(1) Autoritatea administrației publice centrale în domeniul ocrotirii sănătății, în coordonare cu Agenția Națională, identifică și aprobă practicile care implică expunerea imagistică în scopuri nonmedicale.
(2) Autoritatea administrației publice centrale în domeniul ocrotirii sănătății și Agenția Națională asigură că se acordă o atenție specială (particularizată) justificării practicilor care implică expunerea imagistică în scopuri nonmedicale, în special:
a) toate tipurile de practici care implică expunerea imagistică în scopuri nonmedicale se justifică înainte de a fi acceptate în mod general;
b) fiecare aplicare specială a unui tip de practică acceptat în mod general se justifică;
c) toate procedurile de expunere imagistică individuală în scopuri nonmedicale care utilizează echipamente radiologice medicale se justifică în prealabil, luându-se în considerare obiectivele specifice ale procedurii și caracteristicile persoanei implicate;
d) justificarea generală și justificarea specifică a practicilor care implică expunerea imagistică în scopuri nonmedicale, prevăzute la lit. a) și b), fac obiectul unei reexaminări;
e) circumstanțele care justifică expuneri imagistice în scopuri nonmedicale, fără o justificare individuală a fiecărei expuneri, fac obiectul unei reexaminări periodice.
(3) Practicile justificate care implică expunerea imagistică în scopuri nonmedicale și care utilizează echipamente radiologice medicale pot fi exceptate de către Agenția Națională de la cerințele privind constrângerile de doză în conformitate cu art. 6 alin. (1) și privind limitele de doză prevăzute la art. 12.
(4) În cazul în care autoritatea administrației publice centrale în domeniul ocrotirii sănătății împreună cu Agenția Națională au stabilit că o anumită practică ce implică expunerea imagistică în scopuri nonmedicale este justificată, acestea asigură că:
1) practica face obiectul autorizării radiologice;
2) cerințele privind practica în cauză, inclusiv criteriile privind punerea în aplicare individuală, sunt stabilite de autoritatea administrației publice centrale în domeniul ocrotirii sănătății, în cooperare cu alte entități corespunzătoare și societăți științifice medicale, după caz;
3) pentru procedurile care utilizează echipamente radiologice medicale:
a) se aplică cerințele relevante identificate pentru expunerea medicală, prevăzute la cap. VII, inclusiv cerințele privind instalațiile și echipamentele radiologice medicale, optimizarea, responsabilitățile, formarea și protecția specială în timpul sarcinii și implicarea corespunzătoare a expertului în fizică medicală;
b) se stabilesc protocoale specifice, sincronizate cu obiectivul expunerii și al calității necesare a imaginii;
c) atunci când este posibil, se stabilesc niveluri de referință de diagnosticare specifice;
4) pentru procedurile care nu utilizează echipamente radiologice medicale, constrângerile de doză sunt semnificativ sub limita de doză pentru populație;
5) se furnizează informații și se obține consimțământul persoanei care urmează să fie expusă, permițând în același timp autorităților cu atribuții de aplicare a legii să intervină fără consimțământul persoanei, în cazurile stabilite de actele normative.
Art 22 Legea Cu privire la cerințele de bază în securitatea radiologică în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №289 din 20.10.2022, versiune în vigoare din 01.01.1973
Structura actului