Articolul 5 din Legea Privind protejarea patrimoniului arheologic în Republica Moldova. Mecanisme de protejare a patrimoniului archeologic

(1) Prin protejarea bunurilor şi terenurilor cu patrimoniu arheologic din zonele definite la art. 2 se înţelege adoptarea măsurilor ştiinţifice, administrative şi tehnice care urmăresc păstrarea vestigiilor descoperite întîmplător sau ca urmare a cercetării arheologice pînă la clasarea bunurilor respective sau pînă la finalizarea cercetării arheologice, prin instituirea de către Agenţia Naţională Arheologică de obligaţii în sarcina proprietarilor, administratorilor sau titularilor de alte drepturi reale asupra terenurilor care conţin sau au conţinut bunurile de patrimoniu arheologic respective, precum şi prin reglementarea sau interzicerea activităţilor umane, inclusiv a celor autorizate anterior.

(2) Descărcarea de sarcină arheologică este procedura prin care se confirmă că un teren în care a fost evidenţiat patrimoniu arheologic poate fi restituit activităţilor umane curente ca urmare a finalizării cercetării de specialitate sau a distrugerii acestuia. Procedura de descărcare de sarcină arheologică a terenului cu patrimoniu arheologic este finanțată de către beneficiarul interesat în valorificarea acestui teren și este realizată de către Agenția Națională Arheologică pe bază de contract.

 (3) Certificatul de descărcare de sarcină arheologică reprezintă actul administrativ emis în condiţiile prezentei legi, prin care se anulează regimul de protecţie instituit anterior asupra terenului în care au fost evidenţiate bunuri arheologice.

(4) Certificatul de descărcare de sarcină arheologică este emis de către Agenţia Naţională Arheologică ca urmare a finalizării procedurii de descărcare de sarcină arheologică.

(5) În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic cunoscut şi cercetat, regimul de protecţie este reglementat de legislaţia privind protecţia monumentelor istorice şi a bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultural naţional.

(6) Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, delimitate şi instituite conform legii, beneficiază de protecţia acordată zonelor ocrotite, precum şi de măsurile specifice de protecţie prevăzute de prezenta lege.

(7) Proiectele de construcţie sau de alt gen ce presupun intervenţii asupra solului în zonele cu patrimoniu arheologic sînt avizate de către Ministerul Culturii în baza expertizei Agenţiei Naţionale Arheologice.

(7) - abrogat.

 (8) Zona cu patrimoniu arheologic evidenţiat întîmplător se delimitează în perimetrul locului descoperirii arheologice întîmplătoare, după caz:

a) pe toată suprafaţa terenului care face obiectul autorizaţiei de construire;

b) pe o rază de 50 de metri de la locul descoperirii, în cazul în care descoperirea s-a făcut ca urmare a lucrărilor agricole sau a altor lucrări care nu au nevoie de autorizaţie de construire ori în cazul descoperirilor întîmplătoare, inclusiv de tezaure;

c) pe toată suprafaţa terenului afectat de acţiunea distructivă a unor factori naturali.

(9) În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întîmplător, în interiorul zonei delimitate conform alin. (8) se instituie temporar, pentru o perioadă ce nu poate depăşi 12 luni, din momentul descoperirii de bunuri arheologice, în vederea cercetării şi stabilirii regimului de protecţie, regimul de protecţie pentru bunurile arheologice şi zonele cu potenţial arheologic.

(10) Pînă la descărcarea de sarcină arheologică, terenul care face obiectul cercetării este ocrotit ca sit arheologic conform legii.

(11) În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întîmplător, pînă la descărcarea de sarcină arheologică, se întrerup lucrările de construcţie sau de alt gen ce presupun intervenţii asupra solului, în scopul efectuării cercetărilor arheologice de salvare.

(12) Normele privind procedurile şi standardele arheologice se stabilesc prin ordin al ministrului culturii, la recomandarea Comisiei Naţionale Arheologice, în conformitate cu prevederile prezentei legi, şi se aplică tuturor tipurilor de cercetare arheologică.

(13) Toate etapele cercetării arheologice sînt parte integrantă a activităţii de cercetare ştiinţifică, aşa cum este definită de legislaţia de profil.

(14) Cercetările arheologice constînd din inventariere, prospectare, săpături, supraveghere şi intervenţii asupra materialului arheologic vor fi întreprinse conform Regulamentului privind cercetarea şi expertiza arheologică.

(15) Cercetările arheologice se realizează în baza autorizaţiei de cercetare arheologică, conform unui proiect avizat de către Comisia Naţională Arheologică şi se finalizează cu rapoarte ştiinţifice elaborate conform Regulamentului privind cercetarea şi expertiza arheologică.

(16) Cercetările arheologice în fondul ariilor naturale ocrotite de stat se efectuează cu avizul autorităţii administraţiei publice centrale de mediu.

(17) Cercetările arheologice preventive sînt parte componentă a strategiilor de dezvoltare economico-socială durabilă, de dezvoltare a mediului, de urbanism şi amenajare a teritoriului, de dezvoltare a turismului atît la nivel naţional, cît şi local.

(18) Utilizarea detectoarelor de metale şi a altor mijloace de teledetecţie, cercetarea geofizică şi aeriană în siturile arheologice şi în zonele cu potenţial arheologic sînt permise numai în scopuri de cercetare ştiinţifică, în baza autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii.

Art 5 Legea Privind protejarea patrimoniului arheologic în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №218 din 17.09.2010

Legea este valabilă. Relevanța verificată la 03.09.2021

Structura actului