Legea Securităţii statului

Pornind de la priorităţile naţionale, de la prezenta factorilor а căror acţiune ar putea periclita securitatea Republicii Moldova, precum şi de la necesitatea de а stabili baza asigurării securităţii statului, competenţa autorităţilor publice supreme din acest domeniu, sistemul organelor securităţii statului, drepturile şi obligaţiile cetăţenilor, ale unităţilor economice privind asigurarea securităţii statului,

	Parlamentul adoptă prezenta lege.

Capitolul I. DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Securitatea statului
Securitatea statului este parte integrantă a securităţii naţionale.

 Prin securitatea statului se înţelege protecţia suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a ţării, a regimului ei constituţional, a potenţialului economic, tehnico-ştiinţific şi defensiv, a drepturilor şi libertăţilor legitime ale persoanei împotriva activităţii informative şi subversive a serviciilor speciale şi organizaţiilor străine, împotriva atentatelor criminale ale unor grupuri sau indivizi aparte.

Articolul 2. Legislaţia privind securitatea statului
Legislaţia privind securitatea statului se bazează pe Constituţia Republicii Moldova şi include prezenta lege, alte acte legislative с е determina direcţiile principale de activitate а statului în domeniul asigurării securităţii ţarii, tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 3. Asigurarea securităţii statului
Securitatea statului se asigură prin stabilirea şi aplicarea de către stat a unui sistem de măsuri cu caracter economic, politic, juridic, militar, organizatoric şi de altă natură, orientate spre descoperirea, prevenirea şi contracararea la timp a ameninţărilor la adresa securităţii statului.

Articolul 4. Ameninţări la adresa securităţii statului
(1) Prin ameninţări la adresa securităţii statului se înţelege ansamblul de acţiuni, condiţii şi factori ce comportă pericol pentru stat, societate şi personalitate.

	(2) Pericol deosebit pentru securitatea statului prezintă acțiunile/inacțiunile orientate spre materializarea următoarelor fapte, precum și materializarea acestora:

	a) schimbarea prin violență a regimului constituțional, desfășurarea acțiunilor subversive sau a altor acțiuni care au drept scop înlăturarea prin violență a instituțiilor democratice ale statului, subminarea ori lichidarea, prin orice formă, a suveranității, independenței sau integrității și unității teritoriale a statului;

	b) uzurparea puterii de stat;

	c) provocarea urii rasiale, naționale, religioase, sociale, însoțită de violență sau de instigare la acțiuni de violență;

	d) realizarea activităților care favorizează, în mod direct sau indirect, desfășurarea acțiunilor militare împotriva Republicii Moldova, ocuparea statului de către forțe militare străine, diminuarea capacității de apărare sau de asigurare a securității frontierei de stat, aservirea față de o putere străină ori declanșarea războiului, a conflictelor armate interne sau internaționale, realizarea altor acțiuni de violență care subminează existența statului;

	e) desfășurarea acțiunilor și admiterea premiselor care favorizează, determină sau pot afecta grav ori iremediabil obiectivele naționale în sfera transportului, a comunicațiilor, sistemul energetic, sistemele informaționale sau de comunicații electronice, pe piața financiară bancară, în domeniul fiscal, vamal ori investițional, în ramurile principale ale economiei Republicii Moldova, relațiile externe ale acestora sau obiectivele de infrastructură critică;

	f) trădarea de patrie, spionajul, activitatea structurii informative ilegale, complotul împotriva Republicii Moldova, culegerea neautorizată de informații, separatismul;

	g) apariția amenințărilor sau a incidentelor cibernetice în rețelele și sistemele informatice de interes național;

	h) apariția amenințărilor hibride la adresa statului, exprimate prin acțiuni/inacțiuni la nivel național, regional sau mondial, care afectează reziliența statului, precum și prin campanii de propagandă ostilă sau de dezinformare, care pot dăuna regimului constituțional;

	i) sustragerea, contrabanda, producerea, folosirea, transportarea sau păstrarea ilegală de armament, de muniții, de tehnică de luptă, de substanțe explozive, radioactive, otrăvitoare sau toxice, de droguri, de mărfuri strategice, dacă prin aceasta se aduce atingere intereselor de asigurare a securității statului;

	j) desfăşurarea activităţii teroriste, sprijinirea, în orice mod, a acestei activităţi, a altor activităţi cu caracter extremist, propagarea ideilor şi valorilor teroriste şi extremiste;

	k) implicarea în manifestări de corupție a persoanelor cu funcții de demnitate publică, a angajaților din cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept și/sau din cadrul autorităților de control, care, în virtutea funcției/statutului, săvârșesc o acțiune sau inacțiune ilegală în interesul sau la indicația unui grup criminal organizat ori a unei organizații criminale sau care au pus în aplicare scheme de fapte coruptibile ce prejudiciază buna funcționare a instituției în care activează ori buna funcționare a ramurilor economiei naționale;

	l) influențarea proceselor electorale în scopul promovării intereselor altor state, ale entităților anticonstituționale, ale unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale;

	m) gestionarea ilegală, degradarea sau distrugerea resurselor naturale de interes național ori blocarea accesului la acestea;

	n) desfășurarea activității orientate spre producerea sau răspândirea unei epidemii ori pandemii;

	o) poluarea excesivă, radioactivă, chimică sau bacteriologică a mediului sau punerea în pericol a securității ecologice, dacă aceasta poate să provoace un ecocid;

	p) confecționarea sau deținerea ilegală a tehnicii speciale ori a mijloacelor de program pentru interceptarea și/sau accesarea comunicațiilor, a fluxului de date și a sistemelor informatice;

	q) organizarea migrației ilegale de către un alt stat, de către o entitate anticonstituțională, de către un grup criminal organizat sau organizații criminale cu caracter transnațional;

	r) constituirea de organizații sau de grupări ilegale, la nivel național sau internațional, aderarea la acestea sau susținerea lor sub orice formă, în scopul desfășurării uneia dintre activitățile menționate la lit. a)–q), precum și desfășurarea secretă a unor asemenea activități de către organizații sau grupuri constituite legal.

Articolul 5. Direcţiile principale ale activităţii de asigurare a securităţii statului
Direcţiile principale ale activităţii de asigurare a securităţii statului sînt:

 a) formarea politicii interne şi externe în funcţie de interesele asigurării securităţii statului;

 b) stabilirea şi aplicarea unui sistem de măsuri cu caracter economic, politic, juridic, militar, organizatoric şi de altă natură, orientate spre descoperirea, prevenirea şi contracararea la timp a ameninţărilor la adresa securităţii statului;

 c) constituirea unui sistem de organe ale securităţii statului, delimitarea atribuţiilor lor, asigurînd interacţiunea dintre ele, precum şi crearea mecanismului de control şi supraveghere asupra activităţii lor;

 d) perfecţionarea cadrului juridic al asigurării securităţii statului;

 e) coordonarea cu alte state a eforturilor în vederea descoperirii, prevenirii şi contracarării eventualelor ameninţări la adresa securităţii statului.

Articolul 6. Principiile de asigurare a securităţii statului
Principiile de bază ale asigurării securităţii statului sînt:

 a) legalitatea;

 b) egalitatea tuturor în faţa legii;

 c) respectarea drepturilor şi libertăţilor omului;

 d) delimitarea atribuţiilor organelor de asigurare a securităţii statului;

 e) oportunitatea;

 f) corelarea metodelor de lucru deschise şi acoperite;

 g) asigurarea securităţii statului fără a prejudicia securitatea altor state şi securitatea generală;

 h) nepartinitatea;

 i) conspiraţia profesională şi transparenţa;

 j) aplicarea realizărilor tehnico-ştiinţifice.

Articolul 7. Respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în cadrul asigurării securităţii statului
(1) Respectarea şi ocrotirea drepturilor şi libertăţilor omului constituie una dintre îndatoririle principale ale statului.

 (2) Activitatea de asigurare a securităţii statului nu poate leza drepturile şi libertăţile legitime ale omului.

 (3) Nu se admite amestecul în viaţa familială şi particulară, lezarea dreptului de proprietate privată. Statul asigură secretul scrisorilor, telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare. Nu se admite nici o acţiune ce atentează la onoarea şi demnitatea omului, dacă acesta nu a săvîrşit vreo faptă ce prezintă, conform legii, o ameninţare la adresa securităţii statului.

 (4) Nici o persoană nu poate fi urmărită pentru exprimarea liberă a opiniilor sale politice şi religioase.

 (5) Limitarea drepturilor şi libertăţilor omului se efectuează în strictă corespundere cu legislaţia.

 (6) Persoana care consideră că drepturile şi libertăţile ei legitime au fost lezate sau exercitarea lor a fost limitată în mod neîntemeiat sau a fost încălcată procedura exercitării lor de către organul (persoana oficială) care a exercitat măsuri de asigurare a securităţii statului, are dreptul să se adreseze în organul securităţii statului ierarhic superior, la procuratură sau în instanţa judecătorească în modul stabilit de legislaţie.

 (7) În cazul în care organul (persoana oficială) care exercită măsuri de asigurare a securităţii statului a lezat drepturile şi libertăţile legitime ale persoanei sau a limitat în mod neîntemeiat exercitarea lor, sau a încălcat procedura exercitării lor, organul securităţii statului ierarhic superior, procurorul sau judecătorul sînt obligaţi să întreprindă măsuri în scopul restabilirii depline a drepturilor şi libertăţilor lezate ale persoanei, cu repararea prejudiciului material şi moral în conformitate cu legislaţia.

Articolul 8. Dreptul cetăţenilor la informare asupra activităţii organelor securităţii statului şi asupra problemelor ce ţin de interesele lor personale
(1) Cetăţenii sînt informaţi asupra activităţii organelor securităţii statului prin mijloacele de informare în masă şi prin alte forme în modul stabilit de legislaţie.

 (2) Organele securităţii statului, potrivit competentelor lor, sînt obligate sa asigure informarea cetăţenilor la cererea acestora asupra problemelor ce ţin de interesele lor personale. Totodată, nu se admite divulgarea informaţiilor ce constituie secret de stat sau a altor informaţii oficiale cu accesibilitate limitată a căror divulgare ar putea prejudicia respectarea drepturilor şi reputaţia altei persoane, protecţia securităţii naţionale, ordinii publice, ocrotirii sănătăţii sau protecţia moralei societăţii, cu excepţia cazurilor cînd dezvăluirea informaţiilor nu atinge şi nu poate să atingă un interes legitim legat de securitatea naţională sau cînd interesul public de a cunoaşte informaţia depăşeşte atingerea pe care ar putea să o aducă dezvăluirea informaţiei.

Capitolul II. COMPETENŢELE AUTORITĂŢILOR PUBLICE SUPREME  ÎN DOMENIUL ASIGURĂRII SECURITĂŢII STATULUI
Articolul 9. Parlamentul
Parlamentul:

 a) exercită reglementarea legislativă în domeniul asigurării securităţii statului;

 b) aprobă concepţia securităţii naţionale;

 c) creează baza juridică a constituirii şi activităţii organelor ce asigură securitatea statului;

 d) stabileşte frontiera de stat a ţării;

 e) aprobă volumul alocaţiilor bugetare pentru asigurarea securităţii statului;

 f) ratifică şi denunţă tratatele internaţionale privind asigurarea securităţii statului.

Articolul 10. Preşedintele Republicii Moldova
Preşedintele Republicii Moldova:

	a) exercită conducerea generală a activităţii de asigurare a securităţii statului şi este responsabil de starea securităţii statului în limitele atribuţiilor stabilite de legislaţie;

	b) ia măsurile necesare privind asigurarea securităţii statului, în conformitate cu legislaţia;

	c) asigură conlucrarea autorităţilor publice în domeniul asigurării securităţii statului;

	d) instituie şi administrează, în conformitate cu legislaţia, organe consultative pentru problemele asigurării securităţii statului;

	e) emite decrete cu caracter normativ cu privire la problemele asigurării securităţii statului;

	f) poartă tratative şi încheie tratate internaţionale, în numele Republicii Moldova, legate de asigurarea securităţii statului;

	g) coordonează activitatea organelor securităţii statului prin stabilirea, prioritizarea și revizuirea intereselor și obiectivelor securităţii naționale, a modalităților de realizare a acestora, prin examinarea și evaluarea documentelor de politici și a actelor normative referitoare la securitatea națională, precum și prin prezentarea opiniilor respective.

Articolul 11. Guvernul
Guvernul:

 a) asigură executarea legilor şi hotărîrilor Parlamentului, precum şi a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova privind asigurarea securităţii statului;

 b) exercită conducerea activităţii autorităţilor administraţiei publice privind asigurarea securităţii statului;

 c) emite hotărîri şi dispoziţii privind problemele asigurării securităţii statului, exercită controlul asupra realizării lor de către ministere şi alte autorităţi administrative centrale din subordinea sa;

 d) instituie, în conformitate cu legislaţia, organele securităţii statului, stabileşte structura, funcţiile lor, volumul alocaţiilor bugetare pentru întreţinerea lor;

 e) adoptă, în conformitate cu legislaţia, hotărîri cu privire la asigurarea cu pensii, protecţia socială şi juridică a colaboratorilor organelor securităţii statului şi a persoanelor trecute în rezervă, a membrilor familiilor lor, precum şi a membrilor familiilor cetăţenilor care şi-au pierdut viaţa apărînd securitatea statului;

 f) promovează politica externă şi internă în funcţie de interesele asigurării securităţii statului.

Articolul 12. Consiliul Suprem de Securitate
(1) Consiliul Suprem de Securitate este un organ consultativ care analizează activitatea ministerelor şi a altor autorităţi administrative centrale în domeniul asigurării securităţii naţionale şi prezintă recomandări Preşedintelui Republicii Moldova în probleme de politică externă şi internă a statului.

 (2) Consiliul Suprem de Securitate îşi desfăşoară activitatea în temeiul Constituţiei Republicii Moldova, prezentei legi, altor acte legislative.

 (3) Preşedinte al Consiliului Suprem de Securitate este Preşedintele Republicii Moldova.

 (4) Componenţa numerică şi nominală, atribuţiile Consiliului Suprem de Securitate şi programul lui de lucru se aprobă de Preşedintele Republicii Moldova. Din componența Consiliului Suprem de Securitate fac parte, din oficiu, Președintele Parlamentului, Prim-ministrul, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, ministrul apărării, ministrul afacerilor interne, directorul Serviciului de Informații și Securitate, Procurorul General și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.

 (5) Membrii Consiliului Suprem de Securitate nu au împuterniciri suplimentare de factori de decizie şi nu au dreptul de a emite dispoziţii care să depăşească limitele competenţelor conferite de funcţia pe care o deţin.

 (51) Prin derogare de la prevederile alin. (5), Banca Națională a Moldovei aplică deciziile Consiliului Suprem de Securitate în măsura în care acestea nu aduc atingere statutului și autonomiei ei stabilite prin lege.

 (6) În calitate de secretar al Consiliului Suprem de Securitate poate fi desemnat un cetățean al Republicii Moldova cu studii superioare, fără antecedente penale, cu o reputație ireproșabilă și care nu este membru al vreunui partid.

 (7) Autoritățile publice centrale, precum și cele subordonate Guvernului și structurile organizaționale din sfera lor de competență, inclusiv cele în care autoritatea administrativă centrală are calitatea de fondator (întreprinderi, instituții și organizații, indiferent de tipul de proprietate), dar și persoanele juridice publice autonome sînt obligate să furnizeze la solicitare sau din oficiu orice date și informații, inclusiv cele care constituie secret de stat, bancar sau comercial, care vizează securitatea națională, apărarea și ordinea publică, în vederea utilizării lor pentru elaborarea deciziilor Consiliului.

  (8) Refuzul autorităților menționate la alin. (7) de a furniza datele solicitate de către Consiliul Suprem de Securitate atrage răspundere în condițiile legii.

 (9) Prin derogare de la prevederile alin. (7), Banca Națională a Moldovei furnizează informații și date în condițiile unui acord încheiat cu Consiliul Suprem de Securitate, iar în anumite cazuri, cu acordul terțelor autorități competente, dacă acestea provin din alt stat.

Capitolul III. SISTEMUL ORGANELOR SECURITĂŢII  STATULUI
Articolul 13. Sistemul organelor securităţii statului
(1) Sistemul organelor securităţii statului se constituie din Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Poliţia de Frontieră din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, Serviciul Vamal, precum şi din instituţiile de învăţămînt şi alte instituţii şi organizaţii nemilitarizate ale organelor securităţii statului.

	(2) În cazul în care situaţia operativă se complică pot fi constituite, în conformitate cu legislaţia şi alte formaţiuni militare pentru asigurarea securităţii statului, subordonîndu-le organelor securităţii statului.

	(3) Principiile şi direcţiile de activitate, obligaţiile şi drepturile, modul de completare şi asigurare tehnico-materială şi financiară, de exercitare a controlului şi de supraveghere asupra activităţii organelor securităţii statului se stabilesc prin actele legislative ce reglementează activitatea acestor organe şi prin alte acte normative în vigoare.

		(4) - (7) - abrogate.

Articolul 14. Conlucrarea organelor securităţii statului cu alte organe de stat
Organele securităţii statului conlucrează cu ministerele, alte autorităţi administrative centrale, unităţile economice, organele executive ale administraţiei publice locale care, în limitele competenţei lor, realizează măsuri privind asigurarea securităţii statului, precum şi exercită conducerea nemijlocita a formaţiunilor speciale şi militare şi poartă răspundere pentru pregătirea de luptă, specială şi de mobilizare a acestora şi pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin.

Capitolul IV. CONTRIBUŢIA ASOCIAŢIILOR OBŞTEŞTI  ŞI A CETĂŢENILOR LA ASIGURAREA  SECURITĂŢII STATULUI
Articolul 15. Contribuţia asociaţiilor obşteşti şi a cetăţenilor la asigurarea securităţii statului
(1) În conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, devotamentul faţă de ţară este sacru. Cetăţenii şi asociaţiile obşteşti ale acestora acordă sprijin organelor securităţii statului în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin.

 (2) Statul asigură protecţia juridică şi socială cetăţenilor care contribuie la asigurarea securităţii statului.

Capitolul V. APĂRAREA INFORMAŢIILOR ÎN DOMENIUL  ASIGURĂRII SECURITĂŢII STATULUI
Articolul 16. Apărarea informaţiilor
(1) Activitatea operativă ce ţine de asigurarea securităţii statului constituie secret de stat.

 (2) Informaţiile obţinute în rezultatul activităţii operative, în funcţie de importanţa lor pentru stat, pot avea diferite grade de secretizare.

Articolul 17. Punerea la dispoziţie a informaţiilor secrete
(1) Informaţiile secrete sînt puse la dispoziţia Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului, Prim-ministrului, Procurorului General, Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, precum şi a persoanelor cu funcţii de răspundere ale autorităţilor publice de către persoanele cu funcţii de răspundere ale organelor securităţii statului împuternicite în acest scop, în volumul şi în modul stabilit de legislaţie.

 (2) Este interzisă divulgarea surselor de obţinere a informaţiilor secrete.

Capitolul VI. RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI  PRIVIND SECURITATEA STATULUI
Articolul 18. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei privind securitatea statului
Încălcarea legislaţiei privind securitatea statului atrage după sine răspundere în conformitate cu legislaţia.

Capitolul VII. DISPOZIŢII FINALE
Articolul 19. Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.
Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

Articolul 20. Guvernul, în termen de 3 luni:  va aduce actele sa...
Guvernul, în termen de 3 luni:

 va aduce actele sale normative în conformitate cu legea menţionată;

 va asigura revizuirea şi anularea de către ministere şi departamente a actelor normative ce contravin prezentei legi.


Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021