(1) Sechestrul de pe bunuri se ridică în cazul:
a) stingerii, totale sau parțiale, a datoriei vamale și al recuperării de către Serviciul Vamal a cheltuielilor de executare silită;
b) stingerii, totale sau parțiale, a datoriei vamale și al recuperării cheltuielilor de executare silită prin alte modalități de executare silită;
c) necesității sechestrării altor bunuri în vederea urgentării plății restanțelor;
d) înstrăinării sau dispariției bunurilor;
e) imposibilității comercializării bunurilor;
f) emiterii unei decizii în acest sens de către autoritatea care examinează plângerea, dacă se încalcă procedura de sechestrare;
g) încheierii cu Serviciul Vamal a contractului privind modificarea termenului de stingere a datoriei vamale în modul stabilit de Codul fiscal, cu recuperarea, până la semnarea contractului, a cheltuielilor legate de executarea silită suportate anterior semnării contractului;
h) emiterii unei încheieri/hotărâri definitive a instanței de judecată.
(2) După ridicarea sechestrului de pe bunuri, Serviciul Vamal le restituie debitorului, dacă le-a pus la păstrare în alt loc. În cazul în care dreptul de proprietate asupra bunurilor a trecut la persoana care le-a cumpărat în modul stabilit de Codul fiscal, acestea nu se restituie.
(3) În cazul stingerii parțiale a datoriei vamale, Serviciul Vamal dispune ridicarea sechestrului de pe bunuri și aplică imediat sechestru pe bunurile debitorului în măsură suficientă pentru a asigura stingerea datoriei vamale existente și compensarea cheltuielilor de executare silită suportate, precum și a impozitelor și taxelor aferente comercializării bunurilor.
Art 136 Сodul vamal în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №95 din 24.08.2021
Structura actului