În sensul prezentei legi, noţiunile de mai jos au următorul înţeles:
salariu – orice recompensă sau cîştig evaluat în bani, plătit salariaţilor de către angajator sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca executată sau ce urmează a fi executată;
îndrumar tarifar de calificare – culegere de caracteristici de calificare a profesiilor sau specialităţilor şi funcţiilor, clasificate în compartimente pe unităţi de producţie şi feluri de ocupaţii, destinată pentru tarificarea lucrărilor şi conferirea categoriilor (claselor) de calificare muncitorilor şi specialiştilor;
grilă de salarii – diapazon de salarii/categorii de salarizare în limitele căruia se stabilesc salariile de bază concrete pentru funcţii aparte sau grupuri funcţionale de conducători, specialişti sau funcţionari;
salariu tarifar – componenta de bază a sistemului tarifar ce determină mărimea salariului de bază al salariatului pe unitate de timp (oră, zi );
salariul funcţiei – mărimea lunară a salariului de bază stabilită pentru conducători, specialişti şi funcţionari în dependenţă de funcţia deţinută, calificarea şi specificul ramurii;
salariu minim – mărime minimă a retribuției, în lei, stabilită de către Guvern pentru o muncă simplă, necalificată, sub nivelul căreia angajatorul nu este în drept să plătească pentru norma de muncă pe lună sau pe oră, realizată de angajat. Cuantumul salariului minim lunar din sistemul unitar de salarizare nu poate fi mai mic decât mărimea minimului de existență calculat pentru ultima perioadă de gestiune;
reţea tarifară - totalitatea categoriilor de calificare (de salarizare) şi a coeficienţilor tarifari (grilelor de salarii) corespunzători, prin intermediul cărora se stabilesc salariile de bază ale salariaţilor;
categorie de salarizare – element al reţelei tarifare unice de salarizare a salariaţilor din sectorul bugetar, în baza căruia se determină grila de salarii, stabilită pentru salariaţi în funcţie de diferenţierea lor conform criteriilor aplicate în domeniile respective de activitate;
categorie de calificare – element al reţelei tarifare ce caracterizează nivelul de calificare al muncitorului. Nivelul inferior de calificare se tarifică cu categoria I;
coeficienţi tarifari – elemente ale reţelei tarifare care indică de cîte ori salariul tarifar pentru categoria II şi cele următoare ale reţelei tarifare este mai mare decît salariul tarifar pentru categoria I de calificare, al cărui coeficient tarifar întotdeauna este egal cu 1,0;
sector real – totalitatea unităţilor cu autonomie financiară, inclusiv a celor care beneficiază de dotaţii bugetare, indiferent de subordonarea ramurală, tipul de proprietate şi forma de organizare juridică;
sector bugetar – totalitatea unităţilor finanţate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi din mijloace speciale, indiferent de subordonarea ramurală.
rata de creştere a productivităţii muncii la nivel national - raportul procentual dintre rata de creştere a valorii adăugate brute şi rata de creştere a numărului scriptic mediu al salariaţilor în anul precedent perioadei de referinţă;
salariat - persoană fizică (bărbat sau femeie) care prestează o muncă conform unei anumite specialităţi, calificări sau într-o anumită funcţie, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă.
Art 2 Legea Salarizării în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №847 din 14.02.2002
Structura actului