(1) Un medicament de uz veterinar poate fi introdus pe piață (importat, fabricat, depozitat, distribuit angro, comercializat, utilizat) numai în baza unui certificat de înregistrare (conform anexei nr. 1) emis de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (în continuare – Agenție) și numai dacă este înscris în Registrul de stat al medicamentelor de uz veterinar.
(2) În cazul în care un medicament de uz veterinar a fost înregistrat inițial în conformitate cu prevederile art. 8–11, orice adăugare privind speciile, concentrațiile, formele farmaceutice, căile de administrare, prezentările suplimentare, precum și orice alte variații și extinderi trebuie să fie înregistrate, de asemenea, conform procedurii stabilite la art. 8–11. Clasificatorul tipurilor de variații și extinderi ale medicamentelor de uz veterinar înregistrate se aprobă de Agenție.
(3) Prin excepție de la alin. (1), se permite importul medicamentelor de uz veterinar neînregistrate în cazul în care acestea sunt solicitate pentru a fi folosite ca mostre la etapa de înregistrare, pentru cercetări preclinice, studii de bioechivalență, studii clinice, precum și ca materiale destinate prezentării la expoziții, congrese, conferințe sau simpozioane.
(4) Agenția elaborează lista substanțelor active din punct de vedere farmacologic, clasificate în funcție de limitele reziduale maxime din produsele alimentare de origine animală, și a substanțelor interzise, care se revizuiește și se aprobă anual prin ordinul directorului general al Agenției, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și se plasează pe site-ul oficial al Agenției. Pentru ca un medicament de uz veterinar destinat administrării animalelor de la care se obțin alimente să facă obiectul introducerii pe piață, substanțele farmacologic active pe care acesta le conține trebuie să fie prevăzute în lista dată.
(5) În scopul asigurării cu medicamente de uz veterinar necesare în cazuri excepționale (epizootii, epidemii, cataclisme ori situații de alertă declarate oficial), în absența analogilor sau a substituenților pe piața farmaceutică veterinară, Agenția permite provizoriu importul, comercializarea și, după caz, administrarea la animale a medicamentelor de uz veterinar neînregistrate în Republica Moldova, dar autorizate în țara de origine.
(6) În cazuri excepționale, atunci cînd nu există niciun medicament de uz veterinar înregistrat în Republica Moldova pentru o boală care afectează o specie de animale, pentru a evita provocarea unei suferințe inutile, medicul veterinar responsabil, pe propria răspundere, tratează animalele în cauză cu:
a) un medicament de uz veterinar înregistrat în Republica Moldova, în conformitate cu prevederile prezentei legi, prescris pentru animale dintr-o altă specie sau pentru animale din aceeași specie, dar pentru o afecțiune diferită;
b) un medicament de uz uman înregistrat în Republica Moldova – dacă nu există niciun medicament de uz veterinar prevăzut la lit. a);
c) un medicament de uz veterinar preparat extemporaneu de către o persoană autorizată conform prevederilor art. 18 al Legii nr. 221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară, pe baza unei prescripții veterinare – dacă nu există niciun medicament de uz veterinar prevăzut la lit. a) sau b) și doar în limita în care prevederile naționale nu dispun altfel.
(7) Prevederile alin. (6) se aplică în egală măsură și pentru speciile de animale care sînt folosite ca sursă de alimente, cu condiția ca, după utilizarea medicamentului de uz veterinar, medicul veterinar să specifice o perioadă de așteptare corespunzătoare. Dacă medicamentul de uz veterinar utilizat nu prevede o perioadă de așteptare pentru speciile în cauză, perioada de așteptare specificată nu trebuie să fie mai mică de:
a) 7 zile – pentru ouă;
b) 7 zile – pentru lapte;
c) 28 de zile – pentru carnea de pasăre și de mamifere, inclusiv grăsimi și organe;
d) 500 de grade-zile – pentru carnea de pește.
(8) Prevederile alin. (6) se aplică și în tratamentul speciilor de animale din familia ecvideelor, pentru care perioada de așteptare nu este mai mică de 6 luni.
(9) Medicul veterinar care pune în aplicare prevederile alin. (6) și (7) păstrează cel puțin 5 ani înregistrările privind:
a) data examinării animalelor;
b) datele de identificare ale proprietarului;
c) numărul de animale tratate;
d) diagnosticul;
e) medicamentele de uz veterinar prescrise, dozele administrate, precum și durata tratamentului;
f) perioada de așteptare recomandată.
Art 4 Legea Cu privire la medicamentele de uz veterinar în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №119 din 05.07.2018
Structura actului