(1) Structura teritorială de asistenţă socială referă cazul spre serviciile sociale cu specializare înaltă numai dacă sînt motive întemeiate de a considera că opţiunile prevăzute la art. 17 alin. (3) lit. a) şi b) nu pot satisface necesităţile identificate ale beneficiarului, iar neacordarea serviciilor sociale cu specializare înaltă constituie un risc pentru viaţa beneficiarului.
(2) Serviciile sociale cu specializare înaltă se acordă beneficiarului numai dacă acesta a fost referit, în urma unei evaluări complexe, de către structura teritorială de asistenţă socială de la locul de trai al beneficiarului.
(3) Prestatorul de servicii sociale cu specializare înaltă, indiferent de forma juridică de organizare şi subordonare, nu acceptă prestarea serviciilor sociale cu specializare înaltă nici unui beneficiar fără:
a) evaluarea complexă şi fără planul individualizat de asistenţă;
b) decizia motivată de referire a cazului în vederea prestării serviciilor sociale cu specializare înaltă.
(4) Condiţiile materiale precare ale persoanei/familiei nu constituie temei exclusiv pentru ca aceasta să fie referită pentru a beneficia de servicii sociale cu specializare înaltă.
(5) În situaţii de urgenţă, doar în cazuri de pericol iminent pentru viaţa şi sănătatea persoanei, serviciile sociale cu specializare înaltă pot fi acordate, prin derogarea de la prevederile alin. (3), pe un termen de cel mult 30 de zile, perioadă de timp în care se efectuează evaluarea complexă şi se întocmeşte planul individualizat de asistenţă, cu implicarea directă a reprezentanţilor structurii teritoriale de asistenţă socială de la locul de trai al beneficiarului.
Art 18 Legea Cu privire la serviciile sociale în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №123 din 18.06.2010
Structura actului