(1) Expunerile profesionale de urgență rămân, ori de câte ori este posibil, sub valorile limitelor de doză prevăzute la art. 9.
(2) Pentru situațiile în care condiția menționată la alin. (1) nu este fezabilă se aplică următoarele condiții:
a) nivelurile de referință pentru expunerea profesională de urgență se stabilesc, în general, sub o doză efectivă de 100 mSv;
b) în situații excepționale, pentru a salva vieți, pentru a preveni efectele grave ale radiațiilor asupra sănătății sau dezvoltarea condițiilor catastrofice, poate fi stabilit un nivel de referință pentru o doză efectivă din radiația externă pentru lucrătorii în situații de urgență mai mare de 100 mSv, dar care să nu depășească 500 mSv.
(3) Lucrătorii în situații de urgență care sunt susceptibili să întreprindă acțiuni ce pot depăși o doză efectivă de 100 mSv primesc în prealabil informații clare și complete privind riscurile asociate pentru sănătate și măsurile de protecție disponibile și întreprind acțiunile respective în mod voluntar.
(4) În cazul unei expuneri profesionale de urgență este obligatorie monitorizarea radiologică a lucrătorilor în situații de urgență. Monitorizarea individuală sau evaluarea dozelor individuale se desfășoară în funcție de circumstanțele reale.
(5) În cazul unei expuneri profesionale de urgență, supravegherea medicală specială, astfel cum este definită la art. 49, a lucrătorilor în situații de urgență se desfășoară în mod corespunzător circumstanțelor.
Art 53 Legea Cu privire la cerințele de bază în securitatea radiologică în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №289 din 20.10.2022, versiune în vigoare din 01.01.1973
Structura actului