa de salarizare prevăzută pentru treapta I;

	e) treapta V – de la 15 la 20 de ani – se adaugă 5 clase de salarizare succesive, suplimentar față de clasa de salarizare prevăzută pentru treapta I;

	f) treapta VI – peste 20 de ani – se adaugă 6 clase de salarizare succesive, suplimentar față de clasa de salarizare prevăzută pentru treapta I.

	(7) Atribuirea pentru personal a unei noi trepte de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă se efectuează prin actul administrativ al conducătorului unității bugetare de la data atingerii următoarei tranșe de vechime în muncă.

	(8) Modul de determinare a perioadei de vechime în muncă pentru stabilirea treptelor de salarizare se aprobă de Guvern.

	(9) Persoanele care nu au absolvit nivelul necesar de studii pentru ocuparea funcției beneficiază de salariul de bază, prevăzut de prezenta lege pentru aceste funcții, redus cu 5 clase de salarizare succesive.

	(10) Persoanele care ocupă funcții de vicepreședinte, adjunct, locțiitor, cu excepția funcțiilor care se regăsesc expres în anexele nr. 3–10, beneficiază de salariul de bază, determinat în condițiile legii, redus cu 4 clase de salarizare succesive față de clasa de salarizare indicată pentru conducătorul ierarhic superior.

	(11) Personalul unităților bugetare din partea stângă a Nistrului, al celor din satul Varnița, raionul Anenii Noi, din satele Copanca și Hagimus, raionul Căușeni, din municipiul Bender, precum și personalul din cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne și structurilor teritoriale de asistență socială din raionul Dubăsari beneficiază de salariul de bază determinat în condițiile prezentei legi, majorat cu 4 clase de salarizare succesive.

	(12) Personalul care desfășoară activitate în cadrul delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control, pe perioada activității în cadrul delegației, beneficiază de salariul de bază, determinat în condițiile prezentei legi, majorat cu 2 clase de salarizare succesive.

	(13) Salariul de bază se calculează prin înmulțirea valorii de referință stabilite cu coeficientul de salarizare corespunzător clasei de salarizare pentru funcția respectivă, determinată în condițiile prezentei legi, cu rotunjire pînă la 10 lei în favoarea salariatului.

	(14) Valoarea de referință corespunzătoare coeficientului de salarizare 1,00 se stabilește în legea bugetului de stat pentru anul respectiv.

	(15) Valoarea de referință se reexaminează anual în funcție de condițiile economice din țară și de posibilitățile bugetului public național, cel puțin la nivelul prognozat al ratei inflației.

	(16) Valoarea de referință aprobată anual nu poate fi mai mică decît cuantumul stabilit în anul precedent.

Articolul 12-1. Sporul lunar în valoare fixă
Cuantumul sporului lunar în valoare fixă se aprobă prin legea anuală a bugetului de stat, în funcție de condițiile economice din țară și de posibilitățile bugetului public național.

Articolul 13. Sporul lunar pentru grad profesional
1) Sporul lunar pentru grad profesional se plătește în mărimile specificate în anexa nr. 2.

	(2) Sporul lunar prevăzut la alin. (1) se plătește pentru timpul efectiv lucrat.

Articolul 14. Sporul lunar pentru titlul științific și/sau științifico-didactic
(1) Sporul lunar pentru titlul științific și/sau științifico-didactic se acordă:

	a) în mărime de 1100 de lei, cercetătorilor științifici și personalului de conducere care activează în organizații din domeniile cercetării și inovării, personalului științifico-didactic și de conducere din învățământul superior, care dețin titlul științific de doctor habilitat și/sau titlul științifico-didactic de profesor universitar, și/sau titlul științific de profesor cercetător;

	b) în mărime de 600 de lei, cercetătorilor științifici și personalului de conducere care activează în organizații din domeniile cercetării și inovării, personalului științifico-didactic și personalului de conducere din învățământul superior, care dețin titlul științific de doctor și/sau titlul științifico-didactic de conferențiar universitar, și/sau titlul științific de conferențiar cercetător;

	c) în mărime de 50% din cuantumurile stabilite la lit. a) și b), personalului din alte domenii de activitate care deține titlul științific de doctor habilitat sau doctor în științe în specialitatea ce corespunde obligațiilor funcției.

	(2) Sporul lunar pentru titlul științific și/sau științifico-didactic se acordă proporțional timpului lucrat în limitele duratei zilnice normale a timpului de muncă sau ale unei norme didactice, din data conferirii titlului științific și/sau științifico-didactic de către instituțiile abilitate, confirmat de Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare.

Articolul 15. Sporul lunar pentru titlul onorific
(1) Sporul lunar pentru titlul onorific se stabilește persoanelor distinse cu titluri onorifice, după cum urmează:

	a) „Artist al Poporului”, „Maestru în Artă” – în mărime de 250 de lei;

	b) „Emerit”, „Om Emerit”, „Maestru al Literaturii”, „Meșter-Faur”, „Maestru Emerit al Sportului” – în mărime de 200 de lei;

	c) „Maestru Internațional al Sportului”, „Maestru Internațional” – în mărime de 150 de lei;

	d) „Maestru al Sportului” – în mărime de 100 de lei.

	(2) Sporul lunar pentru titlul onorific se plătește în sumă fixă doar la locul de muncă de bază și se stabilește pentru un singur titlu, cel mai înalt, cu condiția exercitării unei funcții corespunzătoare profilului.

Articolul 16. Sporul pentru performanță
(1) Sporul pentru performanță are drept scop stimularea individuală a personalului unităților bugetare de a obține rezultate optime în activitate.

	(2) Mijloacele necesare pentru acordarea sporului pentru performanță se alocă anual în limita a 10% din suma anuală a salariilor de bază pentru personalul cu drept de a beneficia de spor de performanță.

	(3) Sporul pentru performanță se acordă lunar și se achită concomitent cu salariul, conform performanței individuale obținute, personalului unităților bugetare, cu excepția personalului de deservire tehnică, auxiliar și muncitoresc, pentru care sporul pentru performanță se acordă fără evaluarea performanței individuale.

	(3-1) - abrogat.

	(4) Sporul pentru performanță nu se acordă persoanelor care au fost sancționate disciplinar, pentru perioada valabilității sancțiuni. În cazul anulării de către instanța de judecată a actului administrativ de sancționare a angajatului, sporul se acordă pentru perioada care începe la data anulării sancțiunii.

	(5) Modul de stabilire a sporului pentru performanță se aprobă de Guvern.

Articolul 17. Sporuri cu caracter specific
(1) Personalul din unitățile bugetare beneficiază, după caz, de sporuri specifice grupului ocupațional sau categoriei de personal în modul stabilit de Guvern. Pentru autoritatea responsabilă de exercitarea controlului parlamentar, modul de acordare a sporului cu caracter specific se aprobă de Biroul permanent al Parlamentului.

	(2) Suma anuală a sporurilor cu caracter specific incluse în partea variabilă a salariului lunar nu va depăși:

	a) pentru personalul din domeniile învățământului, cercetării, culturii, tineretului, sportului, asistenței sociale – 10% din suma anuală a salariilor de bază pentru personalul cu drept de a beneficia de spor cu caracter specific;

	b) pentru personalul din domeniul apărării naționale, securității statului și ordinii publice – 20% din suma anuală a salariilor de bază pentru personalul cu drept de a beneficia de spor cu caracter specific;

	b1) prin derogare de la prevederile lit. b), pentru personalul din domeniul apărării naționale, securității statului și ordinii publice implicat în activități speciale de combatere a terorismului – 120% din suma anuală a salariilor de bază pentru personalul cu drept de a beneficia de spor cu caracter specific;

	c) pentru personalul medical, inclusiv care deține funcții publice cu statut special, din autoritățile/instituțiile/structurile medicale, din Centrul de Medicină Legală și din instituțiile de asistență socială – 75% din suma anuală a salariilor de bază pentru personalul cu drept de a beneficia de spor cu caracter specific;

	d) pentru personalul din autoritatea responsabilă de exercitarea controlului parlamentar, de stabilirea, coordonarea și monitorizarea implementării politicilor și priorităților Președintelui Republicii Moldova – 40% din suma anuală a salariilor de bază pentru personalul cu drept de a beneficia de spor cu caracter specific;

	e) pentru personalul din autoritatea responsabilă de controlul constituționalității – 40% din suma anuală a salariilor de bază pentru personalul cu drept de a beneficia de spor cu caracter specific;

	f) pentru personalul din autoritatea responsabilă de activitatea de monitorizare informațională, comunicare strategică și combatere a dezinformării – 40% din suma anuală a salariilor de bază pentru personalul cu drept de a beneficia de spor cu caracter specific;

	g) pentru personalul din autoritățile responsabile de supravegherea și controlul de stat în domeniile transportului rutier, feroviar și naval, precum și în domeniile muncii și securității și sănătății în muncă – 20% din suma anuală a salariilor de bază pentru personalul cu drept de a beneficia de spor cu caracter specific.

	(3) Pentru autoritățile responsabile de administrarea veniturilor fiscale și vamale și responsabile de certificare, supraveghere și control în domeniul aviației civile, limitele sporurilor cu caracter specific se aprobă de Guvern.

Articolul 18. Sporul de compensare pentru munca prestată în condiții nefavorabile
(1) Sporul de compensare pentru munca prestată în condiții nefavorabile se stabilește în funcție de gradul de nocivitate a lucrărilor îndeplinite, conform rezultatelor atestării locurilor de muncă, corespunzător cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.

	(2) Lista-tip a lucrărilor și locurilor de muncă, precum și mărimea concretă a sporului de compensare pentru munca prestată în condiții nefavorabile se stabilesc de Guvern.

Articolul 18-1. Sporul de compensare pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate
(1) Pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate în perioada stării de urgență, de asediu sau de război ori în perioada stării de urgență în sănătate publică, personalul din unitățile bugetare poate beneficia de spor de compensare pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate.

	(2) Sporul de compensare pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate se acordă în conformitate cu art. 139-1 din Codul muncii nr. 154/2003, în mărime de până la 100% din salariul de bază.

	(3) Mărimea concretă a sporului de compensare se stabilește de către conducătorul unității bugetare în funcție de volumul de lucru și de nivelul de pregătire profesională ale personalului implicat în prestarea muncii în condiții de risc sporit pentru sănătate.

Articolul 19. Sporuri pentru munca suplimentară, pentru munca de noapte și pentru munca prestată în zilele de sărbătoare nelucrătoare și/sau în zilele de repaus
(1) Pentru munca suplimentară, personalul unităților bugetare are dreptul la:

	a) spor pentru orele de muncă prestate în afara duratei normale a timpului de muncă sau în zilele de sărbătoare nelucrătoare și/sau în zilele de repaus pentru activități desfășurate potrivit atribuțiilor postului, dacă orele de muncă suplimentară sau zilele de sărbătoare nelucrătoare și/sau zilele de repaus nu sunt compensate cu alte ore/zile libere în conformitate cu legile speciale/contractele colective de muncă/regulamentele interne;

	b) spor pentru munca de noapte.

	(2) Sporul pentru orele de muncă prestate în afara duratei normale a timpului de muncă sau în zilele de sărbătoare nelucrătoare şi/sau în zilele de repaus pentru activităţi desfăşurate potrivit atribuţiilor postului se stabileşte în condiţiile art. 103–105 din Codul muncii al Republicii Moldova, în mărime dublă a salariului de bază pe unitate de timp.

	(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică persoanelor salarizate prin cumul de funcții în cadrul aceleiași unități bugetare.

	(4) Personalul care, potrivit programului normal de lucru, își desfășoară activitatea între orele 22.00 și 6.00 beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de timp de un spor în mărime de 50% din salariul de bază pe unitate de timp, în condițiile stabilite la art. 103 și 159 din Codul muncii al Republicii Moldova.

Articolul 20. Spor pentru participare în proiecte de dezvoltare finanțate din surse externe
(	(1) Pentru participare în proiecte de dezvoltare finanțate integral din surse externe nerambursabile în cadrul unității bugetare în care este angajat, personalul din unitățile bugetare poate beneficia de un spor, al cărui cuantum este stabilit de către conducătorul unității bugetare. În cazul proiectelor de dezvoltare finanțate parțial sau integral din surse externe rambursabile, cuantumul sporului nu va depăși limita de 75% din salariul de bază.

	 (2) Sporul pentru participare în proiecte de dezvoltare finanțate din surse externe se acordă din contul și în limita mijloacelor prevăzute pentru retribuirea muncii în acordurile/contractele de finanțare.

Articolul 20-1. Spor pentru realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerințelor de aderare la Uniunea Europeană
(1) Pentru implicare nemijlocită în realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerințelor de aderare la Uniunea Europeană, personalul din autoritățile publice poate beneficia de un spor în mărime de până la 50% din salariul de bază.

	(2) Modul de stabilire a sporului pentru realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerințelor de aderare la Uniunea Europeană se aprobă de către Guvern.

Articolul 20-2. Sporul pentru consolidarea capacităților instituționale ale autorităților publice locale amalgamate
(1) Sporul pentru consolidarea capacităților instituționale ale autorităților publice locale se stabilește personalului din cadrul autorităților publice locale amalgamate.

	(2) Criteriile și condițiile de stabilire a sporului pentru consolidarea capacităților instituționale ale autorităților publice locale amalgamate se aprobă de către Guvern.

	(3) Sporul pentru consolidarea capacităților instituționale ale autorităților publice locale amalgamate se acordă în baza unui regulament intern aprobat prin decizie a consiliului local.

Articolul 20-3. Sporul pentru consolidarea capacităților manageriale ale personalului din cadrul autorităților publice locale
Pentru consolidarea capacităților manageriale ale personalului din cadrul autorităților publice locale de nivelul întâi se acordă un spor în mărime de 50% din salariul de bază pentru funcțiile de primar, viceprimar și secretar al consiliului local, conform statelor de personal avizate și înregistrate de către Cancelaria de Stat.

Articolul 21. Premii unice
1) Personalul din unitățile bugetare poate beneficia de premii unice cu prilejul sărbătorilor profesionale și al zilelor de sărbătoare nelucrătoare, care se plătesc din contul economiei mijloacelor alocate pentru retribuirea muncii pe anul respectiv, dar nu mai mult de 5% din fondul anual de salarizare la nivel de unitate bugetară.

	(2) Cuantumul premiului unic, în fiecare caz în parte, nu va depăși salariul de bază al persoanei premiate.

	(3) Premii unice pot fi acordate și drept măsuri de stimulare, dacă acestea sunt prevăzute în legi speciale, cu respectarea condițiilor alin. (1) și (2) din prezentul articol.

Articolul 21-1. Premiu anual
(1) Personalul din unitățile bugetare poate beneficia de premiu anual pentru rezultatele activității în anul de gestiune, proporțional timpului efectiv lucrat în anul respectiv.

	(2) Indicii și mărimile premiilor pentru conducătorii unităților bugetare se stabilesc de către organul ierarhic superior. Mărimea maximă a premiilor pentru conducători nu poate depăși 50% din salariul de bază.

	(3) Premiul anual nu se acordă salariaților care, în cursul anului, au desfășurat o activitate profesională ineficientă sau necorespunzătoare ori au fost sancționați disciplinar, pentru perioada termenului de validitate a sancțiunii disciplinare aplicate salariatului în anul de gestiune.

	(4) Pentru acordarea premiului anual se utilizează mijloacele fondului de salarizare în mărime de până la 50% din salariile de bază ale persoanelor cu drept de a beneficia de premiu anual.

	(5) Modul de acordare a premiului anual se stabilește de Guvern.

Capitolul IV. SALARIZAREA ANGAJAȚILOR ÎN CONDIȚII SPECIALE
Articolul 22. Salarizarea personalului în cazul exercitării cu caracter temporar a unei funcții de conducere (interimat)
(1) În perioada interimatului, persoana care exercită temporar o funcție de conducere are dreptul la salariul de bază corespunzător acestei funcții, stabilit în condițiile art. 12, și beneficiază de drepturile salariale aferente funcției de conducere respective.

	(2) Dacă salariul lunar prevăzut pentru funcția în care este asigurat interimatul este inferior celui de care persoana beneficia pentru funcția anterioară, se va păstra salariul lunar corespunzător funcției de bază.

	(3) Interimatul unei funcții de conducere se realizează prin numirea temporară a unei persoane angajate, cu acordul scris al acesteia, care îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea funcției de conducere respective, dacă legile speciale nu prevăd altfel.

	(31) Nu se consideră interimat situația când funcția de conducere este exercitată temporar de către locțiitorul titularului funcției în cauză.

	(4) Interimatul funcției de conducere poate fi asigurat pentru o perioadă de maximum 6 luni, care poate fi prelungită, cu acordul scris al persoanei care asigură interimatul, cu încă 6 luni, dacă legile speciale nu prevăd altfel.

Articolul 23. Salarizarea în cazul prestării muncii prin cumul
(1) Funcțiile vacante și temporar vacante care nu au putut fi ocupate prin concurs pot fi ocupate prin cumul de către persoane din aceeași unitate bugetară sau din altă unitate bugetară numai în condițiile în care programul funcției cumulate nu se suprapune cu cel corespunzător funcției de bază.

	(2) Condițiile generale de prestare a muncii prin cumul de către angajați sînt reglementate de prevederile Codului muncii al Republicii Moldova, dacă legile speciale nu prevăd altfel.

	(3) Condițiile specifice de prestare a muncii prin cumul de către anumite categorii de angajați sînt prevăzute în anexele la prezenta lege.

	(4) Salarizarea cumularzilor se efectuează în conformitate cu condițiile prevăzute de prezenta lege pentru ceilalți salariați din unitatea respectivă, pentru munca realmente prestată sau timpul efectiv lucrat.

Articolul 24. Retribuirea muncii în caz de cumulare a atribuțiilor funcției de bază cu atribuțiile unei funcții vacante, temporar vacante sau temporar absente
(1) Suplimentele pentru cumularea atribuțiilor funcției deținute cu atribuțiile unei funcții vacante sau temporar absente se stabilesc personalului cu funcții de conducere și de execuție, prin actul administrativ al conducătorului unității bugetare, pe parcursul lunii gestionare, în limita economiei de mijloace din fondul de salarizare al unității bugetare. Cuantumul suplimentelor menționate nu va depăși 100% din salariul de bază corespunzător treptei I de salarizare, stabilit în conformitate cu art. 12 pentru funcția vacantă, temporar vacantă sau temporar absentă.

	(2) În cazul cumulării atribuțiilor unei funcții de către mai mulți angajați, cuantumul suplimentului de plată pentru cumulare se stabilește proporțional volumului lucrărilor executate de către fiecare dintre ei, în limitele salariului de bază stabilit pentru funcția cumulată. Lista profesiilor cumulate nu se limitează.

	(3) Nu se permite cumularea atribuțiilor altor funcții în orele de program conducătorilor unităților bugetare, inclusiv adjuncților/locțiitorilor, și personalului din corpul profesoral-didactic, cu excepția cazurilor stabilite de prezenta lege.

	(4) Nu se plătesc suplimente pentru executarea de către locțiitorii titulari a obligațiilor funcțiilor de conducere vacante, temporar vacante sau temporar absente.

	(5) În cazul îndeplinirii obligațiilor funcției de conducere vacante, temporar vacante sau temporar absente, inclusiv ale funcției de demnitate publică, de către angajatul care nu este locțiitor titular, fără a exercita obligațiile funcției de bază, persoanei în cauză i se plătește salariul lunar, determinat în condițiile legii, pentru funcția conducătorului absent.

Articolul 24-1. Retribuirea muncii în timpul de staţionare
Retribuirea timpului de staţionare produsă din cauze ce nu depind de angajator sau salariat se efectuează în mărimea salariului de bază al personalului, stabilit la data dispunerii staţionării, dar nu mai puţin decât mărimea minimă în sectorul bugetar prevăzută la art. 27 alin. (2).

Capitolul V. ÎNCADRAREA PERSONALULUI ÎN CLASELE DE SALARIZARE  ȘI ALTE DREPTURI ALE PERSONALULUI
Articolul 25. Încadrarea personalului
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, personalului din unitățile bugetare i se atribuie funcțiile, treptele de salarizare, clasele și coeficienții de salarizare stabiliți în anexele la prezenta lege, corespunzător grupului ocupațional din care face parte funcția.

	(2) Încadrarea personalului se face prin actul administrativ al conducătorului unității bugetare și se comunică în scris, sub semnătură, fiecărei persoane.

	(3) Actul administrativ comunicat fiecărei persoane va conține informația aferentă funcției respective privind denumirea acesteia, treapta de salarizare, clasa și coeficientul de salarizare corespunzător, cuantumul salariului de bază stabilit și, după caz, sporul pentru gradul profesional.

	(4) În cazul în care funcția deținută în luna anterioară intrării în vigoare a prezentei legi nu se regăsește în anexele la prezenta lege, încadrarea persoanei se va face prin asimilarea funcției anterior deținute cu una dintre funcțiile din anexele menționate.

	(5) Poziționarea provizorie a funcției asimilate în grila de salarizare se efectuează, la propunerea unității bugetare, de către Ministerul Finanțelor, printr-un act administrativ, pînă la introducerea modificărilor de rigoare în prezenta lege.

Articolul 26. Promovarea, transferul, detaşarea personalului
(1) Salariile de bază în cazul promovării, transferului, detaşării personalului unităţilor bugetare se stabilesc conform coeficienţilor de salarizare pentru funcţiile respective, ținând cont de treapta de salarizare.

	(2) În cazul detaşării, personalul beneficiază, pe lângă salariul de bază, şi de celelalte drepturi salariale acordate personalului din unitatea bugetară în care a fost detaşat, în condiţiile prezentei legi.

	(3) În cazul în care, în urma detaşării, salariul lunar stabilit este inferior celui de care a beneficiat până la detaşare, personalului detaşat i se va plăti diferenţa de salariu.

	(4) Drepturile salariale pe perioada detaşării se acordă în conformitate cu prevederile art. 72 din Codul muncii nr. 154/2003.

Capitolul VI. DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE
Articolul 27. Garanții salariale pentru personalul din unitățile bugetare
(1) În cazul în care, pentru unii salariați din unitățile bugetare, salariul lunar calculat începînd cu 1 decembrie 2018 pentru o funcție cu durata normală a timpului de muncă este mai mic decît salariul mediu lunar calculat anterior intrării în vigoare a prezentei legi, acestora li se va plăti diferența de salariu.

	(1-1) Salariaților din unitățile bugetare care la data de 1 decembrie 2018 asigurau interimatul unei funcții publice de conducere și la încetarea acestuia au revenit în funcția exercitată anterior interimatului li se va achita diferența de salariu. Diferența de salariu se garantează în cazul în care salariile calculate prin aplicarea prezentei legi sunt inferioare salariilor medii lunare calculate pentru funcțiile ocupate anterior asigurării interimatului unei funcții publice de conducere.

	(2) În cazul în care, pentru unii salariaţi din unităţile bugetare, prin aplicarea prezentei legi, salariul lunar calculat pentru o funcţie cu durata normală a timpului de muncă este mai mic de 5000 de lei, aceştia vor beneficia de plăţi compensatorii. Plata compensatorie se determină ca diferență dintre suma de 5000 de lei și salariul lunar calculat în condiţiile prezentei legi şi se recalculează proporţional timpului efectiv lucrat.

	(3) În cazul în care, pentru unele persoane angajate în cadrul persoanelor juridice al căror statut s-a modificat prin efectul Legii nr. 140/2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, salariile calculate prin aplicarea prezentei legi sînt inferioare salariilor medii lunare calculate anterior modificării statutului, acestora li se garantează diferența de salariu.

	(4) Modul de calculare a salariului mediu lunar luat în calcul pentru stabilirea diferenței de salariu și a plăților compensatorii potrivit prezentului articol se stabilește de Guvern.

	(5) Garanţiile prevăzute la alin. (1)–(3) se aplică pentru perioada de activitate în unitatea bugetară respectivă, în aceeași funcţie sau într-o funcţie mai avansată.

	(5-1) În cazul în care, pentru unele persoane transferate într-o funcție similară sau într-o funcție mai avansată ca urmare a reorganizării autorității/instituției administrației publice centrale de specialitate și transferării unor domenii de activitate sau funcții de la o unitate bugetară către alta, salariile calculate prin aplicarea prezentei legi sunt inferioare salariilor medii lunare calculate anterior transferării, acestora li se garantează diferența de salariu.

	 (6) Prevederile prezentului articol nu se aplică funcționarilor publici, inclusiv cu statut special, din cadrul autorităților responsabile de administrarea veniturilor fiscale și vamale.

Articolul 28. - abrogat.
Articolul 29. Valori de referință tranzitorii
(1) În primii ani de implementare a prezentei legi pot fi utilizate, pentru unele categorii de angajați, valori de referință derogatorii de la valoarea generală.

	(2) La valorile de referință derogatorii nu se aplică prevederile art. 12 alin. (15).

Articolul 30. Dispoziții finale
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 decembrie 2018.

 (2) - abrogat.

 (3) Guvernul, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi:

 a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislației în conformitate cu prezenta lege;

 b) va aduce actele sale normative în concordanță cu prezenta lege și va adopta actele normative necesare pentru executarea prezentei legi.

 (4) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

 – Legea nr. 355/2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar;

 – Legea nr. 48/2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici;

 – Legea nr. 328/2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor.


Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021