Legea Regnului animal

По всему тексту Закона слова «Министерством сельского хозяйства, регионального развития и окружающей среды» и «Министерством здравоохранения, труда и социальной защиты» заменить соответственно словами «Министерством сельского хозяйства и пищевой промышленности» и «Министерством здравоохранения» 

Парламент принимает настоящий закон.

	Животный мир, как один из основных компонентов естественных биоценозов, играет важную роль в поддержании экологического равновесия. Ряд видов животных служат источником для получения промышленного, лекарственного сырья, пищевых продуктов и других материальных ценностей необходимых для удовлетворения потребностей населения и национальной экономики, другие виды используются в научных, культурно-воспитательных и эстетических целях.

	Настоящий закон является правовой основой для обеспечения эффективной охраны и рационального использования ресурсов животного мира.

Titlul I. DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Domeniul de acţiune a legii
(1) Prezenta lege reglementează relaţiile în domeniul protecţiei şi folosirii animalelor sălbatice (mamifere, păsări, reptile, amfibii, peşti, insecte, crustacee, moluşte etc.), denumite în continuare animale, care vieţuiesc în mod natural pe uscat, în apă, în atmosferă sau în sol, populează permanent sau temporar teritoriul republicii.

 (2) Relaţiile în domeniul protecţiei şi folosirii animalelor domestice, precum şi a animalelor sălbatice întreţinute în captivitate sau semicaptivitate în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice, sînt reglementate de legislaţia respectivă.

Articolul 2. Definiţia termenilor speciali
În sensul prezentei legi se definesc:

 animale rare, periclitate şi vulnerabile - specii de animale care sînt în pericol de dispariţie şi se întîlnesc într-un număr de indivizi insuficient pentru restabilirea şi automenţinerea populaţiei în condiţii naturale;

 arie de protecţie specială avifaunistică – spaţiu natural destinat conservării, menţinerii şi, după caz, readucerii într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice în vederea protecţiei speciilor de păsări migratoare sălbatice;

 biocenoză - sistem biologic care reprezintă o totalitate de populaţii ale diferitelor specii de animale, plante şi microorganisme care populează anumite biotopuri;

 biotop - teritoriu de viaţă limitat, cu condiţii ecologice relativ similare, populat de o biocenoză caracteristică;

 colecţii de animale din fauna sălbatică - serii de animale vii sau împăiate şi preparate, adunate, dispuse şi păstrate în grădini zoologice sau muzee, care reprezintă valori ştiinţifice, artistice etc.;

 echilibru ecologic - ansamblu de stări ale unui ecosistem, a cărui dinamică asigură stabilitatea structurii şi funcţiilor acestuia;

 fondul ariilor naturale protejate de stat – terenuri reprezentative cu valoare ştiinţifică, istorică, estetică, cultural-educativă în care vieţuiesc animale şi plante rare şi valoroase şi comunităţile lor;

 gospodărie cinegetică complexă – teren de vînătoare îngrădit sau neîngrădit, cu o arie de peste 200 ha de teritoriu silvic şi/sau agricol, în care se desfăşoară activităţi de gestionare a gospodăriei cinegetice – se creează remize, sărării, adăpătoare, troace şi alte instalaţii provizorii pentru dezvoltarea stabilă şi durabilă a faunei cinegetice – şi în care se efectuează vînătoarea. Din gospodăria cinegetică complexă pot face parte parcul de vînătoare şi/sau voliera de vînătoare;

 habitat - loc sau tip de loc în care un organism sau o populaţie există în mod natural;

 parc de vînătoare – teren de vînătoare îngrădit, cu aria între 10 şi 200 ha de teritoriu silvic şi/sau agricol, pentru întreţinerea faunei cinegetice în captivitate şi efectuarea vînătorii;

 produse ale activităţii vitale a animalelor - bunuri rezultate din activitatea vitală a animalelor fără ca acestea din urmă să fie scoase din mediul natural;

 proprietate utilă a animalelor - trăsătură care caracterizează animalele prin calitatea lor folositoare pentru mediul ambiant, populaţie, agricultură, silvicultură etc.;

 pescuit industrial - popularea, creşterea şi dobîndirea peştelui pentru alimentare;

 pescuit sportiv şi de amatori - dobîndire a peştelui pentru folosire particulară;

 eglementarea efectivului animalelor de vînat – capturarea în stare vie, imobilizarea, strămutarea, sacrificarea, vînătoare sportivă și de amatori, vînătoarea de selecție a animalelor sălbatice în cazul depășirii numărului optimal al acestora și în cazul epizootiilor;

 regn animal - cea mai mare categorie sistematică în biologie. Totalitatea unor specii de animale care vieţuiesc în mod natural pe uscat, în apă, în atmosferă sau în sol, inclusiv monocelulare, nevertebrate şi cordate;

 vînătoare sportivă şi de amatori - căutarea, depistarea şi urmărirea de către om, a animalelor în scopul de a le vîna pentru folosire particulară;

 volieră de vînătoare – teren de vînătoare îngrădit, cu aria de pînă la 10 ha de teritoriu silvic şi/sau agricol, pentru întreţinerea faunei cinegetice în captivitate în scopul înmulţirii acesteia şi pentru dresajul de teren al cîinilor de vînătoare, pentru organizarea de competiţii şi testări chinologice.

 vînătoare de selecție – acțiune de extragere prin vînătoare din populațiile de vînat sedentar (mamifere copitate) a animalelor degenerate, bolnave, accidentate, rănite, cu deviații comportamentale evidente, de ambele sexe și de toate categoriile de vîrstă;

Articolul 3. Proprietatea asupra regnului animal
(1) Regnul animal este proprietate a statului. Asigurarea ocrotirii şi conservării regnului animal constituie responsabilitatea statului.

 (2) Resursele regnului animal pot fi folosite potrivit prevederilor titlului III.

Articolul 4. Administrarea de stat în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal
Administrarea de stat în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal se realizează de către Guvern prin intermediul autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, autorităţilor administraţiei publice locale.

Articolul 5. Competenţa Guvernului şi a autorităţilor administraţiei publice locale
(1) Guvernul adoptă acte normative şi standarde ecologice în domeniul protecţiei şi folosirii raţionale a animalelor şi habitatului lor, aprobă programele de stat în scopul menţinerii echilibrului, ecologic şi diversităţii regnului animal, organizează realizarea lor.

 (2) Autorităţile administraţiei publice locale de comun acord cu Inspectoratul pentru Protecția Mediului exercită controlul asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal, coordonează amplasamentele obiectelor care afectează starea regnului animal, programele de acţiuni în domeniul protecţiei, folosirii şi reproducerii regnului animal, efectuează măsuri de protecţie şi ameliorare a habitatului animalelor, limitează drepturile beneficiarilor regnului animal.

Articolul 7. Cerinţele principale privind protecţia şi folosirea resurselor regnului animal
La planificarea şi realizarea măsurilor care pot afecta habitatul animalelor şi starea regnului animal se va asigura respectarea următoarelor cerinţe:

 a) conservarea diversităţii de specii de animale care vieţuiesc în mod natural;

 b) protecţia şi ameliorarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor;

 c) conservarea integrităţii biocenozelor;

 d) reglementarea efectivului de animale în scopul menţinerii echilibrului ecologic, ocrotirii sănătăţii populaţiei şi prevenirii pagubelor ce pot fi cauzate economiei naţionale;

 e) repararea completă a pagubelor cauzate habitatului animalelor şi regnului animal şi alocarea de mijloace cu destinaţie specială pentru restabilirea efectivului de animale sau a mediului lor de trai;

 f) luarea măsurilor necesare pentru menţinerea populaţiei speciilor la nivelul cerinţelor ecologice, ştiinţifice şi culturale, ţinînd cont de condiţiile economice şi de recreare din teritoriu, sau crearea condiţiilor pentru adaptarea populaţiei speciilor la condiţiile respective.

Articolul 8. Participarea organizaţiilor social-politice şi obşteşti la realizarea măsurilor de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal
Organizaţiile social-politice, sindicatele, societăţile vînătorilor şi pescarilor, societăţile ştiinţifice şi alte organizaţii obşteşti pot acorda sprijin autorităţilor publice şi pot participa nemijlocit la munca de educaţie ecologică a populaţiei, la realizarea măsurilor de protecţie şi folosire raţională a resurselor regnului animal, pot crea, conform regulamentelor (statutelor) lor, de comun acord cu Inspectoratul pentru Protecția Mediului şi cu autorităţile administraţiei publice locale inspectorate ecologice obşteşti.

Articolul 9. Participarea cetăţenilor la realizarea măsurilor de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal.
Cetăţenii sînt datori să păstreze şi să ocrotească regnul animal. Ei pot participa personal sau prin intermediul organizaţiilor obşteşti la realizarea măsurilor de protecţie, folosire raţională a resurselor regnului animal, pot prezenta propuneri corespunzătoare autorităţilor publice şi organizaţiilor obşteşti, pot comunica despre încălcările legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal.

Articolul 10. Coordonarea activităţii de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal
Coordonarea în comun cu instituţiile ştiinţifice, serviciile sanitaro-epidemiologice, de protecţie a plantelor, veterinare, de extragere a resurselor naturale, cu organizaţiile obşteşti etc. a programelor de acţiuni în domeniul protecţiei folosirii şi reproducerii resurselor regnului animal se efectuează de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător şi autorităţile administraţiei publice locale.

Titlul II. PROTECŢIA REGNULUI ANIMAL
Articolul 11. Măsurile de asigurare a protecţiei regnului animal
Protecţia regnului animal se asigură prin:

 a) stabilirea regulilor, normelor, termenelor şi altor cerinţe de protecţie, folosire şi reproducere a resurselor regnului animal;

 b) prevederea măsurilor de protecţie a animalelor în proiectele de amenajare a teritoriului, de irigaţie, de construcţii şi în alte proiecte;

 c) neadmiterea folosirii neautorizate a resurselor regnului animal;

 c-1) vînătoarea de selecție;

 d) protecţia şi ameliorarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor;

 e) încasarea amenzilor şi despăgubirilor pentru pagubele cauzate animalelor şi habitatului lor;

  f) crearea de arii naturale protejate de stat;

 f-1) crearea de noi biotopuri, protecţia celor existente sau restabilirea biotopurilor degradate;

 g) reproducerea în condiţii de captivitate a speciilor de animale rare, periclitate şi vulnerabile;

 h) limitarea scoaterii animalelor din mediul natural şi aclimatizarea de specii noi;

 i) recultivarea terenurilor deteriorate şi crearea condiţiilor de vieţuire şi reproducere pentru speciile de animale folositoare;

 j) acordarea de ajutor animalelor în caz de îmbolnăvire sau pericol de pieire, ca urmare a calamităţilor naturale şi a altor cauze;

 k) efectuarea de cercetări ştiinţifice în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal;

 l) efectuarea monitoringului asupra proceselor şi fenomenelor ce au loc în lumea animală;

 m) educaţia ecologică a populaţiei.

Articolul 12. Măsuri de prevenire și reducere a impactului asupra regnului animal, habitatului, condițiilor de reproducere și căilor de migrație a animalelor
(1) Planificarea, proiectarea și executarea lucrărilor de desțelenire, irigație, desecare, defrișare, extracție a zăcămintelor, construcție a diferitelor obiective, întocmire a rutelor turistice, creare a zonelor de agrement, amplasare a căilor ferate, șoselelor, conductelor, canalelor, barajelor au loc numai dacă, în prealabil, activitățile planificate au fost supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și/sau, după caz, evaluării biodiversității în conformitate cu Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

Articolul 13. Coordonarea privind amplasamentele obiectivelor care afectează starea regnului animal
(1) Selectarea amplasamentelor obiectivelor se coordonează de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecția mediului, ca urmare a participării în cadrul comisiilor de selectare a terenurilor, prin semnarea actelor de selectare a terenurilor respective.

 (2) În caz de dezacord al autorității centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale și cu protecția mediului cu unele poziții din actele de selectare a terenurilor, aceasta eliberează un aviz în care expune cauzele dezacordului, care se anexează la actele de selectare.

Articolul 14. Prevenirea pieirii animalelor la efectuarea unor procese de producţie
(1) La efectuarea lucrărilor agricole, de construcţie, de exploatare a mijloacelor de transport etc., persoanele fizice şi juridice sînt obligate să ia măsuri pentru prevenirea pieirii animalelor.

 (2) Se interzice incendierea vegetaţiei uscate, păstrarea materialelor şi deşeurilor de producţie fără respectarea măsurilor stabilite pentru prevenirea pieirii animalelor.

 (3) Se interzice amplasarea fermelor eoliene şi reţelelor electrice în ariile naturale protejate de stat şi în căile de migraţie intensă a pasărilor sălbatice, iar în cazul reţelelor electrice existente, trebuie amenajate dispozitive de semnalizare vizuală prin montarea deasupra conductorului de protecţie la traversări a balizelor sferice alb-roşu, din fibră de sticlă cu diametrul de minimum 600 mm, iar distanţele între balize – de 50 m. Lanţurile de izolatoare trebuie să aibă o lungime de minimum 6 m, astfel încît păsările de talie mare să nu poată închide circuitul între două conductoare aflate la potenţial diferit.

Articolul 14-1. Vînătoarea de selecție
Vînătoarea de selecție se organizează și se efectuează de către gestionarul fondului de vînătoare, iar în ariile naturale protejate de stat – de către angajații gestionarului. Vînătoarea de selecție se realizează individual, la pîndă, cu armă cu țeavă ghintuită. Modul de organizare și de desfășurare a vînătorii de selecție se stabilește printr-un regulament elaborat de autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecția mediului înconjurător, aprobat de Guvern.

Articolul 15. Protecţia animalelor pe teritoriul fondului de arii naturale protejate de stat
Protecţia animalelor şi folosirea lor pe teritoriul fondului de arii naturale protejate de stat se realizează conform legislaţiei.

Articolul 16. Protecţia speciilor de animale rare, periclitate şi vulnerabile
(1) Speciile de animale rare, periclitate şi vulnerabile sînt în mod obligatoriu protejate de stat şi se includ în Cartea Roşie a Republicii Moldova.

 (2) Speciile de animale rare, periclitate şi vulnerabile, incluse în Cartea Roşie, sînt protejate conform prezentei legi şi altor acte normative. Nu se admit acţiuni care pot conduce la pieirea, reducerea efectivului, precum şi la degradarea habitatului speciilor de animale menţionate.

 (3) Pentru protecţia speciilor incluse în Cartea Roşie se stabilesc următoarele măsuri:

 a) crearea obiectelor şi complexelor din fondul ariilor naturale protejate de stat, prioritar pe terenurile unde sînt răspîndite animalele incluse în Cartea Roşie şi pe căile de migraţie a unor astfel de specii de animale;

 b) interzicerea scoaterii animalelor din mediul natural, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 27 alin. (3);

 c) interzicerea deranjării animalelor în habitatul lor natural, în special în perioadele de reproducere, de hibernare şi de migraţie.

Articolul 17. Colecţiile de animale din fauna sălbatică
(1) Înfiinţarea şi completarea colecţiilor de animale din fauna sălbatică (colecţii de animale vii în grădinile zoologice, precum şi de animale împăiate, preparate anatomice etc. ) de către persoane juridice prin scoaterea animalelor din mediul natural în aceste scopuri se realizează conform prevederilor art. 23, 26-28.

 (2) Importanţa ştiinţifică, culturală, educaţională şi estetică a colecţiei se stabileşte de grupul de experţi al colecţiilor, care include specialişti şi oameni de ştiinţă din domeniu.

 (3) Colecţiile, precum şi unele exponate separate, de importanţă ştiinţifică, culturală, educaţională şi estetică sînt supuse înregistrării de stat de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, cu înscrierea datelor necesare despre colecţie în Registrul de stat al colecţiilor şi cu eliberarea certificatului colecţiei. Reînregistrarea colecţiilor se efectuează o dată la 5 ani.

 (4) Modul de înregistrare a colecţiilor de animale din fauna sălbatică se reglementează de Guvern.

 (5) Pentru importul, exportul şi reexportul colecţiilor de plante, părţi sau exponate ale colecţiilor, este necesară obţinerea permisului/certificatului CITES sau acordului de mediu pentru import/export, în modul stabilit la art. 19.

  (6) Pentru obţinerea permisului/certificatului CITES sau acordului pentru import/export, pe lîngă documentele indicate la art. 19, solicitantul prezintă următoarele documente:

 a) certificatul de înregistrare a colecţiei;

 b) lista exponatelor din colecţie, cu indicarea denumirii speciilor în limbile de stat, latină şi, după caz, rusă, precum şi a numărului de indivizi;

 c) contractul de colaborare sau orice alt document care justifică motivul exportului colecţiei sau exponatelor acesteia.

 (7) Pentru exportul colecţiilor, părţilor sau exponatelor colecţiilor, care nu sînt înscrise în Registrul de stat al colecţiilor, în locul certificatului de înregistrare al colecţiei se prezintă un alt document care confirmă dreptul de posesie sau administrare a colecţiei sau a exponatelor separate (contractul de vînzare-cumpărare, contractul de donaţie etc.).

 (8) Posesorii de colecţii de animale din fauna sălbatică sînt obligaţi să respecte regulile de păstrare, completare şi evidenţă a obiectelor colecţionate, precum şi regulile de comercializare a acestora stabilite de legislaţie.

 (9) Certificatul de înregistrare a colecţiei se eliberează gratuit.

Articolul 18. Protecţia animalelor în cazul aplicării chimicatelor în economia naţională
(1) Gospodăriile agricole, forestiere, ale transporturilor etc. care transportă, păstrează şi aplică chimicale, precum şi cetăţenii sînt obligaţi să respecte regulile de aplicare a chimicalelor în scopul neadmiterii pieirii animalelor şi degradării habitatului lor.

 (2) Se interzice aplicarea chimicalelor pentru care nu au fost elaborate normativele de concentraţii maxime admisibile în mediul înconjurător.

 (3) Regulile de aplicare a pesticidelor, îngrăşămintelor minerale, microelementelor şi altor preparate, precum şi lista acestora urmează a fi coordonate cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Sănătăţii.

 (4) Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, sînt obligate să recupereze pagubele şi profitul ratat cauzate regnului animal în urma aplicării chimicalelor, conform legislaţiei.

Articolul 19. Importul, exportul, reexportul, tranzitul, strămutarea, aclimatizarea şi încrucişarea animalelor
(1) Importul şi exportul animalelor, părţilor şi derivatelor din ele, colectate din fauna sălbatică, în stare vie, proaspătă sau semiprelucrată, se admit numai în baza acordului pentru importul sau exportul de animale sălbatice, eliberat de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului.

 (2) Importul, exportul, reexportul şi tranzitul animalelor, părţilor şi derivatelor din ele, reglementate de Convenţia privind comerţul internaţional cu speciile sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES), se admit numai în baza permisului/certificatului CITES, eliberat de către organul de gestiune CITES.

 (3) Persoanele fizice și juridice care intenționează să întreprindă o procedură de import, export, reexport sau tranzit al animalelor, părţilor şi derivatelor din ele, colectate din fauna sălbatică, în stare vie, proaspătă sau semiprelucrată, sînt obligate să solicite și să obțină de la organele menționate la alin. (1) și (2) acordul sau permisul/certificatul CITES corespunzător. În acest caz, solicitantul prezintă autorității centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului, care este și organul de gestiune CITES, cererea și setul complet de documente anexate.

 (4) Modul de solicitare, acordare, suspendare și retragere a actelor permisive prevăzute de prezenta lege pentru agenții economici se stabilește de Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător în partea în care nu este reglementat de prezenta lege.

 (5) Pentru obţinerea acordului pentru import, solicitantul depune următoarele documente:

 a) cererea, în care se indică următoarele informaţii: scopul efectuării importului, bunul importat (denumirea speciei în limba latină şi în limba de stat), starea acestuia (vie, produs sau derivat), cantitatea importată (numărul de exemplare sau de kilograme), statul exportator cu adresa juridică a beneficiarului, locul de întreţinere a animalului;

 b) copia contractului dintre importator şi exportator, în cazul persoanelor juridice, cu indicarea condiţiilor de transportare a animalelor vii;

 c) copia autorizației sanitar-veterinare de funcționare a grădinilor zoologice/instalațiilor, eliberată de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în cazul importului de animale vii care vor fi întreţinute în captivitate;

 d) copia certificatului sanitar-veterinar, în cazul importului de animale vii care vor fi introduse/aclimatizate în ecosistemele naturale, pentru a garanta că specia dată nu va prejudicia fauna sălbatică autohtonă.

 (6) Acordul pentru import se eliberează gratis, în termen de 15 zile de la depunerea setului complet de documente, doar pentru o singură tranzacție, și este valabil timp de 3 luni de la data eliberării. Formularul acordului pentru import se aprobă de Guvern.

 (7) Pentru obţinerea acordului pentru export, solicitantul depune următoarele documente:

 a) cererea, în care se indică următoarele informaţii: scopul efectuării exportului, bunul exportat (denumirea speciei în limba latină şi în limba de stat), starea acestuia (vie, produs sau derivat), cantitatea exportată (numărul de exemplare sau de kilograme), statul importator cu adresa juridică a beneficiarului, locul de întreţinere a animalului;

 b) copia contractului dintre exportator şi importator, în cazul persoanelor juridice, cu indicarea condiţiilor de transportare a animalelor vii;

 c) autorizaţia pentru dobîndirea animalelor, în cazul în care solicitantul este titular al unei astfel de autorizații;

 d) copia autorizaţiei pentru dobîndirea animalelor, în cazul în care solicitantul nu este titular al unei astfel de autorizaţii, obţinută de la titularul autorizației;

 e) copiile facturilor de cumpărare a mărfii pentru export, în cazul în care solicitantul nu este titular de autorizaţie pentru dobîndirea animalelor și a cumpărat marfa de la un titular al autorizației pentru dobîndirea animalelor.

 (8) În procesul de examinare a cererii, organul emitent solicită Inspectoratului pentru Protecția Mediului să se deplaseze la locul de ținere în captivitate a animalelor și să verifice datele expuse în cerere și în documentele anexate, cu întocmirea unui act de control, care se anexează la cererea solicitantului.

 (9) Acordul pentru export se eliberează în termen de 15 zile de la depunerea setului complet de documente, doar pentru o singură tranzacție, și este valabil timp de 3 luni de la data eliberării. În cazul în care autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului decide eliberarea acordului pentru export, cu 3 zile pînă la expirarea termenului-limită, aceasta transmite prin ghișeul unic electronic o notificare solicitantului, prin care îi aduce la cunoștință acceptul eliberării acordului și necesitatea achitării platei stabilite pentru acest acord, cu prezentarea documentului confirmativ de plată la emiterea actului permisiv. Formularul acordului de export se aprobă de Guvern.

 (10) Pentru eliberarea acordului pentru export se stabilesc următoarele plăți, care se transferă în bugetul de stat:

 Melci în stare vie (resursă genetică) 2,0 lei/kg

 Carne de melc decochiliată congelată 4,0 lei/kg

 Cochilii de melc 0,5 lei/kg

 Scoici, broaşte şi raci, în stare vie 4,0 lei/kg

 Scoici, broaşte şi raci, în stare

 semiprelucrată 3,0 lei/kg

 Alte animale acvatice (peşti, viermi,

 crustacee etc.) 3,0 lei/kg

 Peşti decorativi (resursă genetică) 2,0 lei/bucata

 Iepuri şi alte mamifere sălbatice mici,

 în stare vie

 (resursă genetică) 40,0 lei/bucata

 Iepuri şi alte mamifere sălbatice mici,

 împuşcate 10,0 lei/kg

 Mamifere sălbatice mari, în stare vie

 (resursă genetică) 500,0 lei/bucata

 Mamifere sălbatice mari, împuşcate 20,0 lei/kg

 Păsări din fauna sălbatică, în stare vie

 (resursă genetică) 30,0 lei/bucata

 Păsări din fauna sălbatică, împuşcate 10,0 lei/kg.

 (11) Pentru obţinerea permisului/certificatului CITES pentru import, solicitantul depune următoarele documente:

 a) cererea, în care se indică următoarele informaţii: scopul efectuării importului, bunul importat (denumirea speciei în limba latină şi în limba de stat), starea acestuia (vie, produs sau derivat), cantitatea importată (numărul de exemplare sau de kilograme), statul exportator cu adresa juridică a beneficiarului, locul de întreţinere a animalului;

 b) copia contractului dintre importator şi exportator, în cazul persoanelor juridice, cu indicarea condiţiilor de transportare a animalelor vii;

 c) copia permisului/certificatului CITES de export, eliberat de organul de gestiune CITES al statului exportator;

 d) copia autorizației sanitar-veterinare de funcționare a grădinilor zoologice/instalațiilor, eliberată de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în cazul importului de animale vii care vor fi întreţinute în captivitate.

 (12) Pentru obţinerea permisului/certificatului CITES pentru export, reexport sau tranzit, solicitantul depune următoarele documente:

 a) cererea, în care se indică următoarele informaţii: tipul şi scopul tranzacţiei, bunul (denumirea speciei în limba latină şi în limba de stat), starea acestuia (vie, produs sau derivat), cantitatea acestuia (numărul de exemplare sau kilograme), statul importator cu adresa juridică a beneficiarului, locul de întreţinere a animalului;

 b) copia contractului dintre exportator şi importator, în cazul persoanelor juridice, cu indicarea condiţiilor de transportare a animalelor vii;

 c) autorizaţia pentru dobîndirea animalelor, în cazul în care solicitantul este titular al unei astfel de autorizații;

 d) copia autorizaţiei pentru dobîndirea animalelor, în cazul în care solicitantul nu este titular al unei astfel de autorizaţii, obţinută de la titularul autorizației;

 e) copiile facturilor de cumpărare a mărfii pentru export, în cazul în care solicitantul nu este titular de autorizaţie pentru dobîndirea animalelor și a cumpărat marfa de la un titular al autorizației pentru dobîndirea animalelor;

 f) copia permisului/certificatului CITES de import, eliberat de organul de gestiune CITES al statului importator.

 (13) Cererea de solicitare a permisului/certificatului CITES pentru import, export, reexport sau tranzit se examinează în cel mult 30 de zile de la data depunerii setului complet de documente.

 (14) După recepționarea și înregistrarea cererii, organul de gestiune CITES solicită autorității științifice CITES, prin intermediul ghișeului unic electronic, examinarea cererii și prezentarea avizului respectiv în termen de 5 zile.

 (15) Permisul/certificatul CITES pentru import, export, reexport sau tranzit se eliberează doar pentru o singură tranzacție și este valabil timp de 6 luni de la data eliberării, cu excepția celor eliberate pentru circ, delfinarii și expoziții mobile, care sînt valabile timp de un an de la data eliberării. Formularul permisului/ certificatului CITES se aprobă de Guvern.

 (16) În cazul în care organul de gestiune CITES decide eliberarea permisului/certificatului CITES pentru import, export, reexport sau tranzit, cu 3 zile pînă la expirarea termenului-limită, acesta transmite prin ghișeul unic electronic o notificare solicitantului, prin care îi aduce la cunoștință acceptul eliberării permisului/certificatului CITES și necesitatea achitării plății stabilite pentru acest act, cu prezentarea documentului confirmativ de plată la eliberarea actului permisiv.

 (17) Pentru eliberarea permisului/certificatului CITES pentru import, export, reexport sau tranzit se stabilesc următoarele plăți, care se transferă în bugetul de stat:

 Specii de mamifere sălbatice 500,0 lei/permis

 Specii de reptile, păsări 400,0 lei/permis

 Lipitori, peşti 500,0 lei/permis

 Alte specii de animale sălbatice 300,0 lei/permis.

 (18) În cazul în care solicitantul a depus cererea și setul de documente în format electronic, autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului poate solicita ca, la eliberarea acordului pentru import/export sau a permisului/certificatului CITES sau în termen de 30 de zile după eliberarea acestora, să-i fie puse la dispoziție originalele documentelor ale căror copii au fost anexate la cererea transmisă la distanță, pentru a verifica autenticitatea copiilor în cauză.

 (19) Autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului ține Registrul cererilor de eliberare a acordurilor de import/export și a permiselor/certificatelor CITES, precum și Registrul actelor eliberate, asigurînd accesul public, inclusiv prin intermediul rețelei internet, la datele din registrele în cauză, cu respectarea rigorilor prevăzute de legislația cu privire la protecția datelor cu caracter personal.

 (20) Strămutarea, aclimatizarea şi încrucişarea animalelor se efectuează cu acordul autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului.

 (21) În scopul monitorizării procesului de import/export al animalelor și al asigurării că tranzacția a avut loc, precum și în scopul raportării către Secretariatul CITES, autoritatea vamală prezintă, în termen de 10 zile după finalizarea procedurii de import/export, către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului originalul permisului/certificatului CITES pentru import sau copia, cu semnăturile și ștampila originală, a permisului/certificatului CITES pentru export/reexport, cu completarea rubricilor speciale din permisul/certificatul CITES la frontiera țării.

Titlul III. FOLOSIREA RESURSELOR REGNULUI ANIMAL
Articolul 20. Restricţii la drepturile beneficiarilor şi stabilirea obligaţiunilor acestora privind folosinţa obiectelor naturale în scopul protecţiei regnului animal
În scopul protecţiei regnului animal drepturile beneficiarilor de folosinţă a terenurilor, pădurilor, apelor şi subsolului pot fi limitate, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire, stabilindu-se acestora obligaţiuni în vederea protecţiei animalelor şi habitatului lor.

Articolul 21. Beneficiarii regnului animal
Beneficiari ai regnului animal pot fi persoanele fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică.

Articolul 22. Modalităţile de folosire a resurselor regnului animal
(1) Respectînd cerinţele prevăzute de legislaţie, pot fi practicate următoarele modalităţi de folosire a resurselor regnului animal:

 a) vînătoarea sportivă şi de amatori;

 b) pescuitul industrial, sportiv şi de amatori;

 c) dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului;

 d) folosirea în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice;

 e) folosirea proprietăţilor utile ale animalelor şi a produselor activităţii vitale a acestora.

 (2) Folosirea resurselor regnului animal indicate la alin.(1) lit. b) se reglementează conform Legii privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura.

 (3) Alte modalităţi de folosire a resurselor regnului animal pot fi instituite numai prin modificarea sau completarea prezentei legi.

Articolul 23. Vînătoarea sportivă şi de amatori
Terenurile de vînătoare, modul de gestiune a gospodăriei cinegetice, speciile de animale şi regulile vînatului sînt stabilite de Regulamentul gospodăriei cinegetice, expus în anexa nr. 1. Controlul asupra respectării acestui regulament este exercitat de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului, autoritatea silvică centrală şi autorităţile administraţiei publice locale.

Articolul 26. Dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului
(1) Dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului (melci, şerpi, broaşte etc.) se efectuează în baza autorizaţiei eliberate de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului.

 (2) Persoanele fizice și juridice care intenționează să dobîndească din mediu animale care nu constituie obiecte ale vînatului și pescuitului sînt obligate să solicite și să obțină de la autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului autorizația pentru dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului (melci, şerpi, broaşte etc.). În acest caz, solicitantul prezintă, fie pe suport de hîrtie la sediul autorității, fie în format electronic, prin intermediul ghișeului unic electronic de solicitare a actelor permisive, cererea în care indică informaţii privind denumirea speciei în limba latină şi în limba de stat, care urmează a fi dobîndită, cantitatea solicitată (numărul de kilograme sau de exemplare), locurile de dobîndire (cu indicarea localităţilor, a întreprinderilor silvice în cazul dobîndirii din fondul forestier de stat), locul de întreţinere/depozitare a animalelor.

 (3) Autorizația pentru dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului se eliberează în termen de 10 zile de la depunerea setului complet de documente, doar pentru o singură tranzacție, și este valabilă pe termenul indicat în autorizație, dar nu mai mult de un an. Formularul autorizației se aprobă de Guvern. În cazul în care autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului decide eliberarea autorizației pentru dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului, cu 3 zile pînă la expirarea termenului-limită, aceasta transmite prin ghișeul unic electronic o notificare solicitantului, prin care îi aduce la cunoștință acceptul eliberării autorizației și necesitatea achitării plății stabilite pentru acest act, cu prezentarea documentului confirmativ de plată la eliberarea actului permisiv.

 (4) Plata pentru eliberarea autorizației este stabilită în mărime de 3000 de lei și se transferă în bugetul de stat.

 (5) După finalizarea activităților de dobîndire a animalelor care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului, deținătorul autorizației este obligat, în termen de 20 de zile, să prezinte darea de seamă privind dobîndirea animalelor autorității centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului.

 (6) Autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului ține Registrul cererilor de eliberare a autorizațiilor pentru dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului, precum și Registrul autorizațiilor eliberate, asigurînd accesul public, inclusiv prin intermediul rețelei internet, la datele din registrele în cauză, cu respectarea rigorilor prevăzute de legislația cu privire la protecția datelor cu caracter personal.

 (7) Modul de solicitare, acordare, suspendare și retragere a autorizațiilor pentru dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului este reglementat de Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător în partea în care nu este reglementat de prezenta lege.

Articolul 27. Folosirea resurselor regnului animal în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice
(1) Folosirea animalelor în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice se permite fără scoaterea lor din mediul natural şi dacă acest fapt nu dăunează populaţiei corespunzătoare de animale.

 (2) Folosirea animalelor cu scoaterea lor din mediul natural se admite conform prevederilor anexelor nr. 1 şi 2 ale prezentei legi.

 (3) Folosinţa specială a animalelor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova se permite numai în scopuri ştiinţifice, de selecţie, inclusiv de reproducere, răspîndire, cultivare/creştere, aclimatizare a fiecărui reprezentant în parte, în scopuri culturale (circ, expoziţii zoologice, acvarii etc.), precum şi în caz de epizootii, în bază de autorizaţie specială, eliberată de autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, cu avizul Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi al Institutului Naţional de Ecologie.

 (4) Modul de eliberare a autorizaţiei pentru folosinţa specială a animalelor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova şi modelul acesteia sînt elaborate şi aprobate de autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

Articolul 28. Recoltarea şi valorificarea produselor animaliere
Recoltarea şi valorificarea produselor animaliere se admite fără scoaterea animalelor din mediul natural, fără modificarea structurii populaţiilor de animale şi habitatului lor, conform normelor de recoltare şi în corespundere cu regulamentul expus în anexa nr. 1.

Articolul 29. Reglementarea efectivului de animale
(1) În scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei, protecţiei animalelor şi plantelor şi prevenirii pagubelor ce pot fi cauzate economiei naţionale, în caz de sporire a efectivului unor specii de animale şi izbucnire a epizootiilor, pot fi aplicate măsuri de reglementare a efectivului unor specii de animale.

 (2) Speciile de animale şi efectivul de animale care sînt supuse reglementării numerice se stabilesc de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecția mediului. Modul de aplicare a măsurilor de reglementare se stabilește de către gestionar, coordonat în scris cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, iar în cazul epizootiilor – cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

 (3) Aplicarea măsurilor de reglementare a efectivului unor specii de animale se efectuează prin metode de menţinere a efectivului populaţiilor tuturor speciilor de animale la nivelul cerinţelor ecologice şi ştiinţifice naţionale şi internaţionale, fără diminuarea factorilor economici, culturali şi de recreare a teritoriului.

 (4) Reglementarea efectivului de animale în ariile naturale protejate de stat se organizează și se efectuează prin regulamentul elaborat de autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecția mediului aprobat de către Guvern.

Articolul 30. Restricţii la drepturile beneficiarilor regnului animal
(1) Persoanele fizice şi juridice au dreptul să practice doar acele modalităţi de folosire a resurselor regnului animal, care sînt stabilite de prezenta lege şi permise în perioada respectivă sau pe teritoriul respectiv de către organele de stat pentru protecţia şi folosirea resurselor regnului animal şi de către autorităţile administraţiei publice locale.

 (2) Drepturile de folosinţă a resurselor regnului animal pot fi limitate de către organele de control şi de autorităţile administraţiei publice locale în cazurile reducerii efectivului de animale sau retragerii din folosinţă a unor specii de animale în scopul protecţiei lor.

Articolul 31. Obligaţiunile beneficiarilor regnului animal
(1) Beneficiarul este obligat:

 a) să respecte regulile, normele, termenele stabilite şi alte cerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal;

 b) să folosească resursele regnului animal utilizînd mijloace ce nu prejudiciază integritatea biocenozelor naturale şi asigură protecţia animalelor care nu au fost oferite în uzufruct;

 c) să ţină evidenţa efectivului de animale oferite în uzufruct, cu excepţia celor din pescuitul industrial, să verifice starea mediului lor de trai;

 d) să realizeze măsurile necesare pentru reproducerea regnului animal;

 e) să acorde ajutor multilateral organelor de stat, altor organe care exercită controlul asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal;

 f) să nu admită degradarea habitatului animalelor;

 g) să repare pagubele cauzate regnului animal;

 h) să se călăuzească de principiile folosirii raţionale a regnului animal pentru asigurarea echilibrului ecologic;

 i) să se asigure de faptul că folosirea resurselor regnului animal nu împiedică luarea măsurilor pentru conservarea populaţiilor speciilor rare, vulnerabile şi periclitate şi a speciilor migratoare de animale.

 (2) Beneficiarii regnului animal sînt obligaţi să îndeplinească şi alte cerinţe privind protecţia, folosirea şi reproducerea resurselor regnului animal, prevăzute de legislaţie.

Articolul 32. Temeiurile sistării dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal
(1) Dreptul de folosinţă a resurselor regnului animal se sistează în cazul:

 a) dispariţiei necesităţii de folosinţă sau renunţării la ea;

 b) expirării termenului de folosinţă stabilit;

 c) apariţiei necesităţii de retragere din folosinţă a unor specii de animale în scopul protecţiei lor;

 d) lichidării unităţii căreia i s-a acordat dreptul de folosinţă;

 e) neachitării la termen a plăţii pentru folosirea animalelor;

 f) nerespectării de către beneficiar a regulilor, normelor, termenelor stabilite şi altor cerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal.

 (2) Temeiurile sistării dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal sînt depline şi întregi. Ele nu pot fi puse în cauză sau limitate de autorităţile publice decît în condiţiile legii.

Articolul 33. Modul de sistare a dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal
Sistarea dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal se realizează prin anularea autorizaţiei de folosinţă de către organul de stat care a eliberat-o.

Titlul IV. EVIDENŢA DE STAT ŞI CADASTRUL DE STAT  AL REGNULUI ANIMAL
Articolul 34. Evidenţa de stat a resurselor regnului animal
Ţinerea evidenţei de stat a animalelor şi a folosirii lor se efectuează de către:

 a) Academia de Ştiinţe a Moldovei - a animalelor rare, periclitate şi vulnerabile, a animalelor folositoare pentru agricultură şi silvicultură a animalelor care au importanţă pentru cercetări ştiinţifice;

 b) Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare - a dăunătorilor culturilor agricole, pădurilor şi a animalelor de vînat;

 c) Ministerul Sănătăţii - a animalelor parazite şi agenţilor de boli infecţioase;

 d) Societatea vînătorilor şi pescarilor - a animalelor de vînat, a altor animale care vieţuiesc în terenurile de vînătoare ale fondului cinegetic, atribuite societăţii;

 e) alte organizaţii şi subunităţi - a speciilor de animale ce ţin de genul de activitate a acestor unităţi.

Articolul 35. Cadastrul de stat al regnului animal
(1) Cadastrul de stat al regnului animal, care conţine totalitatea informaţiilor despre arealul, efectivul, locurile de vieţuire şi reproducere a animalelor şi folosirea lor, se întocmeşte pe o perioadă de 10 ani de către Academia de Ştiinţe a Moldovei pe baza evidenţei de stat a animalelor.

 (2) Controlul asupra ţinerii Cadastrului de stat al regnului animal se exercită de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

 (3) Ţinerea evidenţei de stat şi a Cadastrului de stat al regnului animal se efectuează din contul statului, conform regulamentului şi formularelor elaborate de către Academia de Ştiinţe a Moldovei şi care sînt obligatorii pentru toţi subiecţii prevăzuţi la art. 34.

 (4) Amenajarea cinegetică a fondului silvic de stat este organizată de către autoritatea silvică centrală şi se efectuează o dată la 10 ani concomitent cu amenajarea silvică de către expediţia de amenajare silvică.

Titlul V. CONTROLUL ASUPRA PROTECŢIEI ŞI FOLOSIRII  RESURSELOR REGNULUI ANIMAL
Articolul 36. Sarcinile controlului de stat asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal
Controlul de stat asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal are drept sarcină asigurarea îndeplinirii de către toate ministerele, departamentele, persoanele fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, a obligaţiunilor de protecţie a regnului animal, respectarea modului stabilit de folosire a animalelor şi a altor norme prevăzute de legislaţie.

Articolul 37. Organele care exercită controlul de stat asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal
Controlul de stat asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal este exercitat de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului şi autorităţile administraţiei publice locale.

Articolul 38. Drepturile organelor de stat de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal
Organele de stat de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal are dreptul:

 a) să oprească folosirea neautorizată a animalelor, precum şi folosirea cu încălcare a regulilor, normelor, termenelor stabilite şi a altor cerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal;

 b) să retragă autorizaţia sau să stabilească limitări la dreptul de folosinţă a resurselor regnului animal;

 c) să dea indicaţii obligatorii pentru executare privind eliminarea de încălcări ale regulilor, normelor, termenelor stabilite şi ale altor cerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal;

 d) să sisteze lucrările dacă acestea pot cauza pagube considerabile animalelor şi habitatului lor;

 e) să tragă la răspundere administrativă contravenienţii regulilor, normelor, termenelor stabilite şi altor cerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal iar, după caz, să înainteze organelor de drept materiale pentru luarea măsurilor corespunzătoare.

Titlul VI. RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA  LEGISLAŢIEI CU PRIVIRE LA PROTECŢIA ŞI  FOLOSIREA RESURSELOR REGNULUI ANIMAL
Articolul 40. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal
Persoanele fizice şi juridice vinovate de:

	a) încălcarea regulilor vînatului, pescuitului şi a altor modalităţi de folosire a resurselor regnului animal;

	b) încălcarea regulilor de protecţie a habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor;

	c) incendierea vegetaţiei uscate pe terenurile habitate de animale;

	d) utilizarea neautorizată a resurselor regnului animal;

	e) scoaterea ilicită a animalelor din mediul lor de trai;

	f) transmiterea neautorizată a dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal;

	g) strămutarea, aclimatizarea şi încrucişarea neautorizată a animalelor;

	h) comportarea crudă cu animalele;

	i) încălcarea regulilor de aplicare a mijloacelor de protecţie a plantelor, a pesticidelor, îngrăşămintelor minerale, microelementelor şi altor preparate ce pot cauza pagube regnului animal;

	j) păstrarea materialelor şi deşeurilor de producţie fără respectarea măsurilor stabilite pentru prevenirea pieirii animalelor;

	k) încălcarea regulilor de expediere şi comerţ cu colecţii de animale din fauna sălbatică precum şi cu obiecte separate ale regnului animal;

	l) construirea de obiective fără respectarea măsurilor de protecţie a regnului animal şi a habitatului lor şi fără efectuarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și/sau, după caz, a evaluării biodiversității;

	m) neinformarea la timp a organelor controlului de stat despre starea şi efectivul animalelor, despre schimbările observate;

	n) neîndeplinirea măsurilor de protecţie, precum şi a indicaţiilor organelor controlului de stat privind protecţia regnului animal;

	o) nerepararea tuturor pagubelor cauzate şi nealocarea de mijloace pentru restabilirea efectivului de animale sau a habitatului lor;

	p) practicarea fără autorizaţie a genurilor de activitate legate de întreţinerea, reproducerea, dobîndirea şi comercializarea animalelor poartă răspundere penală, administrativă, materială şi disciplinară, în modul şi cuantumurile stabilite de legislaţie.

Articolul 41. Repararea pagubelor cauzate prin încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal
Persoanele fizice şi juridice sînt obligate să repare pagubele cauzate prin încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal, precum şi să recupereze profitul ratat, în modul şi cuantumurile stabilite de legislaţie.

Articolul 42. Plata pentru utilizarea substanţelor toxice cu efecte dăunătoare asupra regnului animal
Pentru utilizarea în agricultură şi în alte scopuri a substanţelor toxice, ce dăunează animalelor folositoare, se prevede o plată de despăgubire, în modul şi cuantumurile stabilite de legislaţie.

Articolul 43. Soluţionarea litigiilor cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal
Litigiile în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal, care nu pot fi rezolvate în condiţiile unei concilieri amiabile între părţile interesate, sînt supuse spre rezolvare instanţelor judecătoreşti conform legislaţiei.

Titlul VII. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 44. Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.
Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

Articolul 44-1. Prezenta lege este armonizată parţial cu articolel...
Prezenta lege este armonizată parţial cu articolele 1, 3, 4, 7 și 8 ale Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 20 din 26 ianuarie 2010.

Articolul 45. Pînă la aducerea legislaţiei în conformitate cu Le...
Pînă la aducerea legislaţiei în conformitate cu Legea regnului animal se aplică actele legislative în vigoare.

Articolul 46. Guvernul:  pînă la 1 octombrie 1995 va aduce propr...
Guvernul:

 pînă la 1 octombrie 1995 va aduce propriile hotărîri în conformitate cu legea sus-numită;

 pînă la 1 noiembrie 1995 va asigura revizuirea şi anularea de către ministere şi departamente a actelor lor normative care contravin legii menţionate;

 pînă la 1 decembrie 1995 va prezenta Parlamentului propuneri cu privire la aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege.

Articolul 47. La data intrării în vigoare a prezentei legi se ab...
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea R.S.S. Moldoveneşti cu privire la protecţia şi folosirea regnului animal din 4 decembrie 1981, Regulamentul cu privire la gospodăria vînătorească din R.S.S. Moldovenească, aprobat prin Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti nr. 166 din 12 mai 1974, şi Regulamentul cu privire la protecţia resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în bazinele piscicole din Republica Moldova din 27 ianuarie 1993.

Articolul 48. Se aprobă drept anexe la prezenta lege:  Regulamen...
Se aprobă drept anexe la prezenta lege:

 Regulamentul gospodăriei cinegetice - anexa nr. 1;

 Lista speciilor faunistice incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova şi plățile de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vînare, pescuit, dobîndire, colectare, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire - anexa nr. 3;

 Lista speciilor şi grupelor sistematice faunistice relativ rare (monumente ale naturii) protejate de stat şi plățile de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vînare, pescuit, dobîndire, colectare, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire - anexa nr. 4;

 Lista speciilor de păsări migratoare întîlnite pe teritoriul Republicii Moldova – anexa nr. 4-1;

 Plățile de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vînare, dobîndire, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire a animalelor de vînat din republică - anexa nr. 6.


Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021