(1) Prezenta lege se aplică contractelor de garanţie financiară dacă acestea întrunesc cumulativ următoarele cerinţe:
a) sînt încheiate între persoanele indicate la art. 3;
b) pot fi probate printr-un înscris, printr-o înregistrare în formă electronică sau pe orice alt suport durabil.
(2) Prezenta lege se aplică garanţiilor financiare care întrunesc cumulativ următoarele cerinţe:
a) obiectul garanţiilor financiare este constituit din mijloace băneşti, instrumente financiare sau creanţe pecuniare;
b) punerea la dispoziţie a garanţiilor financiare poate fi probată printr-un înscris.
(3) Prezenta lege nu reglementează:
a) drepturile pe care o persoană le poate avea asupra activelor puse de către aceasta la dispoziţie în calitate de garanţie financiară;
b) drepturile care se dobîndesc în temeiul altor contracte decît cele de garanţie financiară şi care sînt dobîndite într-un alt mod decît în temeiul aplicării dispoziţiilor legale privind intentarea sau continuarea procedurii de lichidare sau a măsurilor de restructurare.
(4) Din domeniul de reglementare al prezentei legi sînt excluse garanţiile financiare al căror obiect îl constituie acţiunile emise de furnizorul garanţiei, acţiunile deţinute de acesta la întreprinderi afiliate sau acţiunile deţinute de acesta la societăţi al căror scop exclusiv este deţinerea de mijloace de producţie care sînt esenţiale pentru desfăşurarea activităţii furnizorului garanţiei sau deţinerea de bunuri imobiliare.
(6) Prezenta lege nu aduce atingere prevederilor Legii nr. 202 din 12 iulie 2013 privind contractele de credit pentru consumatori.
(7) Prevederile Legii nr. 449-XV din 30 iulie 2001 cu privire la gaj se aplică contractelor de garanţie financiară reglementate de prezenta lege în măsura în care nu contravin normelor stabilite de prezenta lege.
Art 2 Legea Cu privire la contractele de garanţie financiară în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №184 din 22.07.2016
Structura actului