(1) Orice persoană care consideră că împotriva sa ar putea fi iniţiată o procedură de încălcare a unui drept referitor la o denumire de origine protejată sau la o indicaţie geografică protejată poate, pînă la iniţierea unei atare proceduri, să ceară adoptarea unei decizii judecătoreşti prin care să se constate că produsul său nu aduce atingere denumirii protejate. În cursul examinării cererii, instanţa poate atrage în proces orice persoană interesată, inclusiv deţinătorul dreptului de utilizare.
(2) În cazul în care, conform alin.(1), instanţa a adoptat o hotărîre definitivă de neîncălcare, nu mai poate fi intentată o acţiune de încălcare a unui drept referitor la o denumire de origine protejată sau la o indicaţie geografică protejată faţă de aceeaşi persoană în raport cu acelaşi produs.
(3) Cheltuielile de judecată şi alte cheltuieli legate de procedurile judiciare, inclusiv cheltuielile suportate de către deţinătorul dreptului de utilizare a denumirii de origine protejate sau a indicaţiei geografice protejate, trebuie să fie suportate de persoana care a intentat acţiunea privind declaraţia de neîncălcare.
(4) Instanţa de judecată care examinează o acţiune privind declaraţia de neîncălcare trebuie să determine cuantumul cheltuielilor suportate de către deţinătorul dreptului de utilizare a denumirii de origine protejate sau a indicaţiei geografice protejate, care trebuie să fie achitate de către persoana care a intentat acţiunea privind declaraţia de neîncălcare.
Art 48 Legea Privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №66 din 27.03.2008
Structura actului