În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni se definesc astfel:
muzeu – instituţie de cultură, aflată în serviciul societăţii, care achiziționează, conservă, cercetează şi valorifică, în special prin expunere, patrimoniul material și imaterial în scopul cunoaşterii, educării şi al recreării publicului larg;
colecţie muzeală – ansamblu de bunuri culturale, constituit în mod sistematic şi coerent de către persoane fizice sau persoane juridice de drept public ori de drept privat;
piesă muzeală – obiect cu valoare ştiinţifică, istorică, culturală, artistică și muzeală, păstrat într-un muzeu;
patrimoniu muzeal – totalitatea bunurilor culturale ale unui muzeu, avînd calităţi de inalienabilitate (cu excepția muzeelor private), de transmisibilitate şi de stabilitate, care se completează şi se dezvoltă continuu;
bunuri culturale – orice obiecte cu trăsături de relativă creaţie originală, cu semnificaţie de mărturie istorică privind comportamentele tehnice, sociale, estetice, religioase, mitologice și de viaţă cotidiană ale unei societăţi determinate de pe un anumit palier cronologic;
conservarea bunurilor culturale – ansamblul de activităţi ce urmăresc păstrarea nealterată a bunurilor culturale;
restaurarea bunurilor culturale – ansamblul de măsuri ce urmăresc redobîndirea aspectului sau structurii iniţiale a bunurilor culturale care au trecut printr-un proces de alterare sau degradare;
acreditarea muzeelor – procedură de evaluare externă a instituțiilor muzeale în vederea stabilirii conformității acestora cu prevederile legale din domeniu.
Art 2 Legea Muzeelor în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №262 din 07.12.2017
Structura actului