(1) Raportul medic – pacient se întemeiază pe respect şi încredere reciprocă, pe dreptul la opţiune al pacientului, exercitat conform legislaţiei în vigoare.
(2) Medicul are responsabilitatea de a informa pacientul sau reprezentantul legal al acestuia în privința riscurilor asociate actului medical și a opțiunii de a refuza actul medical.
(3) Medicul este în drept să refuze efectuarea intervenţiei medicale (cu excepţia situaţiilor de urgenţă), readresînd pacientul unui alt medic, în următoarele cazuri excepţionale:
a) în lipsa unei competenţe profesionale în domeniu sau a posibilităţilor tehnico-medicale necesare efectuării intervenţiei medicale;
b) în cazul unor contradicţii între efectuarea intervenţiei medicale şi principiile etico-morale ale medicului;
c) în cazul imposibilităţii creării unui contact terapeutic cu pacientul;
d) în cazul în care pacientul, reprezentantul legal sau însoțitorii săi defăimează medicul sau manifestă față de el o atitudine agresivă ce prezintă pericol pentru sănătatea și integritatea corporală a acestuia;
e) în cazul depășirii nivelului de risc profesional acceptabil.
(4) În cazul realizării actului medical în care pacientul nu își poate exprima voința, iar reprezentantul legal al acestuia refuză actul medical necesar pentru salvarea vieții pacientului, asistența medicală se acordă contrar voinței lui, la decizia consiliului de medici.
(5) În realizarea actului medical, medicul aplică standarde, protocoale clinice naționale și instituționale, precum și ghiduri în specialitatea respectivă aprobate de Ministerul Sănătății.
(6) Aplicarea prevederilor alin. (5) nu substituie gândirea clinică a medicului și nu se poate realiza în detrimentul sănătății pacientului.
Art 18 Legea Cu privire la exercitarea profesiunii de medic în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №264 din 27.11.2005
Structura actului