(1) În scopul protejării monumentelor menționate la art. 2 alin. (1)–(3), păstrării și/sau regenerării mediului istorico-arhitectural ori natural al acestora, asigurării integrității percepției lor dinspre principalele direcții de acces vizual, fiecare monument dispune de zonă de protecție.
(2) Zona de protecție se stabilește perimetral, de jur împrejurul limitei exterioare a terenului monumentului, pe o rază de 100 m în intravilanul localităților urbane, de 200 m în intravilanul localităților rurale și de 500 m în extravilan.
(3) Zona de protecție menționată la alin. (2) se stabilește din momentul înscrierii bunului imobil în Registrul monumentelor.
(4) Delimitarea hotarului zonei de protecție se realizează în baza proiectului zonei de protecție a monumentului, elaborat în urma documentării și investigațiilor de teren, conform reperelor topografice, geografice sau urbanistice locale și normelor metodologice aprobate de Ministerul Culturii.
(5) Pentru asigurarea realizării scopurilor specificate la alin. (1), pentru zona de protecție a monumentelor se stabilesc/se instituie reglementări specifice de amenajare, de intervenție la imobilele existente și de intervenție prin construcții noi în această zonă.
(6) Zonele de protecție ale monumentelor și reglementările menționate la alin. (5) se includ, în mod obligatoriu, în documentația de urbanism și cadastrală a localității în baza avizului pozitiv al Ministerului Culturii.
(7) În caz de intersectare, prin suprapunere parțială, a zonelor de protecție ale două sau mai multe monumente, pentru acestea, în documentația de urbanism și amenajare a teritoriului, se stabilește o zonă unificată de protecție, fiind marcat hotarul unic al acesteia.
Art 12 Legea Privind ocrotirea monumentelor în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №1530 din 22.06.1993
Structura actului