Legea Viei şi vinului*

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

	Prezenta lege transpune art. 6 lit. (d), art. 80 alin. (2) ultimul paragraf, art. 81 alin. (2) lit. (a) și (b), art. 82, art. 90 alin. (3) lit. (a) și (b), art. 168 alin. (1) lit. (a) și (b), alin. (1a), alin. (4) lit. (a), (b) și (c) pct. (i), (ii), (iii), (iv), (v), (vi) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347 din 20 decembrie 2013, așa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul (UE) 2021/2117 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021.

Capitolul I. DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Obiectul, scopurile şi sfera de aplicare a legii
(1) Prezenta lege stabileşte bazele juridice, economice şi sociale în sectorul pepinieritului viticol, viticulturii şi vinificaţiei, reglementează raporturile ce apar în activitatea de producere, prelucrare şi comercializare a materialului de înmulţire şi săditor viticol, a strugurilor marfă pentru masă şi pentru vin, a vinurilor şi a altor produse pe bază de must şi vin, a produselor secundare vinicole şi a produselor obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole.

	(2) Scopurile prezentei legi sînt:

	a) apărarea intereselor economice ale statului şi societăţii în sectorul pepinieritului viticol, viticulturii şi vinificaţiei;

	b) crearea unor condiţii adecvate pentru producerea strugurilor marfă, vinurilor şi altor produse pe bază de must şi vin;

	c) alinierea la cerinţele internaţionale în sectorul vitivinicol;

	d) consolidarea imaginii Republicii Moldova ca ţară cu tradiţii vitivinicole, sporirea exportului de vinuri calitative;

	e) combaterea şi contracararea falsificării vinurilor şi altor produse pe bază de must şi vin;

	f) ameliorarea culturii consumului vinurilor.

	(3) Subiectele raporturilor reglementate de prezenta lege sînt persoanele fizice şi persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care desfăşoară activităţi în sectorul pepinieritului viticol, viticulturii şi vinificaţiei.

	 (4) Prezenta lege nu se aplică asupra raporturilor ce ţin de:

	a) producerea şi comercializarea alcoolului etilic şi a băuturilor alcoolice tari de altă natură decît cea viticolă;

	b) fabricarea produselor vitivinicole în gospodăriile auxiliare ale populaţiei pentru consum familial (personal);

	c) producerea oţetului din vin.

	 (5) – abrogat.

	 (6) Dacă în tratatele internaţionale ce ţin de sectorul pepinieritului viticol, viticulturii şi vinificaţiei la care Republica Moldova este parte sînt stabilite alte dispoziţii decît cele prevăzute în prezenta lege, se vor aplica dispoziţiile tratatelor internaţionale.

Articolul 2. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, sînt utilizate următoarele noţiuni principale:

	areal vitivinicol - arie teritorial-geografică a culturii viţei de vie, caracterizată prin anumite condiţii ecologice, metode de cultivare, direcţii de utilizare a strugurilor, procedee de vinificare, tradiţii specifice de cultivare şi de producere;

	unitate vinicolă – persoană fizică sau persoană juridică care practică cel puţin una din următoarele activităţi: fabricare, stocare, comercializare cu ridicata a vinurilor, produselor obţinute pe bază de must şi produselor obţinute pe bază de vin, precum și a produselor vitivinicole aromatizate;

	mic producător de vin – unitate vinicolă care produce pînă la 100000 litri de vin anual, deţine cel puţin 1 ha şi cel mult 20 ha de viţă de vie şi este independentă, din punct de vedere juridic, de orice altă unitate vinicolă;

	pepinieră viticolă - unitate de producţie destinată obţinerii materialului de înmulţire şi săditor viticol;

	şcoală de viţe - teren arabil destinat înrădăcinării materialului de înmulţire viticol şi obţinerii materialului săditor viticol;

	material de înmulţire viticol - porţiuni ale organelor vegetative (coarde, lăstari, muguri) destinate multiplicării;

	material săditor viticol - plante altoite şi plante pe rădăcini proprii, utilizate la înfiinţarea plantaţiilor viticole;

	plantaţie viticolă - teren agricol valorificat cu viţă de vie;

	plantaţie viticolă pentru struguri - plantaţie destinată obţinerii de struguri pentru utilizare în stare proaspătă, prelucrare şi uscare;

	plantaţie portaltoi - plantaţie specială destinată producerii de coarde (butaşi) portaltoi;

	plantaţie altoi - plantaţie specială destinată producerii de coarde altoi;

	plantaţie viticolă pentru producţie marfă - plantaţie viticolă cu suprafaţă mai mare de 0,1 ha a cărei producţie este destinată comercializării;

	viticultură ecologică – sistem de cultivare ce prevede valorificarea şi păstrarea sistemelor biologice productive fără a recurge la substanţe chimice de sinteză;

	soiuri de struguri pentru masă - soiuri de viţă de vie ai căror struguri se utilizează în stare proaspătă după recoltare sau păstrare;

	soiuri de struguri pentru vin - soiuri de viţă de vie ai căror struguri se utilizează la fabricarea producţiei vinicole;

	soiuri de struguri cu destinaţie mixtă - soiuri de viţă de vie ai căror struguri, după calităţi, pot fi utilizaţi atît ca struguri pentru masă, cît şi pentru producerea vinului;

	soiuri de struguri apirene - soiuri de struguri pentru masă fără seminţe, destinaţi utilizării în stare proaspătă şi în stare uscată;

	struguri proaspeţi - fructe ale viţei de vie folosite în stare proaspătă sau ca materie primă în vinificaţie, recoltate la maturitatea de consum, tehnologică sau într-un anumit stadiu de supramaturare, care, după zdrobire sau presare cu mijloace obişnuite, pot intra spontan în fermentaţie alcoolică;

	must de struguri proaspăt – produs lichid obţinut în mod natural sau prin procedee fizice din struguri proaspeţi, care are o concentraţie alcoolică dobîndită de cel mult 1% în volume;

	vin – produs alimentar obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică, totală sau parţială, a strugurilor proaspeţi ori îngheţaţi, presaţi ori nu, sau a mustului de struguri proaspăt;

	vin de hibrizi – vin obţinut din struguri de soiuri de hibrizi simpli (direct producători) : Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton și Herbemont, Zaibel, Baco, Alicante, Terras, Couderc, Takez;

	vin de casă – vin produs de persoane fizice în condiţii rustice pentru consum familial personal;

	produse secundare vinicole - deşeu provenit din prelucrarea strugurilor şi fabricarea produselor vinicole;

	produs vinicol falsificat – produs obţinut pe bază de must şi produs obţinut pe bază de vin, care, potrivit compoziţiei şi/sau procedeelor de fabricare, nu corespund cerinţelor obligatorii stabilite prin legi şi alte acte normative şi sînt prezentate drept veritabile sau duplicate false după modelul originalului, şi/sau produs prezentat, în mod ilegal, cu denumire de origine protejată, indicaţie geografică protejată, marcă comercială înregistrată, inducînd în eroare consumatorul;

	campanie de producție vitivinicolă sau an vitivinicol, sau an de comercializare –perioadă care începe la data de 1 august a fiecărui an și se încheie la data de 31 iulie a anului următor.

Articolul 3. Producătorii de produse marfă vitivinicole
Producători de produse marfă vitivinicole sînt persoanele juridice şi persoanele fizice, inclusiv rezidenţii zonelor economice libere menționați la art. 6 din Legea nr. 440/2001 cu privire la zonele economice libere, care deţin, după caz, plantaţii viticole cu suprafaţă de peste 0,1 ha, mijloace tehnice şi tehnologice pentru producerea materialului de înmulţire şi săditor viticol, a strugurilor marfă pentru fabricarea vinurilor din struguri şi altor produse pe bază de must şi vin.

Capitolul II. VITICULTURA
Articolul 4. Arealul vitivinicol destinat obţinerii produselor marfă
(1) Arealul vitivinicol include regiuni, centre şi plaiuri.

	(2) Regiunea (zona) vitivinicolă este un teritoriu delimitat, caracterizat prin condiţii naturale (de climă şi de relief) relativ asemănătoare, precum şi prin sortimente de struguri şi direcţii de utilizare apropiate.

	(3) Centrul (raionul) vitivinicol este un teritoriu natural, cultivat tradiţional cu viţă de vie, caracterizat prin condiţii specifice de climă, relief şi sol, prin soiurile cultivate, prin metodele de cultivare a viţei de vie şi prin procedeele de vinificare aplicate, care, în ansamblu, condiţionează obţinerea unor producţii de struguri şi vinuri cu însuşiri specifice, dispune de tradiţii şi renume.

	(4) Plaiul (microraionul) vitivinicol este un teritoriu restrîns în cadrul unui centru vitivinicol, cuprinde plantaţii viticole situate pe aceeaşi formă de relief, se caracterizează prin condiţii naturale şi de cultură similare care determină obţinerea unei producţii omogene de struguri şi unor produse vinicole cu însuşiri de calitate specifice.

	(5) Regiunile, centrele şi plaiurile vitivinicole, inclusiv cele de cultivare a strugurilor destinaţi fabricării vinurilor cu indicaţie geografică, cu denumire de origine, se aprobă de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Articolul 5. Patrimoniul viticol
Patrimoniul viticol este constituit din:

	a) plantaţii viticole pentru struguri, clasificate, după vîrstă, în:

	– plantaţii tinere;

	– plantaţii pe rod;

	b) plantaţii portaltoi şi plantaţii altoi, complexe de altoit, şcoli de viţe cu asolamentul respectiv;

	c) terenuri rezultate în urma defrişării plantaţiilor viticole pe o perioadă de repaus pînă la replantare şi terenuri aflate în perioada de pregătire pentru plantare;

	d) alte terenuri din arealul vitivinicol care pot completa ori consolida plantaţiile viticole existente.

Articolul 6. Registrul vitivinicol
(1) Registrul vitivinicol se constituie din registrul plantaţiilor viticole şi registrul unităţilor vitivinicole.

	(2) Registrul vitivinicol este ţinut de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului în conformitate cu regulamentul aprobat de către Guvern.

	 (3) - abrogat.

Articolul 7. Testarea şi admiterea pentru cultivare a soiurilor de viţă de vie
(1) Testarea soiurilor de viţă de vie şi includerea lor în Catalogul soiurilor de plante se efectuează de către Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante conform actului normativ aprobat de către Guvern.

	(2) În producţie se utilizează doar soiurile de viţă de vie înregistrate în Catalogul soiurilor de plante şi/sau în Catalogul comun al soiurilor de viţă de vie al Uniunii Europene (The Common Catalogue of Varieties of Vine).

Articolul 8. Clasificarea materialului de înmulţire şi săditor viticol
Clasificarea materialului de înmulțire și săditor viticol, inclusiv potrivit valorii biologice, stării fitosanitare și stării fiziologice, se reglementează de actele normative aprobate de Guvern.

Articolul 9. Producerea, certificarea, controlul şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol
(1) Producerea, certificarea, controlul și comercializarea materialului de înmulțire și săditor viticol se efectuează în conformitate cu prevederile actelor normative aprobate de Guvern.

	(2) Controlul de stat al condițiilor de producere și comercializare, al calității materialului de înmulțire și săditor viticol se efectuează de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

	(3) Importul materialului de înmulțire și săditor viticol se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr. 68/2013 despre semințe și ale actelor normative aprobate de Guvern.

	(4) Exportul materialului de înmulțire și săditor viticol se efectuează în conformitate cu cerințele țării de destinație și/sau cu cele specificate în contractele de livrare.

Articolul 10. Înfiinţarea plantaţiilor viticole
(1) În cultura viţei de vie se utilizează următoarele grupe de soiuri:

	a) după origine - soiuri din speciile Vitis vinifera şi Vitis labrusca, hibrizi interspecifici (soiuri de selecţie nouă);

	b) după destinaţie - soiuri pentru struguri şi soiuri portaltoi;

	c) după direcţiile de utilizare - soiuri de struguri pentru masă, soiuri de struguri pentru vin şi soiuri mixte.

	(2) Înfiinţarea plantaţiilor viticole pentru producţie marfă se efectuează doar cu soiuri de viţă de vie înscrise în Catalogul soiurilor de plante şi/sau în Catalogul comun al soiurilor de viţă de vie al Uniunii Europene (The Common Catalogue of Varieties of Vine), ce aparțin speciei Vitis vinifera sau provin din încrucișarea speciei Vitis vinifera cu alte specii din genul Vitis.

	(2-1) Înființarea plantațiilor viticole pentru producție marfă cu soiuri de hibrizi direct producători (Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton și Herbemont, Zaibel, Baco, Alicante, Terras, Couderc, Takez) este interzisă.

	(3) Amplasarea soiurilor viţei de vie pe regiuni şi centre vitivinicole se elaborează de către instituţiile ştiinţifice de profil şi se aprobă de către Oficiul Naţional al Viei şi Vinului.

	(4) Înfiinţarea plantaţiilor viticole pentru producţie marfă se efectuează în arealul vitivinicol delimitat, pe terenuri preponderent în pantă, favorabile pentru cultura viţei de vie.

	(5) Înfiinţarea de plantaţii viticole pentru struguri producţie marfă pe o suprafaţă de la 0,1 la 0,5 ha se efectuează în baza unui plan de organizare a teritoriului şi de plantare, elaborat în conformitate cu actele normative.

	(6) Înfiinţarea plantaţiilor viticole pentru producţie marfă pe o suprafaţă de peste 0,5 ha se efectuează în bază de proiect, elaborat de persoane juridice sau persoane fizice (birouri de proiectare) în conformitate cu regulile stabilite prin lege şi cu actele normative aprobate de către Guvern.

	(61) Elaborarea planurilor de organizare a teritoriului plantaţiei viticole şi de plantare, a proiectelor de înfiinţare a plantaţiilor viticole se efectuează în conformitate cu regulamentul aprobat de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

	(7) – abrogat.

	(8) Replantarea plantaţiilor viticole pentru struguri producţie marfă se permite după pregătirea corespunzătoare a terenului agricol, în conformitate cu reglementările în domeniu. Termenul de replantare a plantaţiilor portaltoi şi altoi, a şcolilor de viţe, în funcţie de categoria lor biologică, este stabilit în actele normative aprobate de către Guvern.

	(8-1) În termen de 30 de zile de la acțiunile de plantare, reconstrucție, defrișare sau înstrăinare, deținătorii plantațiilor viticole prezintă Oficiului Național al Viei și Vinului cererea de înregistrare a plantației în Registrul vitivinicol sau de modificare a datelor privind plantația viticolă din Registru. Modelul și modul de depunere a cererilor se stabilesc de Guvern.

Articolul 11. Reglementarea tehnologiei de producere şi a calităţii materialului de înmulţire şi săditor viticol, a strugurilor producţie marfă
Tehnologia de producere şi calitatea materialului de înmulţire şi săditor viticol, a strugurilor producţie marfă pentru masă şi pentru vinuri sînt reglementate prin legi şi acte normative aprobate de către Guvern.

Articolul 12. Evidenţa plantaţiilor viticole
(1) Evidenţa contabilă a plantaţiilor viticole se efectuează de către deţinătorii acestora în baza Regulamentului privind evidenţa contabilă a plantaţiilor viticole în procesul plantării, exploatării şi defrişării acestora, aprobat de către Ministerul Finanţelor.

	(2) Pentru calcularea uzurii mijloacelor fixe, termenul mediu de exploatare a plantaţiilor viticole pentru struguri marfă este de 25 de ani de la intrarea pe rod. Deţinătorii plantaţiilor viticole stabilesc termenul de exploatare pentru fiecare plantaţie în parte. În cazul beneficierii de subvenţii de stat la înfiinţarea plantaţiilor viticole, termenul minim de exploatare a viilor este de cel puţin 1/2 din termenul mediu de exploatare.

	(3) Luarea la evidenţă a plantaţiilor viticole tinere şi trecerea plantaţiilor din categoria „plantaţii tinere” în cea de „plantaţii pe rod” se efectuează în baza unui act de plantare şi a unui act de trecere în categoria de „plantaţii pe rod”, întocmite de deţinătorul plantaţiei. Luarea la evidenţă a plantaţiilor tinere se efectuează în primul an de vegetaţie, iar trecerea în categoria „plantaţii pe rod” se efectuează după finalizarea perioadei de vegetaţie a anului 4, pînă la 1 ianuarie a anului următor.

	(4) Casarea plantaţiei viticole se efectuează în baza unui act de casare, întocmit de către proprietar sau de către deţinător cu acordul proprietarului plantaţiei.

Capitolul III. VINIFICAŢIA
Articolul 13. Categoriile de produse vitivinicole
(1) Categoriile de produse vitivinicole sînt:

	a) vinurile;

	b) produsele obţinute pe bază de must;

	c) produsele obţinute pe bază de vin;

	d) produsele secundare vinicole;

	e) produsele obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole;

	f) produse vitivinicole aromatizate.

	 (2) Vinurile se clasifică după cum urmează:

	a) vin cu denumire de origine protejată;

	b) vin cu indicaţie geografică protejată;

	c) vin fără denumire de origine protejată şi fără indicaţie geografică protejată, dar cu denumire de soi, denumit vin de soi;

	d) vin fără denumire de origine protejată, fără indicaţie geografică protejată şi fără denumire de soi, denumit vin.

	(3) Definirea categoriilor de produse vitivinicole și cerințele specifice pentru acestea se stabilesc în actele normative aprobate de Guvern.

	(4) Produsele secundare vinicole sunt supuse prelucrării la unitatea vinicolă sau la alte întreprinderi specializate.

Articolul 14. - abrogat.
Articolul 15. - abrogat.
Articolul 16. Condiţiile de consum al vinului de hibrizi
(1) Vinul de hibrizi direct producători este destinat numai consumului familial, obţinerii distilatului de vin şi alcoolului etilic de origine vitivinicolă, a oţetului.

	(2) Vinul rezultat dintr-un amestec între vinul de hibrizi direct producători şi vinul provenit din soiuri autorizate este considerat vin de hibrizi şi se valorifică în condiţiile alin.(1).

Articolul 17. Produsele vitivinicole cu indicaţie geografică protejată şi produsele vitivinicole cu denumire de origine protejată
(1) Organizarea producerii şi comercializării produselor vitivinicole cu indicaţie geografică protejată şi a produselor vitivinicole cu denumire de origine protejată se efectuează conform actelor normative aprobate de către Guvern.

	(2) Protecţia indicaţiei geografice şi denumirii de origine la desemnarea unui produs vitivinicol se efectuează în conformitate cu Legea nr. 66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate.

	(3) Într-o arie delimitată cu indicaţie geografică protejată sau cu denumire de origine protejată poate fi organizată doar o singură asociaţie de producători de produse vitivinicole cu aceeaşi indicaţie geografică protejată sau cu aceeaşi denumire de origine protejată. Orice producător care respectă caietul de sarcini pentru indicaţia geografică protejată sau pentru denumirea de origine protejată respectivă poate deveni membru al asociaţiei de producători din aria delimitată.

	(4) Asociaţia de producători de produse vitivinicole cu indicaţie geografică protejată sau cu denumire de origine protejată efectuează controlul intern privind respectarea caietului de sarcini şi ţine evidenţa volumelor de produse cu indicaţie geografică protejată sau cu denumire de origine protejată în conformitate cu statutul asociaţiei.

Articolul 18. – abrogat.
Articolul 19. – abrogat.
Articolul 20. - abrogat.
Articolul 21. Condiţiile de producere a vinurilor, produselor pe bază de must şi vin şi a produselor secundare vinicole
(1) Pentru desfăşurarea a cel puţin uneia din următoarele activităţi: fabricare, stocare, comercializare cu ridicata a vinurilor, produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin, producere şi comercializare a strugurilor folosiţi ca materie primă în vinificaţie, agenţii economici trebuie să fie înscrişi în Registrul vitivinicol instituit de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 71-XVI din 22 martie 2007 cu privire la registre.

	(1-1) Registrul vitivinicol este ţinut de către Oficiul Naţional al Viei şi Vinului.

	(1-2) Modalitatea de ţinere a Registrului vitivinicol se stabileşte prin regulamentul aprobat de către Guvern.

	(1-3) Înscrierea în Registrul vitivinicol se efectuează în bază de cerere a agentului economic şi de declaraţie pe proprie răspundere privind corespunderea cerinţelor obligatorii de înregistrare şi este gratuită.

	(1-4) În termen de 10 zile de la data înregistrării cererii, agentul economic este notificat referitor la data şi numărul de înregistrare.

	(2) Condiţiile şi parametrii obligatorii pentru producerea şi pentru calitatea vinurilor, a produselor pe bază de must şi vin se stabilesc conform prevederilor prezentei legi şi altor acte normative.

	(2-1) Documentele tehnologice (regulile generale, prescripţiile tehnice, instrucţiunile tehnologice de ramură şi de produs) sînt facultative.

	(3) Procedeul de îmbogăţire în scopul creşterii concentraţiei alcoolice naturale a vinurilor materie primă destinate fabricării vinurilor se realizează în conformitate cu actele normative aprobate de către Guvern.

	(4) – abrogat.

	(5) – abrogat.

	(6) – abrogat.

	(7) – abrogat.

	(8) – abrogat.

Articolul 22. – abrogat.
Articolul 23. Plasarea pe piaţă a produselor vitivinicole destinate consumului uman direct
(1) Produsele vitivinicole destinate consumului uman direct se plasează pe piață însoțite de certificate de conformitate sau de declarația de conformitate pe propria răspundere, întocmită în baza unui raport de analiză emis de un laborator atestat/acreditat, în condițiile stabilite de prezenta lege și de actele normative aprobate de Guvern.

	(2) Produsele vitivinicole cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată, destinate consumului uman direct, se plasează pe piaţă doar îmbuteliate. Livrarea în vrac a produselor vitivinicole cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată poate fi efectuată doar între unităţile vinicole membre ale asociaţiilor producătorilor din aria geografică delimitată corespunzătoare şi sub supravegherea Oficiului Naţional al Viei şi Vinului.

	(3) Comercializarea produselor vitivinicole destinate consumului uman direct se efectuează de către agenţii economici prin comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul, în conformitate cu condiţiile şi procedura stabilite de prezenta lege şi de Legea nr. 1100/2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice.

	(4) Agenţii economici din domeniul comercializării produselor vitivinicole pot comercializa cu ridicata vinul, produsele obţinute pe bază de must şi produsele vitivinicole aromatizate ambalate numai dacă:

	a) sînt înregistraţi în Registrul vitivinicol;

	b) deţin în proprietate sau în locaţiune depozite specializate de construcție capitală cu o suprafaţă de cel puţin 200 m2, acoperite şi îngrădite, dotate cu sisteme computerizate de evidenţă şi destinate exclusiv păstrării acestor produse.

	(5) Agenţii economici pot comercializa cu amănuntul vinul, produsele obţinute pe bază de must şi produsele vitivinicole aromatizate numai dacă:

	a) corespund prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior;

	b) dispun, cu orice titlu, de suprafață totală a unității comerciale de cel puțin 20 m2;

	c) dispun de personal implicat nemijlocit în activitatea de comercializare, cu vîrsta de peste 18 ani.

	(6) Se interzice comercializarea cu amănuntul a vinului, a produselor obţinute pe bază de must şi a produselor vitivinicole aromatizate:

	a) în unități comerciale ambulante, cu excepția cazurilor prevăzute la art.215 alin. (1) din Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior și la lit. b) din prezentul alineat;

	b) în pavilioane cu o suprafață totală mai mică de 20 m2 inclusiv, cu excepția cazurilor prevăzute la art.215 alin. (1) din Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior;

	c) în instituţii educaționale, inclusiv în cele de învăţămînt preşcolar, în căminele pentru elevi şi studenţi, în instituţii medicale, în întreprinderi şi pe şantierele de construcţii şi reparaţii;

	d) în obiectivele sportive şi pe teritoriul aferent acestora, pe terenurile de sport;

	e) în preajma edificiilor de cult, pe o rază stabilită de autorităţile administraţiei publice locale de comun acord cu reprezentanţii cultelor religioase respective;

	f) în cimitire, în penitenciare, în unităţile militare şi în arsenale;

	g) persoanelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani, în condițiile stabilite la art.30 lit. j) din Legea nr.1100/2000 cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice.

	(7) În cadrul pensiunilor turistice și agroturistice, al vilelor turistice, al caselor rurale și al satelor de vacanță ce prestează servicii de alimentație publică, vinul produs din struguri proprii poate fi comercializat cu amănuntul și/sau servit consumatorilor finali cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (1).

Articolul 24. Atribuirea de denumire vinurilor şi produselor pe bază de must şi vin
(1) Vinurile şi produsele pe bază de must şi vin se comercializează cu o denumire care se compune din noţiuni generice notorii folosite la forma nearticulată.

	(2) Vinurile şi produsele pe bază de must şi vin pot fi comercializate sub marcă de produs în conformitate cu condiţiile şi cu procedura reglementate de lege.

	(3) – abrogat.

	(4) Se interzice atribuirea unor denumiri de vinuri care defăimează profesii, lezează onoarea şi reputaţia profesională, jignesc sentimentul religios ori naţional.

Articolul 25. Etichetarea vinurilor şi produselor pe bază de must şi vin
(1) Vinurile şi produsele pe bază de must, produselor vitivinicole aromatizate și produselor obținute pe bază de vin puse în comercializare îmbuteliate trebuie să fie etichetate.

	(2) La etichetare se folosesc indicaţii obligatorii stabilite prin prezenta lege şi facultative stabilite prin actele normative aprobate de către Guvern.

	(3) Pe etichetă sau ambalajul de desfacere trebuie să fie prezentate următoarele indicaţii obligatorii:

	a) denumirea sub care se comercializează produsul;

	b) denumirea categoriei produsului, stabilită prin lege şi prin actele normative aprobate de către Guvern;

	c) denumirea indicaţiei geografice protejate sau, după caz, a denumirii de origine protejate;

	d) menţiunea „denumire de origine protejată” – pentru produsul cu denumire de origine protejată şi menţiunea „indicaţie geografică protejată” – pentru produsul cu indicaţie geografică protejată;

	e) denumirea şi adresa ambalatorului, producătorului şi ale distribuitorului, după caz, ale importatorului – pentru produsele importate, precedate de menţiunile „ambalator”, „producător”, „distribuitor” şi, respectiv, „importator”;

	f) concentraţia alcoolică – valoarea (cifra) este urmată de „% vol.” şi poate fi precedată de abrevierea „alc.”;

	g) categoria produsului în funcţie de concentraţia în masă a zaharurilor şi valoarea ei, conform actelor normative aprobate de către Guvern, – pentru vinurile spumante, spumante de calitate, spumante de calitate de tip aromat, spumoase, perlante, petiante;

	h) volumul nominal al produsului exprimat în decimetri cubi (dm3), litri (l), centimetri cubi (cm3) sau mililitri (ml);

	i) țara de origine a produsului. Mențiunea „Fabricat în Republica Moldova” sau „Produs în Republica Moldova” – pentru produsul fabricat în Republica Moldova;

	j) data de ambalare (ziua, luna, anul);

	k) menţiunea „conţine sulfiţi” sau menţiunea „conţine dioxid de sulf” – pentru vinuri;

	l) lista de ingrediente, după caz;

	l1) declarația nutrițională pentru produsele vitivinicole aromatizate;

	m) numărul de identificare a lotului, precedat de menţiunea „L”;

	n) culoarea, după caz (alb, roz, roşu – pentru vinurile spumante, spumante de calitate, spumante de calitate de tip aromat, spumoase, perlante, petiante);

	o) mențiunea „Alcoolul poate dăuna copilului nenăscut” și/sau pictograma respectivă, conform anexei;

	p) mențiunea „Nu oferiți alcool minorilor” și/sau pictograma respectivă, conform anexei;

	q) mențiunea „Alcoolul încetinește viteza de reacție – nu consuma alcool dacă conduci vehicule” și/sau pictograma respectivă, conform anexei;

	r) mențiunea „Alcoolul poate cauza dependență”;

	s) codul de bare și codul QR (dacă sunt înregistrate).

	(3-1) Utilizarea indicaţiilor facultative şi regulile privind folosirea indicaţiilor obligatorii pe etichetă sau pe ambalajul de desfacere trebuie să corespundă cerinţelor stabilite de actele normative aprobate de către Guvern.

	(4) Prin etichetare nu trebuie să se atribuie produselor vinicole termeni descriptivi, uzuali, generici sau cu caracter elogios dacă nu se referă la produs, dacă pot induce în eroare consumatorul ori pot genera riscul de confuzie în privinţa unui produs similar al altui producător şi pot conduce la apariţia concurenţei neloiale, nici să li se atribuie proprietăţi de prevenire, tratare sau vindecare a unor boli ori să se facă referiri la astfel de proprietăţi.

	(5) Se interzice indicarea pe etichete sau pe ambalajul de desfacere a oricărei informaţii care:

	a) poate fi considerată drept indicaţie a provenienţei produsului în cazul în care originea lui este alta;

	b) cuprinde reproduceri sau imitaţii de steme, drapele şi embleme de stat, denumiri oficiale sau istorice de state ori abrevieri ale lor, denumiri depline sau abreviate de organizaţii internaţionale interguvernamentale, semne, sigilii oficiale de control, de garanţie şi de marcare, decoraţii şi alte distincţii. Astfel de semne pot fi aplicate numai dacă nu ocupă o poziţie dominantă şi dacă există consimţămîntul organului competent sau al posesorului lor; 

	c) conţine indicaţie geografică ce identifică un produs care nu este originar din locul menţionat în această indicaţie, chiar şi în cazul în care adevărata origine a produsului este menţionată sau în cazul în care indicaţia geografică este folosită în traducere sau este însoţită de expresii precum: “de genul”, “de tipul”, “de stilul”, “imitaţie” şi altele;

	d) este contrară ordinii publice şi bunelor moravuri.

	(6) Informaţia de pe etichetă sau de pe ambalajul de desfacere a vinurilor, a produselor obţinute pe bază de must şi a produselor vitivinicole aromatizate, destinate exportului, se prezintă, la solicitarea importatorului, conform cerinţelor stabilite în contractele de livrare, cu condiţia ca acestea să nu aducă atingere angajamentelor pe care Republica Moldova şi le-a asumat în baza tratatelor bilaterale/internaţionale, şi poate fi expusă în limba ţării importatoare, cu excepţia indicaţiilor geografice protejate şi a denumirilor de origine protejate.

Articolul 26. Importul și exportul produselor vitivinicole
(1) Produsele vitivinicole importate sunt însoțite de un act care atestă siguranța și conformitatea produsului cu prevederile actelor normative din domeniu ale Republicii Moldova, întocmit de un organism competent din țara de origine a produsului. Dacă produsul vitivinicol importat este destinat consumului uman direct, acesta va fi însoțit inclusiv de un raport de analiză, întocmit de un laborator acreditat sau de un organism, sau de o direcție desemnată de țara de origine a produsului, prin care se atestă îndeplinirea, de către produsul respectiv, a cerințelor privind caracteristicile esențiale fizico-chimice stabilite în actele normative aprobate de Guvernul Republicii Moldova.

	(2) Importatorul este responsabil de calitatea produselor vitivinicole importate și puse în circulație pe piața Republicii Moldova.

	(3) Importul vinurilor fabricate din soiuri de hibrizi simpli (direct producători) este interzis.

	(4) În vederea luării în considerare a particularităților schimburilor comerciale, exportul de vinuri, de produse obținute pe bază de must, de produse vitivinicole aromatizate și de produse obținute pe bază de vin se va efectua în conformitate cu cerințele țării de destinație specificate în contract.

	(5) Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor eliberează, la cerere, acte ce atestă calitatea și siguranța produselor vitivinicole, prevăzute de legislația țării de destinație și/sau în contract.

Capitolul III-1. TRASABILITATEA PRODUCŢIEI VITIVINICOLE
Articolul 26-1. Trasabilitatea producţiei vitivinicole
(1) În scopul protecţiei autenticităţii, asigurării inofensivităţii produselor şi ocrotirii sănătăţii publice, precum şi în scopul protecţiei mediului, trasabilitatea producţiei vitivinicole trebuie asigurată la toate etapele circuitului produselor vitivinicole - producerea, prelucrarea, depozitarea, transportul şi comercializarea lor, prin perfectarea documentelor de evidenţă şi prezentarea declaraţiilor vitivinicole.

	(2) Producătorii de struguri şi unităţile vitivinicole sînt obligaţi să ţină evidenţa şi să asigure trasabilitatea producţiei vitivinicole.

Articolul 26-2. Documentele de evidentă a producţiei vitivinicole
(1) Unităţile vitivinicole care deţin produse vitivinicole în scopul comercializării sînt obligate să ţină evidenţa produselor vitivinicole prin registre de evidenţă, indicînd intrările şi ieşirile de produse, procedeele tehnologice, şi să dispună de documente justificative pentru fiecare înregistrare.

	(1-1) Nu sînt obligaţi să ţină registre de evidenţă agenţii economici care exercită activitate de comercializare cu amănuntul.

	(2) Registrele de evidenţă se completează de către unităţile vitivinicole şi sînt păstrate la locul de amplasare a producerii produselor.

	(3) Registrele de evidenţă pot fi ţinute:

	a) pe suport de hîrtie, alcătuite din foi şnuruite, numerotate şi semnate de către persoana responsabilă a unității vitivinicole;

	b) în formă electronică, cu condiţia ca cuprinsul registrelor în formă electronică să fie identic cu cel al registrelor pe suport de hîrtie.

	(4) Unităţile vitivinicole sînt obligate să îşi stabilească procentul maxim de pierderi care rezultă din evaporarea în cursul depozitării sau din diferite alte operaţiuni tehnologice.

	(5) Micii producători de vin ale căror unităţi de producere sînt amplasate în aceeaşi unitate administrativ-teritorială pot ţine evidenţa producţiei vitivinicole prin adnotări pe reversul declaraţiilor de recoltă, de producţie sau de stoc, prevăzute la art. 266, sau ca anexă la acestea, cu condiţia dispunerii de documentele justificative pentru înregistrările efectuate.

Articolul 26-3. Registrele vitivinicole
(1) Registrele vitivinicole de evidenţă sînt:

	a) registrul de intrări-ieşiri pentru vin şi pentru produse pe bază de must şi vin;

	b) registrul procedeelor tehnologice;

	c) registrul de intrări-ieşiri pentru deţinerea şi utilizarea unor produse;

	d) registrul de îmbuteliere;

	e) registrul de evidenţă a cantităţii şi calităţii strugurilor recepţionaţi;

	f) – abrogat.

	(2) Înregistrările în registrul de intrări-ieşiri se efectuează după cum urmează:

	a) pentru intrări - cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare datei recepţionării, şi

	b) pentru ieşiri - cel tîrziu în a treia zi lucrătoare.

	(3) Înregistrările în registrul procedeelor tehnologice se efectuează în ziua lucrătoare imediat următoare datei efectuării procedeului tehnologic.

	(4) Registrele vitivinicole de evidenţă trebuie păstrate minimum 5 ani de la ultima înscriere efectuată în acestea.

	(5) Unităţile vitivinicole trebuie sa încheie registrele vitivinicole de evidenţă anual, pentru campania de producţie vitivinicolă. În cadrul bilanţului anual se efectuează inventarul stocurilor. Soldul stocurilor existente trebuie să figureze ca “intrare” în registrele campaniei anuale următoare.

Articolul 26-4. Conţinutul registrului procedeelor tehnologice
În registrul procedeelor tehnologice se înscriu următoarele operaţiuni tehnologice:

	a) ridicarea potenţialului alcoolic al vinurilor;

	b) acidifierea/dezacidifierea;

	c) îndulcirea vinurilor;

	d) adaosul de alcool etilic rafinat sau alcool etilic rafinat de origine viticolă.

Articolul 26-5. Conţinutul registrului de intrări-ieşiri pentru deţinerea şi utilizarea unor produse
În registrul de intrări-ieşiri pentru deţinerea şi utilizarea unor produse se înscriu date privind:

	a) zahărul;

	b) mustul de struguri concentrat rectificat;

	c) alcoolul etilic rafinat;

	d) alcoolul etilic rafinat de origine viticolă;

	e) produsele utilizate la acidifiere/dezacidifiere.

Articolul 26-6. Declaraţiile vitivinicole
(1) În baza registrelor vitivinicole de evidenţă, producătorii de struguri şi unităţile vitivinicole sînt obligaţi să întocmească şi să depună declaraţii vitivinicole. Modul de depunere a declarațiilor se aprobă de Guvern.

	(2) Producătorii de struguri persoane fizice sau juridice sînt obligaţi să întocmească şi să depună o declaraţie de recoltă la sfîrşitul campaniei de recoltare, dar nu mai tîrziu de 1 decembrie.

	(2-1) Unitățile vinicole sunt obligate să întocmească şi să depună declarația privind campania de producție vitivinicolă pвnă la data de 15 ianuarie a anului următor anului recoltării strugurilor.

	(3) Unităţile vitivinicole sînt obligate să întocmească şi să depună o declaraţie de stocuri de vinuri şi de produse pe bază de must şi vin, pînă la data de 15 august al fiecărui an, cu indicarea stocurilor existente la data de 31 iulie al aceluiaşi an.

	(4) - abrogat.

	(5) -abrogat.

	(6) -abrogat.

	(7) – abrogat.

Articolul 26-7. Registrele și declarațiile vitivinicole
Modelul registrelor și al declarațiilor vitivinicole, precum și modul de depunere a declarațiilor vitivinicole se aprobă de Guvern.

Capitolul IV. RESTRICŢII
Articolul 27. Restricţii privind condiţiile de calitate şi de producere a materialului de înmulţire şi săditor viticol, strugurilor marfă, vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin
(1) Producătorii de material de înmulţire şi săditor viticol, de struguri marfă, de vinuri şi produse pe bază de must şi vin sînt obligaţi să respecte legile şi alte acte normative. 

	(2) Vinurile care nu întrunesc condiţiile prevăzute în prezenta lege vor purta denumiri în care termenul “vin” va fi însoţit de denumirea fructului pentru a descrie produsul obţinut prin fermentarea altui fruct decît a strugurilor.

	(3) Se interzice:

	a) comercializarea şi utilizarea materialului de înmulţire şi săditor viticol în scopuri de înfiinţare a plantaţiilor viticole pentru producţie marfă a cărui calitate nu este confirmată prin acte de origine şi de calitate autorizate;

	b) folosirea unei alte materii prime la producerea vinurilor decît cea indicată în prezenta lege;

	c) folosirea oricărui produs secundar vinicol şi a sucului de struguri pentru obţinerea de vinuri, indiferent de tehnologiile utilizate;

	d) folosirea, la producerea vinurilor, produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin, a altor aditivi alimentari decît a celor specificaţi în regulile şi normele sanitare privind aditivii alimentari în vigoare;

	e) falsificarea ori substituirea vinurilor, produselor pe bază de must şi vin şi a produselor secundare vinicole prin diluarea vinului cu apă, prin mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor cu adaosuri care determină modificări ale gustului, aromei şi compoziţiei lor naturale, prepararea produselor vinicole din drojdie şi tescovină cu adaos de zahăr, precum şi folosirea oricăror practici nepermise. Prin substituire se înţelege producerea, comercializarea şi prezentarea vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin sub o identitate falsă;

	f) – abrogată;

	g) adăugarea în vin în orice scop a sucurilor, băuturilor sau a amestecurilor acestora din pomuşoare, fructe sau de altă origine;

	h) utilizarea în denumirea vinului a denumirii soiului de struguri în cazul cînd ponderea soiului de bază în vin nu depăşeşte 85%.

	i) comercializarea cu amănuntul pe piaţa internă a produselor obţinute pe bază de vin în vrac;

	j) importul şi plasarea pe piaţă a produselor vitivinicole care nu corespund prevederilor art. 26;

	k) - abrogată.

Articolul 28. Restricţii privind valorificarea vinurilor şi produselor pe bază de must şi vin
(1) Se interzice comercializarea produselor vitivinicole ce nu corespund prevederilor prezentei legi și ale actelor normative de punere în aplicare a acesteia, aprobate de Guvern.

	(2) Produsele vitivinicole destinate consumului uman direct ce nu corespund cerințelor privind caracteristicile fizico-chimice și organoleptice stabilite în actele normative de punere în aplicare a prezentei legi se retrag din comercializare, urmвnd a fi direcționate la producerea distilatelor, a alcoolului sau oțetului ori distruse în conformitate cu prevederile actelor normative aprobate de Guvern.

Capitolul V. PRELUCRAREA DEŞEURILOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
Articolul 29. Prelucrarea deşeurilor
Deşeurile rezultate din fabricarea vinurilor şi din prelucrarea produselor secundare vinicole se prelucrează în mod obligatoriu doar de întreprinderile autorizate, în conformitate cu cerinţele privind protecţia mediului, predarea deşeurilor la unităţile specializate de recuperare a energiei şi a deşeurilor industriale reciclabile, privind depozitarea deşeurilor irecuperabile la poligoane special amenajate.

Articolul 30. Protecţia mediului
Înfiinţarea de plantaţii viticole, întreţinerea lor, activitatea unităţilor vinicole, alte lucrări din sectorul vitivinicol se efectuează în conformitate cu legile care reglementează protecţia mediului.

Capitolul VI. STIMULAREA DEZVOLTĂRII SECTORULUI  VITIVINICOL
Articolul 31. Stimularea dezvoltării sectorului vitivinicol
Stimularea dezvoltării sectorului vitivinicol de către stat se efectuează prin acordarea de subvenţii din Fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli, creat anual în cadrul bugetului de stat.

Capitolul VI-1. ASOCIAŢII DE PRODUCĂTORI ŞI ORGANIZAŢII  INTERPROFESIONALE DIN SECTORUL VITIVINICOL
Articolul 31-1. Asociaţiile de producători din sectorul vitivinicol
(1) Asociaţiile de producători din sectorul vitivinicol sînt constituite benevol, din iniţiativa producătorilor şi îşi propun drept obiective:

	a) concentrarea ofertei şi comercializării produselor vitivinicole ale producătorilor membri ai asociaţiei;

	b) adaptarea comună a produselor vitivinicole la cerinţele pieţei şi îmbunătăţirea calităţii lor;

	c) promovarea raţionalizării şi mecanizării producerii.

	(2) Asociaţiile de producători din sectorul vitivinicol aplică statutul care include prevederi ce se solicită de la membrii acestora:

	a) aplicarea normelor adoptate de asociaţia de producători cu privire la cerinţele pieţei, tehnologiile de producere, acţiunile de promovare şi la regulile de comercializare;

	b) producerea şi promovarea vinurilor, produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin cu denumire de origine protejată şi cu indicaţie geografică protejată;

	c) punerea la dispoziţie a informaţiilor solicitate de asociaţia de producători în vederea întocmirii statisticilor;

	d) plătirea penalităţilor în caz de nerespectare a obligaţiilor ce le revin în temeiul actului de constituire;

	e) promovarea şi acordarea asistenţei tehnice pentru utilizarea unor practici de cultivare şi a unor tehnici de producţie care protejează mediul ambiant;

	f) promovarea iniţiativelor privind gestionarea subproduselor vitivinicole şi gestionarea deşeurilor, în special pentru protejarea calităţii apei, a solului şi pentru ocrotirea biodiversităţii.

Articolul 31-2. Organizaţii interprofesionale din sectorul vitivinicol
(1) Organizaţiile interprofesionale din sectorul vitivinicol se constituie benevol, din reprezentanţi ai pepinieriştilor viticoli, viticultori, vinificatori şi din comercianţi de produse vitivinicole.

	 (2) Organizaţiile interprofesionale din sectorul vitivinicol sînt constituite la iniţiativa agenţilor economici sau a asociaţiilor acestora.

	 (3) Organizaţiile interprofesionale din sectorul vitivinicol îşi desfăşoară activitatea, ţinînd cont de interesele consumatorilor, în următoarele direcţii:

	a) concentrarea şi coordonarea ofertei şi comercializarea produselor vitivinicole ale producătorilor membri ai organizaţiilor;

	b) contribuirea la o mai bună coordonare a introducerii pe piaţă a produselor din sectorul vitivinicol prin cercetare şi studii de piaţă;

	c) promovarea raţionalizării şi îmbunătăţirii calităţii produselor vitivinicole;

	d) exploatarea mai bună a potenţialului de producţie din sectorul vitivinicol;

	e) elaborarea unor metode şi instrumente de îmbunătăţire a calităţii produselor la toate etapele de producere şi comercializare;

	f) fabricarea şi promovarea produselor vitivinicole cu denumiri de origine şi cu indicaţii geografice, precum şi furnizarea de informaţii privind caracteristicile specifice ale acestora;

	g) exploatarea potenţialului viticulturii ecologice, protejarea şi promovarea produselor vitivinicole ecologice;

	h) desfăşurarea acţiunilor de promovare a vinurilor, produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin;

	i) promovarea unui consum de vin moderat şi responsabil şi difuzarea de informaţii privind efectele nocive ale modelelor de consum periculoase.

Capitolul VII. POLITICA DE STAT ÎN SECTORUL VITIVINICOL.  SUPRAVEGHEREA ŞI EVALUAREA CONFORMITĂŢII  PRODUSELOR
Articolul 32. Elaborarea, promovarea şi implementarea politicii de stat în sectorul vitivinicol
(1) Politica de stat în sectorul vitivinicol este elaborată şi promovată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare şi este implementată prin intermediul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului.

	(2) Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare:

	a) elaborează politica statului în sectorul pepinieritului viticol, viticulturii, fabricării şi circulaţiei vinului, produselor obţinute pe bază de must, produselor obţinute pe bază de vin, produselor secundare vinicole şi a produselor obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole, precum şi în domeniul protejării pieţei interne de concurenţa neloială şi de alţi factori negativi;

	b) elaborează programe de dezvoltare a sectorului vitivinicol;

	b1) aprobă structura, schema de încadrare şi efectivul-limită ale Oficiului Naţional al Viei şi Vinului;

	c) creează şi implementează mecanisme de atragere a mijloacelor financiare interne şi străine pentru soluţionarea problemelor prioritare ale complexului vitivinicol;

	d) contribuie la revitalizarea viticulturii şi industriei vinicole în corespundere cu cerinţele pieţei şi cu politica statului în sector;

	e) organizează seminare, conferinţe, simpozioane tematice în sectorul său de activitate;

	f) creează condiţii de integrare pe verticală şi orizontală a producătorilor şi prelucrătorilor, a structurilor comerciale şi financiare, de constituire a unor grupuri agroindustriale, financiar-agrare în ramura viticulturii, vinificaţiei şi alcoolului;

	g) asigură efectuarea cercetărilor ştiinţifice prioritare şi materializarea rezultatelor lor, pregătirea cadrelor pentru sectorul vitivinicol;

	h) organizează elaborarea actelor normative în sectorul vitivinicol;

	j) promovează politica de stat în domeniul importului-exportului vinurilor, produselor obţinute pe bază de must, produselor vitivinicole aromatizate şi al produselor obţinute pe bază de vin;

	k) gestionează mărcile proprietate a statului în conformitate cu actele normative;

	l) exercită şi alte funcţii în conformitate cu legile în vigoare.

Articolul 32-1. Oficiul Naţional al Viei şi Vinului
(1) Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (în continuare – Oficiu) este instituţie publică pe lîngă Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, cu statut de persoană juridică.

	(2) Statutul Oficiului se aprobă de către Guvern.

	(3) Activitatea Oficiului este finanţată din Fondul Viei şi Vinului.

	(4) Oficiul are următoarele atribuţii de bază:

	a) implementează politica statului în sectorul pepinieritului viticol, viticulturii, fabricării şi circulaţiei vinurilor, produselor obţinute pe bază de must, produselor vitivinicole aromatizate şi a produselor obţinute pe bază de vin, produselor secundare vinicole şi a produselor obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole;

	b) promovează comercializarea produselor vinicole pe pieţele internă şi externă;

	c) înaintează propuneri privind elaborarea şi perfecţionarea legislaţiei cu privire la fabricarea şi circulaţia produselor vitivinicole;

	d) stabileşte reguli şi gestionează utilizarea brandului de ţară pentru vinuri;

	e) efectuează analize sectoriale în vederea asigurării dezvoltării strategice a sectorului vitivinicol;

	f) gestionează producerea produselor vitivinicole cu indicaţie geografică protejată (IGP) şi cu denumire de origine protejată (DOP) în conformitate cu actele normative aprobate de către Guvern;

	g) monitorizează potenţialul de producere, inclusiv înfiinţarea şi defrişarea plantaţiilor viticole;

	h) ţine registre referitoare la sectorul vitivinicol.

	i) ţine evidenţa contribuabililor, contribuţiilor obligatorii în Fondul Viei şi Vinului.

	(5) Oficiul nu exercită funcţii de reglementare şi control al activităţii de întreprinzător în sensul Legii nr. 235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.

Articolul 32-2. Organele de conducere ale Oficiului
(1) Organele de conducere ale Oficiului sînt Consiliul de coordonare şi directorul.

	(2) Consiliul de coordonare este organul colegial superior al Oficiului, care supraveghează activitatea acestuia, aprobă planul de activitate, bugetul la capitolele venituri și cheltuieli, raportul anual de activitate şi dările de seamă ale Oficiului. Deciziile Consiliului se adoptă cu majoritatea simplă de voturi ale membrilor aleşi.

	(3) Consiliul de coordonare este compus din 13 membri şi include: 3 reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, câte 2 reprezentanţi ai Asociaţiei Vitivinicole a Regiunii Geografice Delimitate „Codru” şi ai Asociaţiei Producătorilor de Vinuri cu Indicaţie Geografică Protejată „Ştefan Vodă”, 3 reprezentanţi ai Uniunii Vitivinicole a Regiunii Geografice Delimitate „Valul lui Traian”, câte un reprezentant al Asociaţiei Producătorilor de Divin şi Brandy de Moldova, al Asociaţiei Pepinieriştilor Viticoli şi al Uniunii Micilor Producători de Vinuri „Dionysos”. La delegarea reprezentanţilor pentru calitatea de membru al Consiliului de coordonare, organizaţiile menţionate se conduc de statutul propriu.

	(4) Membrii Consiliului de coordonare se confirmă în funcţie prin ordinul ministrului agriculturii și industriei alimentare pe un mandat de 4 ani, una și aceeași persoană având dreptul la cel mult două mandate consecutive. Ministrul agriculturii și industriei alimentare poate să nu confirme în funcţie un candidat propus în Consiliul de coordonare numai în cazul dacă persoana nu are capacitate deplină de exerciţiu sau are antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvîrşite cu intenţie.

	(5) Membrii Consiliului de coordonare sînt persoane cu funcţie de răspundere ale Oficiului şi poartă răspundere personală şi colegială pentru activitatea desfăşurată în cadrul acestuia.

	(6) Candidatul la funcția de director al Oficiului este selectat de către o comisie creată prin ordin al ministrului agriculturii și industriei alimentare. Comisia este constituită din 7 membri, având în componență un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și câte un reprezentant al organizațiilor incluse în Consiliul de coordonare. Membrul comisiei oferă votul pentru candidatul care întrunește condițiile de ocupare a funcției de director al Oficiului, în corespundere cu decizia organului suprem de conducere al organizației pe care o reprezintă. Funcția de director al Oficiului poate fi deținută de una și aceeași persoană nu mai mult de două mandate. Mandatul directorului Oficiului este de 4 ani. Procedura de selectare a candidatului pentru funcția de director al Oficiului se aprobă de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Încetarea înainte de termen a mandatului directorului Oficiului se face prin ordin al ministrului agriculturii și industriei alimentare, cu avizul pozitiv al Consiliului de coordonare.

	(7) Membrul Consiliului de coordonare se revocă de către ministrul agriculturii și industriei alimentare în caz de:

	a) încălcare a legislaţiei, confirmată prin hotărîrea instanţei de judecată;

	b) absenţă nemotivată la 3 şedinţe consecutive ale Consiliului de coordonare;

	c) reorganizare sau lichidare a organizaţiei care l-a delegat; 

	d) retragere benevolă sau la solicitarea organizaţiei care l-a delegat în conformitate cu statutul acesteia.

	(8) Consiliul de coordonare se dizolvă de către ministrul agriculturii și industriei alimentare în caz de adoptare intenţionată a unei decizii care contravine legislaţiei în vigoare, recunoscută printr-o hotărîre irevocabilă a instanţei de judecată.

	(9) Directorul Oficiului are următoarele funcţii de bază:

	a) conduce activitatea Oficiului şi îl reprezintă în relaţiile cu autorităţile publice, organizaţiile, precum şi cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;

	b) emite ordine şi ia decizii, în limitele competenţelor stabilite de legislaţie, şi controlează executarea lor;

	c) prezintă Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare şi Consiliului de coordonare rapoarte şi dări de seamă;

	d) poartă răspundere pentru deciziile luate şi pentru activitatea Oficiului.

	(10) În lipsa directorului Oficiului, funcţiile acestuia le exercită directorul adjunct, desemnat de către director.

Articolul 32-3. Fondul Viei şi Vinului
(1) În scop de susţinere financiară a măsurilor de dezvoltare a sectorului vitivinicol se creează Fondul Viei şi Vinului (în continuare – Fond) fără personalitate juridică.

	(2) Formarea şi gestionarea Fondului se pune în sarcina Oficiului în conformitate cu regulamentul aprobat de către Guvern.

	(3) Sursele de formare a resurselor Fondului sînt:

	a) contribuţiile obligatorii ale subiecților, inclusiv ale subiecților – rezidenţi ai zonelor economice libere;

	b) alocațiile de la bugetul de stat în cuantumul stabilit prin legea bugetului de stat anuală, egal cu suma contribuțiilor efectuate de subiecții specificați la alin. (4) pentru ultimul an bugetar încheiat, care însă nu pot depăși 5% din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural;

	c) mijloacele de la prestarea de către Oficiu a serviciilor cu caracter voluntar;

	d) penalităţile la plata cu întîrziere a contribuţiilor;

	e) resursele financiare oferite de către donatori;

	f) sursele financiare benevole ale persoanelor fizice şi juridice, inclusiv ale celor străine.

	(4) Subiecții contributori la Fond sunt:

	a) producătorii de material săditor viticol de soiuri pentru vin;

	b) exportatorii de struguri proaspeți sau zdrobiți de soiuri pentru vin, exportatorii de must de toate categoriile;

	c) producătorii de vinuri, de produse obținute pe bază de must şi de produse vitivinicole aromatizate;

	d) producătorii de produse obţinute pe bază de vin.

	(4-1) Prin derogare de la alin. (4), producătorii de vin materie primă și de distilate de origine vitivinicolă produse și comercializate în Republica Moldova și utilizate pe teritoriul Republicii Moldova în calitate de materie primă la producerea altor produse vitivinicole sunt exonerați de plata contribuțiilor obligatorii la Fond conform procedurii stabilite de Guvern.

	(4-2) Obiecte ale impunerii cu contribuție obligatorie la Fond sunt:

	a) livrarea materialului săditor viticol de soiuri pentru vin;

	b) livrarea la export a strugurilor proaspeți sau zdrobiți de soiuri pentru vin și a tuturor categoriilor de must;

	c) livrarea vinurilor, a produselor obținute pe bază de must și a produselor vitivinicole aromatizate;

	d) livrarea produselor obținute pe bază de vin.

	(5) Cotele contribuțiilor obligatorii la Fond sunt următoarele:

	a) 0,12 lei per viță altoită de soiuri pentru vin comercializată;

	b) 35,0 lei per tonă exportată de struguri proaspeți sau zdrobiți de soiuri pentru vin, precum şi de must de toate categoriile;

	c) 0,1 lei per litru comercializat de vin, de produs obţinut pe bază de must, de produs obținut pe bază de vin cu concentraţia alcoolică sub 25% vol. și de produs vitivinicol aromatizat;

	d) 1,2 lei per litru de alcool absolut comercializat de produs obţinut pe bază de vin cu concentraţia alcoolică de cel puțin 25% vol.

	(6) Obligativitatea de plată a contribuției se răsfrânge asupra tuturor subiecților contributori la Fond rezidenți în Republica Moldova şi intervine la data eliberării facturii fiscale, a bonului de plată fiscal sau la data depunerii declarației de export. Contribuția se achită pentru produsele ce constituie obiecte ale impunerii conform alin. (42), comercializate pe piața internă în scop de consum uman direct sau livrate la export. Plata contribuției prevăzute la alin. (5) lit. b) se efectuează de către exportator.

	(7) Subiecții contributori la Fond calculează de sine stătător sumele contribuțiilor datorate și prezintă la Serviciul Fiscal de Stat darea de seamă privind calculul contribuțiilor conform unui formular tipizat, aprobat de Serviciul Fiscal de Stat. Declararea și achitarea contribuțiilor obligatorii se efectuează până în data de 25 a lunii următoare trimestrului de raportare. Serviciul Fiscal de Stat ține evidența contribuțiilor conform art. 190 alin. (4) din Codul fiscal nr. 1163/1997.

	(8) Suma contribuţiilor plătite se include în componenţa cheltuielilor care vor fi deduse.

	(9) Pentru sumele datorate Fondului se calculează penalitate în valoare de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întîrziere de la expirarea termenului de plată prevăzut la alin. (7).

	(10) Serviciul Fiscal de Stat va aplica măsurile de asigurare și de executare silită a datoriilor şi penalităţilor calculate ale plătitorilor de contribuţii obligatorii către Fond similare celor prevăzute în titlul V al Codului fiscal.

	(11) Gestionarea colectării contribuţiilor de la plătitori, evidenţa contribuţiilor, calculele penalităţilor, precum şi urmărirea datoriilor către Fond se efectuează de către Serviciul Fiscal de Stat similar modului stabilit conform legislaţiei fiscale pentru administrarea impozitelor şi taxelor.

	(11-1) În cazul admiterii restanțelor către Fond, termenul de plată a contribuțiilor obligatorii poate fi modificat în conformitate cu prevederile Codului fiscal nr. 1163/1997.

	(12) Contribuțiile obligatorii și alocațiile de la bugetul de stat, în cuantumul prevăzut la alin. (3) lit. b) și la alin. (5), vor fi transferate la contul trezorerial al Oficiului.

	(13) Mijloacele Fondului sînt utilizate în strictă corespundere cu bugetul anual al Oficiului şi cu planul de activitate a Oficiului, aprobate de către Consiliul de coordonare, pentru:

	a) promovarea exportului de produse vitivinicole, cercetarea şi analiza pieţelor de desfacere;

	b) realizarea programelor/proiectelor de dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei, în parteneriat cu asociațiile de profil, cu entitățile economice din sectorul vitivinicol, cu instituțiile de învățământ și de cercetare de profil și cu specialiștii în domeniu;

	c) elaborarea şi implementarea proiectelor, programelor investiţionale şi de asistenţă tehnică în sectorul vitivinicol;

	d) transferarea tehnologiilor şi a know-how-urilor, inclusiv pentru crearea și exploatarea loturilor experimental-demonstrative, asigurarea proiectelor cu materiale, echipamente și utilaje, elaborarea și editarea materialelor informaționale/didactice. După finalizarea proiectelor implementate de către Oficiul Național al Viei și Vinului, bunurile achiziționate în cadrul acestora din Fondul Viei şi Vinului pot fi transmise gratuit în posesia partenerilor proiectului. Criteriile și modul de selectare a partenerilor de proiecte se vor stabili în conformitate cu regulamentul aprobat de către Consiliul de coordonare al Oficiului Național al Viei și Vinului;

	e) efectuarea analizelor sectoriale;

	f) executarea programelor de instruire;

	g) elaborarea şi implementarea programelor de asigurare a conformităţii şi calităţii produselor vitivinicole;

	h) gestionarea producerii vinurilor cu indicaţie geografică protejată, cu denumire de origine protejată şi cu brand de ţară;

	i) salarizarea personalului şi finanţarea cheltuielilor curente ce ţin de activitatea statutară a Oficiului;

	j) acordarea de consultanţă referitor la sectorul vitivinicol;

	k) ținerea Registrului vitivinicol.

	 (14) Modul de prestare şi mărimea plăţii pentru prestarea serviciilor de către Oficiu se aprobă de către Guvern.

	(15) Excedentele financiare neutilizate de către Oficiu pe parcursul anului nu pot fi supuse prelevării şi se transferă în contul anului următor în scop de realizare a sarcinilor Oficiului.

Articolul 33. Supravegherea şi controlul de stat asupra executării cerinţelor privind produsele vitivinicole
(1) Supravegherea şi controlul de stat asupra executării cerinţelor din legile în vigoare şi din alte acte normative privind produsele vitivinicole se exercită de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în condiţiile legii.

	(1-1) Controlul de stat al persoanelor care practică activitate de întreprinzător se planifică, se efectuează și se înregistrează în conformitate cu prevederile Legii nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.

	(2) Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor:

	a) supraveghează respectarea legislaţiei privind fabricarea produselor vitivinicole la toate etapele procesului tehnologic;

	a1) supraveghează şi controlează respectarea prevederilor legale privind produsele vitivinicole plasate pe piaţă, în depozitele comerţului cu ridicata, în comerţul cu amănuntul, inclusiv în depozitele cu producţie finită amplasate pe teritoriul producătorului;

	b) exercită controlul asupra agenţilor economici referitor la respectarea prevederilor legale la fabricarea şi/sau păstrarea, şi/sau comercializarea angro a vinurilor, produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin, a produselor secundare vinicole şi a produselor obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole;

	c) efectuează controlul privind respectarea legislaţiei la etichetarea vinurilor, produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin, precum şi la utilizarea denumirilor de origine protejate şi a indicaţiilor geografice protejate;

	d) verifică etanşeitatea instalaţiilor de fabricare a produselor obţinute pe bază de vin;

	e) efectuează controlul privind înfiinţarea şi defrişarea plantaţiilor viticole;

	f) verifică corectitudinea indicilor prezentaţi în declaraţiile vitivinicole şi trasabilitatea produselor vitivinicole;

	g) efectuează controlul asupra producerii vinurilor cu denumire de origine protejată şi a vinurilor cu indicaţie geografică protejată;

	h) participă, în comun cu alte organe abilitate, la acţiunile iniţiate de acestea potrivit legii, inclusiv la controlul privind calitatea produselor vitivinicole din reţeaua de comerţ cu amănuntul şi din cea de alimentaţie publică.

	(3) Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor are dreptul să interzică comercializarea loturilor de vin, de produse obţinute pe bază de must şi de produse obţinute pe bază de vin în condiţiile Legii nr. 235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător în cazurile în care acestea:

	a) reprezintă caracteristici ce nu corespund legii sau altor acte normative, faptul acesta fiind confirmat prin actele întocmite de organele competente;

	b) sînt falsificate;

	c) conţin informaţii ce contravin legislaţiei privind denumirile de origine protejate şi indicaţiile geografice protejate;

	d) nu sînt însoţite de documentele obligatorii stabilite de lege;

	e) nu sînt etichetate în conformitate cu prevederile legislaţiei.

	(4) Interdicţia este valabilă pînă la înlăturarea cauzelor care au provocat interdicţia.

	(5) Se interzice solicitarea, în procesul supravegherii şi controlului de stat al produselor vitivinicole, a altor documente sau dovezi decît a celor prevăzute expres în prezenta lege şi în alte acte normative.

Articolul 34. – abrogat.
Articolul 35. Evaluarea conformităţii produselor vinicole
(1) Cerințele de calitate și de siguranță ale produselor vitivinicole se stabilesc în prezenta lege şi în actele normative aprobate de Guvern.

	(2) Calitatea și siguranța produselor vinicole se asigură prin respectarea cerințelor privind caracteristicile esențiale fizico-chimice și organoleptice specificate în actele normative aprobate de Guvern.

	(3) Evaluarea caracteristicilor esențiale fizico-chimice se efectuează prin investigații în laboratoare acreditate sau atestate. Evaluarea caracteristicilor organoleptice, dacă este cazul, se efectuează de către o comisie de degustare formată dintr-un număr impar de degustători autorizați, în conformitate cu condițiile și procedura stabilită de Guvern.

	(4) Pentru calitatea produselor vitivinicole puse în circulație pe piață îmbuteliate este responsabilă unitatea vinicolă care a îmbuteliat produsul, iar pentru calitatea produselor vitivinicole în vrac – unitatea vinicolă/agentul economic care a efectuat operațiunea de comercializare.

Capitolul VIII. SANCŢIUNI
Articolul 36. Obiectul sancţiunilor
(1) Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

	(2) Sînt încălcări ale prezentei legi:

	a) producerea şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol care nu corespunde după calitate cerinţelor din legi şi din documentele normative sau care nu are acte de confirmare a provenienţei şi calităţii;

	b) înfiinţarea de plantaţii viticole cu suprafaţă de peste 0,5 ha fără proiect;

	c) înfiinţarea plantaţiilor viticole pentru producţie marfă cu soiuri care nu sînt înregistrate în Catalogul soiurilor de plante sau în Catalogul comun al soiurilor de viţă de vie al Uniunii Europene (The Common Catalogue of Varieties of Vine), inclusiv cu hibrizi simpli (producători direcţi);

	d) defrişarea neautorizată a plantaţiilor viticole;

	e) punerea în circulaţie a vinurilor, produselor obţinute pe bază de vin cu denumire de origine protejată şi cu indicaţie geografică protejată cu încălcarea prevederilor legii, altor acte normative şi a caietului de sarcini respectiv;

	f) punerea în consum şi comercializarea vinurilor şi altor produse vinicole care nu corespund cerinţelor de calitate şi inofensivitate prevăzute în legi şi în alte acte normative;

	g) utilizarea ilicită a indicaţiei geografice protejate sau a denumirii de origine protejate;

	h) punerea în consum a vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin în formă îmbuteliată fără respectarea prevederilor prezentei legi;

	i) producerea în vederea comercializării vinului şi a produselor pe bază de vin cu indicaţie geografică protejată şi cu denumire de origine protejată care nu corespund cerinţelor obligatorii stabilite în legi şi în alte acte normative;

	j) – abrogată;

	k) îndeplinirea incorectă a registrelor vitivinicole de evidenţă şi a declaraţiilor vitivinicole la toate etapele procesului tehnologic de fabricare, nerespectarea trasabilităţii;

	l) folosirea aditivilor alimentari, altor decît a celor specificaţi în regulile şi normele sanitare privind aditivii alimentari în vigoare, la producerea vinurilor, produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin;

	m) comercializarea produselor vitivinicole ce nu sunt însoțite de certificate de conformitate sau de declarația de conformitate pe propria răspundere, după caz.

	(3) Sancţiunile pentru încălcările nominalizate la alin.(2) se aplică în temeiul documentelor de constatare (procese-verbale) prezentate de organele (persoanele) abilitate.

	 (4) – abrogat.

Capitolul IX. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 37. (1) Prezenta lege intră în vigoare după 2 luni de ...
(1) Prezenta lege intră în vigoare după 2 luni de la data publicării, cu excepţia art.22 alin. (11) care intră în vigoare la 1 august 2008.

	(2) La intrarea în vigoare a prezentei legi, se abrogă:

	Legea viei şi vinului nr. 131-XIII din 2 iunie 1994;

	art.II al Legii nr.759-XIII din 6 martie 1996 pentru completarea Codului cu privire la contravenţiile administrative şi Legii viei şi vinului;

	art.VI al Legii nr.493-XIV din 9 iulie 1999 privind modificarea şi completarea unor acte legislative;

	art.II al Legii nr.1079-XIV din 23 iunie 2000 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative;

	Legea nr.1166-XIV din 26 iulie 2000 pentru modificarea şi completarea Legii viei şi vinului;

	art.I al Legii nr.1037-XV din 3 mai 2002 pentru modificarea Legii viei şi vinului nr.131-XIII din 2 iunie 1994 şi a Legii nr.386-XV din 19 iulie 2001 cu privire la tutun şi la produsele din tutun;

	art.IV al Legii nr.224-XV din 1 iulie 2004 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative;

	Hotărîrea Parlamentului nr.132-XIII din 2 iunie 1994 pentru punerea în aplicare a Legii viei şi vinului.


Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021