(1) Sistemul de monitorizare radiologică individuală acordă lucrătorilor externi o protecție echivalentă cu cea a lucrătorilor expuși angajați permanent de persoana fizică sau juridică autorizată.
(2) Persoana fizică sau juridică autorizată răspunde, fie direct, fie prin acorduri contractuale cu angajatorul lucrătorilor externi, de aspectele operaționale privind protecția radiologică a lucrătorilor externi care sunt legate direct de natura activităților persoanei fizice sau juridice autorizate.
(3) În vederea protecției lucrătorilor externi, persoana fizică sau juridică autorizată îndeplinește următoarele cerințe minime:
a) verifică, în cazul lucrătorilor de categoria A care intră în zonele controlate, dacă lucrătorul extern în cauză a fost declarat apt din punct de vedere medical să desfășoare activitățile care urmează să i se încredințeze;
b) verifică dacă clasificarea lucrătorului extern se face în categoria corespunzătoare în raport cu dozele care pot fi primite în cadrul obiectivului nuclear/radiologic autorizat;
c) se asigură că, în cazul intrării în zonele controlate, pe lângă formarea de bază în materie de protecție radiologică, lucrătorul extern a beneficiat de formare și instrucțiuni specifice legate de caracteristicile locului de muncă și de activitățile desfășurate, în conformitate cu art. 15 alin. (1) lit. c) și d);
d) se asigură că, în cazul intrării în zonele supravegheate, lucrătorul extern a beneficiat de instrucțiuni de lucru corespunzătoare riscului radiologic asociat surselor și operațiunilor implicate, în conformitate cu art. 38 alin. (1) lit. c);
e) se asigură că lucrătorul extern a fost dotat cu echipamentul individual de protecție necesar;
f) se asigură că lucrătorul extern beneficiază de o monitorizare individuală a expunerii adecvată naturii activităților sale, precum și de orice măsuri operaționale de supraveghere dozimetrică care pot fi necesare;
g) asigură respectarea sistemului de protecție prevăzut la cap. III;
h) în cazul intrării în zonele controlate, dispune sau ia toate măsurile necesare pentru a asigura înregistrarea, conform anexei nr. 10, după fiecare activitate și pentru fiecare lucrător extern din categoria A, a informațiilor radiologice colectate pentru monitorizarea individuală a expunerii.
(4) Angajatorul lucrătorilor externi asigură, fie direct, fie prin acorduri contractuale cu persoana fizică sau juridică autorizată, că protecția radiologică a lucrătorilor săi este în conformitate cu prevederile corespunzătoare ale prezentei legi, în special prin:
a) asigurarea respectării sistemului de protecție prevăzut la cap. III;
b) asigurarea furnizării informațiilor și instruirii în materie de protecție radiologică, prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. a), b), e) și alin. (2)–(4);
c) garantarea faptului că lucrătorii săi sunt supuși unei evaluări adecvate a expunerii și, în cazul lucrătorilor din categoria A, unei supravegheri medicale, în condițiile art. 39 și art. 41–49;
d) asigurarea menținerii la zi, în cadrul sistemului de date pentru monitorizarea radiologică individuală menționat la art. 44 alin. (1) lit. d), a informațiilor radiologice rezultate din monitorizarea individuală a expunerii fiecăruia dintre lucrătorii săi din categoria A, conform anexei nr. 10.
(5) Toți lucrătorii externi își aduc propriile contribuții, în măsura posibilului, la protecția care le este acordată prin sistemul de monitorizare radiologică, fără a aduce atingere responsabilităților persoanei fizice sau juridice autorizate și angajatorului.
Art 51 Legea Cu privire la cerințele de bază în securitatea radiologică în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №289 din 20.10.2022, versiune în vigoare din 01.01.1973
Structura actului