(1) Prin hotărîre de intentare a procedurii de insolvabilitate, dreptul debitorului de a administra şi de a dispune de bunurile incluse în masa debitoare este transmis administratorului insolvabilităţii/lichidatorului.
(2) Orice act de dispoziţie al debitorului asupra unui bun din masa debitoare efectuat după intentarea procedurii de insolvabilitate este nul. Totodată, normele cu privire la efectele înscrierii în registrul bunurilor imobile rămîn în vigoare. Dacă debitorul a dispus în ziua intentării procedurii de insolvabilitate, se prezumă că a dispus după intentarea acestei proceduri.
(2-1) Particularitățile procesării ordinelor de plată și/sau a ordinelor de transfer inițiate de către debitor în ziua intentării procedurii de insolvabilitate sînt reglementate de art. 6 din Legea nr. 183 din 22 iulie 2016 cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a instrumentelor financiare.
(3) În cazul transmiterii către administratorul insolvabilităţii/lichidator a dreptului de administrare şi de dispoziţie, prevederile privind nulitatea actului juridic care încalcă interdicţia de a dispune de un bun în favoarea anumitelor persoane nu se aplică.
(4) Prin hotărîre de intentare a procedurii de insolvabilitate, instanţa de insolvabilitate dă dispoziţii băncilor la care debitorul are disponibil în conturi să nu dispună de acestea fără un ordin al administratorului insolvabilităţii/lichidatorului. Încălcarea dispoziţiilor judecătorești atrage răspunderea băncilor pentru prejudiciul adus, precum şi o amendă judiciară de 10% din suma operată.
Art 74 Legea insolvabilităţii în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №149 din 29.06.2012
Structura actului