(1) Studiul de fezabilitate trebuie să cuprindă o analiză care să permită definirea și cuantificarea, în termeni economici și financiari, a riscurilor și a variantelor de transfer al riscului de operare către concesionar, să cuprindă, de asemenea, calculul valorii estimate, studiul de oportunitate, caietul de sarcini, precum și să justifice faptul că un contract de concesiune este mai avantajos, din punct de vedere economic, decît un contract de achiziție publică.
(2) Studiul de fezabilitate trebuie să se bazeze, în principal, pe analiza economico-financiară a proiectului de concesiune și pe stabilirea raportului optim cost-beneficiu.
(3) În sensul alin. (1), autoritatea contractantă utilizează o matrice de riscuri, reglementată de legislația cu privire la parteneriatul public-privat, conform caracteristicilor specifice proiectului. Matricea de riscuri cuprinde cel puțin analiza următoarelor categorii de riscuri și modul de repartizare a acestora:
a) riscurile de amplasament;
b) riscurile de proiectare, construcție și de recepție a lucrărilor;
c) riscurile de finanțare;
d) riscurile de exploatare;
e) riscurile de piață;
f) riscurile legate de modificările legislației și/sau riscurile politice;
g) riscurile aferente activelor proiectului de concesiune;
h) riscul de forță majoră.
(4) Studiul de fezabilitate trebuie să justifice necesitatea și oportunitatea concesiunii și să demonstreze că:
a) proiectul concesiunii este fezabil;
b) proiectul concesiunii corespunde cerințelor stabilite de către autoritatea contractantă;
c) au fost luate în considerare diverse alternative de realizare a proiectului concesiunii;
d) realizarea proiectului concesiunii prin atribuirea unui contract de concesiune este mai avantajoasă în raport cu atribuirea unui contract de achiziție publică;
e) riscul de operare este transferat către concesionar;
f) proiectul concesiunii beneficiază de susținere financiară, indicîndu-se, după caz, care este contribuția autorității contractante, inclusiv prin punerea la dispoziție cu titlu gratuit a bunurilor accesorii lucrărilor și serviciilor ce fac obiectul concesiunii.
(5) Studiul de fezabilitate trebuie să cuprindă mecanismul de plată care să se potrivească scopului concesiunii și să reflecte repartizarea specifică a riscurilor.
(6) La elaborarea mecanismului de plată se ține cont de toate elementele și formulele în temeiul cărora se realizează plățile către concesionar, astfel încît, în condiții de maximă eficiență în executarea lucrărilor și/sau prestarea serviciilor pe durata contractului de concesiune, să poată fi obținut un raport optim cost-beneficiu.
(7) Mecanismul de plată se bazează pe dreptul de încasare de către concesionar fie a unor taxe de utilizare, fie a unor plăți de disponibilitate, fie combinația dintre acestea.
(8) Pentru concesiunile de lucrări și/sau de servicii a căror durată este mai mică de 5 ani și a căror valoare estimată, calculată fără TVA, este mai mică decît pragurile valorice prevăzute la art. 4 alin. (1), elaborarea studiului de fezabilitate nu este obligatorie. Decizia de concesiune este bazată pe un studiu de oportunitate și pe caietul de sarcini, aprobate de către autoritatea contractantă.
(9) În sensul prezentului articol, prin proiect de concesiune se înțelege ansamblul lucrărilor care urmează să fie executate și/sau al serviciilor care urmează să fie prestate pe durata contractului de concesiune.
Art 14 Legea Cu privire la concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №121 din 05.07.2018
Structura actului