(1) Militarii sînt supuşi asigurării obligatorii de stat în modul stabilit de legislaţia în vigoare. Viaţa şi sănătatea militarilor sînt asigurate de stat, fiind stabilită o indemnizaţie unică.
(2) În caz de deces al militarului în timpul îndeplinirii obligaţiilor serviciului militar sau în caz de deces al acestuia înainte de expirarea unui an de la trecerea în rezervă ca urmare a unei traume (schilodire, rănire, contuzie) suferite în timpul îndeplinirii obligaţiilor serviciului militar, membrii familiei militarului vor primi, în cote-părţi egale, o indemnizaţie unică:
a) pentru militarul prin contract – echivalentă cu solda lunară, cuvenită în luna decesului sau a trecerii în rezervă, pentru 10 ani;
b) pentru militarul în termen sau cu termen redus şi rezervistul care, la ziua chemării la concentrări, nu a fost încadrat în cîmpul muncii – echivalentă cu salariul mediu pe ţară în I trimestru al anului decesului ori trecerii în rezervă, pentru 10 ani;
c) pentru rezervistul chemat la concentrări militare care, pînă la încadrare, a activat în cîmpul muncii – echivalentă cu salariul pentru 10 ani, pornind de la salariul mediu de care acesta a beneficiat în I trimestru al anului decesului sau al încheierii concentrărilor, care însă nu va fi mai mic decît salariul mediu pe ţară în I trimestru al anului decesului sau al încheierii concentrărilor.
(3) În cazul survenirii unei dizabilităţi a militarului ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor serviciului militar, acesta va beneficia de o indemnizaţie unică în următoarele cuantumuri procentuale de la suma prevăzută la alin. (2) în caz de deces:
a) 100% – pentru dizabilitate severă;
b) 80% – pentru dizabilitate accentuată;
c) 60 % – pentru dizabilitate medie.
(4) În cazul survenirii incapacităţii temporare de muncă a militarului ca urmare a unei traume (schilodire, rănire, contuzie) suferite în timpul îndeplinirii obligaţiilor serviciului militar, acesta va beneficia de o indemnizaţie unică, pornind de la următoarele cuantumuri procentuale de la suma prevăzută la alin. (2) în caz de deces:
a) 3% – pentru o traumă uşoară;
b) 5% – pentru o traumă accentuată;
c) 7% – pentru o traumă gravă.
(5) Plata indemnizaţiilor unice prevăzute la alin. (2) şi (3) se face luîndu-se în calcul plăţile primite anterior.
(6) Plata indemnizaţiei unice nu se face în cazurile în care evenimentul asigurat a survenit ca urmare a:
a) unei activităţi a militarului ce nu ţine de îndeplinirea obligaţiilor serviciului militar;
b) sinuciderii militarului sau a unei tentative de suicid a acestuia, dacă acţiunile respective nu au fost provocate de o stare patologică sau de acţiuni de constrîngere;
c) consumului benevol de băuturi alcoolice, droguri ori substanţe psihotrope (toxice);
d) aflării militarului, fără permisiunea comandantului (şefului), în afara locului de staţionare a unităţii militare;
e) vătămării sănătății și integrității corporale a militarului din vina acestuia și care nu a cauzat incapacitatea temporară de muncă a acestuia;
f) aflării militarului în afara locului de staţionare a unităţii militare – la odihnă, în învoire sau în concediu ori ca urmare a aflării acestuia, fără învoire, în afara locului de staţionare a unităţii militare, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. i)–n) din Legea nr. 1245/2002 cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei;
g) comiterii unei infracțiuni de către militar sau rezervist.
(7) Cazurile specificate la alin. (6) se consideră accidente produse în afara timpului îndeplinirii obligaţiilor serviciului militar.
(8) Modul şi condiţiile de plată a indemnizaţiilor unice se stabilesc de către Guvern.
(9) Prevederile alin. (1)–(6) nu se aplică militarilor/rezerviștilor decedaţi ca urmare a unei boli acute care nu a produs vătămarea, inclusiv violentă, a sănătății și integrității lor corporale. În asemenea cazuri, membrilor de familie ai militarilor/rezerviștilor decedaţi li se plăteşte o indemnizaţie unică în mărime de 12 salarii de întreţinere (salariul funcţiei şi sporul pentru gradul militar).
(10) Legătura cauzală în cazurile de asigurare prevăzute de prezentul articol se stabileşte de către Comisia centrală de expertiză medico-militară a Forţelor Armate ale Republicii Moldova, în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la expertiza medico-militară în Forţele Armate ale Republicii Moldova, aprobat de Guvern.
Art 20 Legea Cu privire la statutul militarilor în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №162 din 22.07.2005
Structura actului