În sensul prezentei legi, se folosesc următoarele noţiuni principale:
activitate de reglementare tehnică – ansamblu de activităţi privind stabilirea cerinţelor faţă de produse în ceea ce priveşte securitatea acestora, condiţiile de comercializare şi utilizare a acestora, de asemenea privind stabilirea regulilor de supraveghere a pieţei şi de evaluare a conformităţii;
autoritate de reglementare – organ central de specialitate al administraţiei publice responsabil, în limitele competenţelor sale, de elaborarea reglementărilor tehnice;
bariere tehnice în calea comerţului – diferenţa dintre cerinţele reglementărilor tehnice naţionale, standardelor moldoveneşti şi procedurilor naţionale de evaluare a conformităţii şi ale celor utilizate în practica internaţională sau nerecunoaşterea lor, fapt ce implică, în comparaţie cu practica comercială obişnuită, cheltuieli suplimentare de mijloace şi/sau de timp pentru comercializarea produselor pe piaţa internă şi cea externă;
cerinţe esenţiale – cerințe stipulate în reglementările tehnice naționale ce transpun legislaţia de armonizare a Uniunii Europene şi care asigură securitatea națională și inofensivitatea produselor pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, pentru regnul animal şi cel vegetal, pentru mediul ambiant şi bunurile materiale în vederea protecţiei intereselor consumatorului, inclusiv în vederea prevenirii practicilor ce induc în eroare consumatorul în ceea ce priveşte compoziţia, destinaţia, originea, calitatea şi inofensivitatea produselor;
documentaţie tehnică – documentaţia întocmită de către producător, care permite evaluarea conformităţii produsului şi are rolul de a furniza informaţii cu privire la proiectarea, fabricarea şi funcţionarea produsului;
domeniu reglementat – ansamblu de activităţi economice şi produsele aferente acestora, pentru care se emit reglementări tehnice specifice privind condiţiile de introducere pe piaţă şi/sau de punere la dispoziţie pe piaţă;
modul - ansamblu de reguli şi proceduri aplicate pentru evaluarea conformităţii produsului potrivit practicilor europene;
parte interesată – autoritate, agent economic sau altă entitate care aplică ori intenţionează să aplice o reglementare tehnică;
prezumţie de conformitate – presupunere, în vigoare pînă la demonstrarea contrariului, că un produs corespunde cerinţelor specificate în reglementarea tehnică aplicabilă;
procedură de evaluare a conformităţii – orice procedură utilizată, direct sau indirect, pentru a determina dacă produsul corespunde cerințelor reglementărilor tehnice sau standardelor. Termenul „procedură de evaluare a conformităţii” cuprinde, după caz, procedurile de eşantionare, de încercare şi de inspecţie, evaluarea, verificarea şi asigurarea conformităţii, înregistrarea, omologarea, precum şi combinaţiile lor;
produs – orice bun material, inclusiv din cadrul unei prestări de servicii, destinat distribuţiei, consumului sau utilizării pe piaţă în cadrul unei activităţi comerciale, în schimbul unei plăţi sau gratuit;
reglementare tehnică – act normativ care prevede caracteristicile unui produs sau procedeele şi metodele de producţie ale acestuia, inclusiv prevederile administrative care se aplică, a căror respectare este obligatorie. Acesta poate include sau se poate referi exclusiv la terminologie, simboluri, prescripţii în materie de ambalare, marcare sau etichetare pentru un produs, un procedeu sau o metodă de producţie. Orice act normativ care descrie cerințele obligatorii de etichetare intră sub incidența definiției de reglementare tehnică și trebuie elaborat și aplicat în conformitate cu prevederile prezentei legi;
specificație tehnică - abrogată;
standard armonizat – standard european, adoptat pe baza unei solicitări din partea Comisiei Europene pentru aplicarea legislaţiei de armonizare a Uniunii Europene.
tratament egal - abrogată.
Art 2 Legea Privind activitatea de reglementare tehnică în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №420 din 22.12.2006, versiune în vigoare din 12.12.2006
Structura actului