(1) Victimelor traficului de fiinţe umane li se acordă asistenţă pentru reabilitare prin oferirea serviciilor medicale, psihologice, juridice, educaţionale şi sociale.
(2) Prezumata victimă a traficului de fiinţe umane se consideră vulnerabilă și are dreptul la protecţie şi asistenţă din partea autorităţilor administrației publice competente.
(3) Persoanele identificate drept victime ale traficului de fiinţe umane sînt asigurate cu asistenţă medicală în instituţiile medico-sanitare în modul stabilit de Ministerul Sănătăţii.
(4) Victimelor traficului de ființe umane li se acordă o perioadă de reflecţie de 30 de zile. În această perioadă este interzisă punerea în executare a oricărui ordin de expulzare a acestor persoane.
(5) Acordarea serviciilor de protecţie şi asistenţă nu este condiţionată de dorinţa victimelor de a face declaraţii şi de a participa la procesul de urmărire a traficanţilor, nici de domiciliul sau reşedinţa temporară a victimei.
(6) Autorităţile administraţiei publice competente sînt obligate să informeze victimele și prezumatele victime ale traficului de fiinţe umane despre drepturile lor, despre autorităţile, organizaţiile şi instituţiile cu funcţii de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, de protecţie și asistență a victimelor traficului.
(7) Victimelor și prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane li se acordă protecţie şi asistenţă din partea echipelor multidisciplinare teritoriale, a comisiilor teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane şi autorităţilor administraţiei publice, în limitele competenţelor acestora şi în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative.
Art 20 Legea Privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №241 din 20.10.2005
Structura actului