(1) Încheierea, valabilitatea, perfectarea, caracterul executoriu sau admiterea ca probă a contractelor de garanţie financiară, precum şi punerea la dispoziţie a garanţiei financiare în temeiul unui contract de garanţie financiară nu sînt condiţionate de îndeplinirea anumitor formalităţi.
(2) Fără a afecta aplicarea prevederilor art. 6 alin. (3), în cazul punerii la dispoziţie a creanţelor pecuniare în calitate de garanţie financiară, încheierea, valabilitatea, perfectarea, prioritatea, executarea sau admiterea ca probă a unor asemenea garanţii financiare nu sînt condiţionate de îndeplinirea anumitor formalităţi, precum înregistrarea sau notificarea debitorului creanţei pecuniare puse la dispoziţie în calitate de garanţie financiară.
(3) În sensul prezentei legi, prin îndeplinire de formalităţi se înţelege perfectarea unui document într-o formă sau modalitate prestabilită, depunerea cererilor la autorităţile publice, înregistrarea într-un registru public, publicarea într-un ziar, revistă, publicaţie oficială sau orice altă formă de publicitate, notificarea autorităţilor publice, furnizarea într-o anumită formă a dovezilor privind data întocmirii unui document sau a unui instrument, cuantumul obligaţiilor financiare garantate sau orice alt aspect.
(4) Actele necesare pentru transferarea sau constituirea garanţiilor financiare sub formă de instrumente financiare, altele decît instrumentele financiare în formă de înscriere în cont, precum andosarea în cazul biletelor la ordin sau înregistrarea în registrul emitentului în cazul instrumentelor financiare nominative, nu se consideră îndeplinire de formalităţi în sensul alin. (1).
(5) Solicitarea permisiunii prealabile a Băncii Naţionale a Moldovei la constituirea gajului care are ca obiect cota substanţială de acţiuni ale băncilor din Republica Moldova conform art. 8 alin. (5-1) din Legea nr. 449-XV din 30 iulie 2001 cu privire la gaj nu se consideră îndeplinire de formalităţi în sensul alin. (1) din prezentul articol.
(6) Înregistrarea garanţiilor financiare sub formă de mijloace băneşti sau dobîndirea de către beneficiarul garanţiei a controlului asupra conturilor bancare conform art. 25-1 alin. (1) din Legea nr. 449-XV din 30 iulie 2001 cu privire la gaj nu se consideră îndeplinire de formalităţi în sensul alin. (1) din prezentul articol.
(7) Prevederile alin. (1) nu aduc atingere aplicării prezentei legi din momentul punerii la dispoziţie a garanţiei financiare numai dacă punerea la dispoziţie poate fi probată printr-un înscris şi dacă contractul de garanţie financiară poate fi probat printr-un înscris, printr-o înregistrare electronică sau pe un alt suport durabil.
(8) Fără a aduce atingere prevederilor Legii nr. 256 din 9 decembrie 2011 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, debitorul creanţei pecuniare poate renunţa legal, în scris sau într-o altă formă legal acceptată, la:
a) dreptul de compensare a obligaţiilor sale faţă de creditorul creanţei pecuniare sau faţă de persoanele cărora acest creditor a gajat sau cesionat respectiva creanţă pecuniară în calitate de garanţie;
b) drepturile care îi revin în temeiul normelor privind secretul bancar, a căror exercitare ar împiedica sau limita capacitatea creditorului creanţei pecuniare de a furniza informaţii cu privire la creanţa pecuniară sau la debitorul acesteia, în scopul utilizării creanţei pecuniare în calitate de garanţie.
Art 7 Legea Cu privire la contractele de garanţie financiară în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №184 din 22.07.2016
Structura actului