(1) Datoriile curente ale întreprinderii în proces de lichidare se sting cu producţie agricolă şi cu alt patrimoniu, cu excepţia celui dat în gaj sau destinat, conform art.15 alin.(1), stingerii datoriilor istorice faţă de stat, în următoarea succesiune: a) datoriile faţă de beneficiari; b) datoriile faţă de lucrătorii întreprinderii; c) datoriile faţă de stat; d) datoriile faţă de alţi creditori. (2) În contul stingerii datoriilor curente ale întreprinderii faţă de stat se trec mijloacele băneşti obţinute din vînzarea patrimoniului întreprinderii sechestrat anterior de inspectoratul fiscal teritorial. În cazul în care întreprinderea nu are astfel de datorii, de pe patrimoniul dat se ridică sechestrul. (3) Cu acordul creditorilor şi al întreprinderii private, create de participanţii la privatizare, o parte din datoriile curente ale întreprinderii ce se lichidează poate fi cesionată către întreprinderea privată, căreia întreprinderea ce se lichidează îi cedează şi o parte din patrimoniu, a cărui valoare estimativă este egală cu cuantumul datoriilor ce se transferă. La aceste datorii nu se aplică penalităţi de întîrziere în decursul a 12 luni de la data cesiunii lor. (4) Datoriile curente ale întreprinderii şi datoriile întreprinderii faţă de creditorii prioritari pot fi cesionate, cu acordul consiliului local şi al creditorilor prioritari, către întreprinderea municipală care se înfiinţează în baza morii şi/sau oloiniţei trecute la balanţa autorităţii administraţiei publice locale, dacă cuantumul acestor datorii nu depăşeşte 10 la sută din valoarea obiectelor predate autorităţii administraţiei publice locale. (5) Datoriile curente faţă de stat ale întreprinderii în proces de lichidare se sting prin: a) compensarea tuturor tipurilor de obligaţii financiare ale bugetului public naţional faţă de întreprindere; b) mijloace băneşti, inclusiv cele obţinute de la comercializarea patrimoniului; c) predarea acţiunilor de portofoliu la valoare estimativă către autoritatea centrală de specialitate abilitată cu efectuarea privatizării lor; d) cesiunea datoriilor faţă de stat către debitorii întreprinderilor agricole, care au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova, în limita creanţelor acestor întreprinderi; e) cesiunea datoriilor către întreprinderile private create de participanţii la privatizare sau de către alte persoane, cu acordul acestora; f) compensarea în formă nebănească (Autorităţile administraţiei publice locale sînt obligate să primească patrimoniul propus de către comisia de privatizare.). (6) În caz de insuficienţă a patrimoniului indicat la alin.(5) lit. a) - f) pentru stingerea datoriilor curente faţă de stat ale întreprinderii în proces de lichidare, restul nestins al acestor datorii se anulează de către Comisia republicană. (7) Anularea restului nestins al datoriilor curente faţă de stat se efectuează în modul stabilit la art.16 alin.(2)-(4). (8) Imobilul poate fi predat creditorului din rîndul respectiv pentru stingerea prin compensare a datoriilor curente ale întreprinderii faţă de acest creditor prin: a) negocieri directe - cu acordul creditorilor din acest rînd ale căror creanţe constituie cel puţin o treime din toate creanţele creditorilor din acest rînd; sau b) prin licitaţie, organizată între creditorii din acelaşi rînd. (9) Datoriile curente ale întreprinderii nestinse din cauza insuficienţei de patrimoniu sau a refuzului creditorilor de a primi patrimoniu în formă nebănească se consideră stinse. Se consideră refuz şi lipsa de răspuns scris din partea creditorului în decursul a 20 de zile de la data la care comisia de privatizare i-a expediat propunerea respectivă.
Art 17 Legea Restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №392 din 13.05.1999
Structura actului