(1) Convenţia de mediere se încheie în formă scrisă, înainte sau după apariţia litigiului, şi poate să îmbrace una din următoarele forme: a) clauză de mediere inserată în contract; b) acord de mediere de sine stătător. (2) Validitatea clauzei contractuale prin care părţile consimt de a supune medierii litigiile legate de valabilitatea, încheierea, interpretarea, executarea sau desfacerea contractului este independentă de validitatea contractului în care a fost înscrisă clauza. Referinţa dintr-un contract la un alt înscris încheiat de aceleași părți, ce conţine o clauză de mediere, valorează ca o convenţie de mediere scrisă dacă referinţa este suficientă de a face clauza parte din contract. (3) În cazul în care părţile în proces au încheiat o convenţie de mediere şi una dintre ele o invocă în instanţa de judecată, aceasta din urmă îşi verifică competenţa. Instanţa va reţine spre soluţionare cauza dacă: a) pîrîtul şi-a formulat apărarea în fond fără nicio rezervă, întemeiată pe convenţia de mediere; b) convenţia de mediere este lovită de nulitate, şi-a pierdut valabilitatea ori este nesusceptibilă de executare; c) procesul de mediere nu poate avea loc din cauze vădit imputabile pîrîtului. (4) În alte cazuri decît cele prevăzute la alin. (3), instanţa de judecată, la cererea uneia dintre părţi, îşi va declina competenţa dacă va constata existenţa unei convenţii de mediere. (5) Partea pierde dreptul să invoce convenţia de mediere în instanţa de judecată dacă: a) nu a acceptat invitația celeilalte părţi sau a mediatorului de a participa la mediere; b) a refuzat anterior participarea la mediere.
Art 31 Legea Cu privire la mediere în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №137 din 03.07.2015
Structura actului