(1) Fertilizarea in vitro cu transferul intrauterin al embrionilor reprezintă o metodă de bază în tratamentul infertilităţii.
(2) Indicaţiile principale pentru apelarea la fertilizarea in vitro sînt infertilitatea feminină şi/sau masculină, cînd alte metode de tratament sînt imposibile sau fără de efect.
(3) La fertilizarea in vitro are acces orice cuplu, orice femeie solitară, care suferă de infertilitate, dacă au luat o decizie informată de folosire a acestei metode.
(4) Pentru a recurge la fertilizarea in vitro, femeia şi bărbatul trebuie să corespundă criteriilor medicale necesare privind starea de sănătate fizică şi mentală.
(5) Vîrsta-limită pentru efectuarea fertilizării in vitro cu oocitele proprii este de 45 de ani, iar pentru folosirea oocitelor donate – de 50 de ani.
(5-1) Pentru obținerea de embrioni prin aplicarea tehnologiei de fertilizare in vitro pot fi folosiți:
a) gameții (oocitele și spermatozoizii) proprii ai cuplului căsătorit sau ai cuplului aflat în concubinaj, care a solicitat, de comun acord, aplicarea fertilizării in vitro;
b) sperma proprie a cuplului căsătorit sau a cuplului aflat în concubinaj și oocitele donate;
c) oocitele proprii ale cuplului căsătorit sau ale cuplului aflat în concubinaj și sperma donată (în cazul femeilor solitare – numai sperma de la un donator anonim);
d) oocitele donate și spermatozoizii donați.
(6) Condiţiile necesare pentru realizarea programului de fertilizare in vitro sunt:
a) consimţământul informat scris al cuplului reproductiv sau al femeii solitare, dacă acesta/aceasta apelează la sperma unui donator;
b) aplicarea tehnologiilor de reproducere asistată medical de către prestatorii de servicii medicale publici și/sau privați acreditați și autorizați conform legislației;
c) lipsa de contraindicații medicale pentru utilizarea tehnologiilor de reproducere asistată medical și/sau a inseminării artificiale și/sau pentru a avea o sarcină;
d) efectuarea examenelor medicale și a testelor de laborator obligatorii pentru cuplurile reproductive asistate medical și femeile solitare bineficiare de tratamente de reproducere asistată medical;
e) respectarea cerințelor de selecție, evaluare, examinare și testare obligatorie a donatorilor de gameți și embrioni în donarea de la non-parteneri;
f) evaluarea, examinarea și testarea obligatorie a pacienților care recurg la crioprezervarea fertilității.
(7) În cazul cuplurilor căsătorite sau aflate în concubinaj, este necesar consimţămîntul scris al ambilor parteneri.
(8) În cazul femeilor solitare, este suficientă cererea şi consimţămîntul scris al acestora.
(9) Orice informaţie a cuplului heterosexual, legată de tratamentul infertilităţii prin aplicarea metodelor de fertilizare in vitro, constituie un secret medical şi nu va fi transmis altor persoane fără consimţămîntul cuplului.
(10) În cazul oocitelor și al embrionilor rămași neutilizați după programul de fertilizare in vitro, pacienții au dreptul să decidă:
a) crioconservarea acestora pentru utilizarea ulterioară în proiectele proprii de reproducere asistată medical;
b) refuzul utilizării ulterioare a acestora și, respectiv, distrugerea acestora;
c) donarea acestora către un alt cuplu în vederea obținerii sarcinii.
Art 11 Legea Privind sănătatea reproducerii în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №138 din 15.06.2012
Structura actului