(1) Creditorul garantat trebuie să prezinte administratorului/lichidatorului în termenul indicat la art. 152 alin. (1) dovada faptului că creanţa lui nu a fost acoperită în întregime sau că el a renunţat la garanţiile reale. Dacă dovada nu se face la timp, creanţele lui nu sînt luate în considerare la distribuție.
(2) Dacă nu a valorificat bunul grevat cu o garanţie reală, administratorul/ lichidatorul poate să estimeze partea din creanţa creditorului garantat care nu va putea fi acoperită şi să rezerve în mărimea acestei părţi o cantitate din masa debitoare.
(3) Fondurile obţinute din vînzarea bunurilor din masa debitoare grevată, în favoarea creditorilor, cu ipoteci, gajuri sau cu alte garanţii reale mobiliare ori cu drepturi de retenţie de orice fel vor fi distribuite în felul următor:
a) cheltuielile de validare şi de valorificare rezultate din menţinerea, conservarea, luarea în posesie, evaluarea şi vînzarea bunurilor, precum şi plata remuneraţiilor administratorului/lichidatorului şi a persoanelor desemnate sau angajate în condiţiile art. 68 alin. (4);
b) creanțele garantate după rangul de prioritate, potrivit art. 50 și art. 132 alin. (2), în întregime.
(4) În cazul în care sumele realizate din vînzarea bunurilor prevăzute la alin. (3) ar fi insuficiente pentru plata integrală a respectivelor creanţe garantate, creditorii au, pentru diferenţă, creanţe chirografare care vin în concurs cu cele din categoria corespunzătoare, potrivit naturii lor, şi se supun dispoziţiilor art. 43. Dacă, după plata sumelor prevăzute la alin. (3), rezultă o diferenţă în plus, aceasta va fi trecută, prin grija administratorului/lichidatorului, în contul masei debitoare.
Art 153 Legea insolvabilităţii în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №149 din 29.06.2012
Structura actului