Articolul 202-3 Codul vamal al Republicii Moldova* în Republica Moldova. Drepturile şi obligaţiile organelor vamale la exercitarea controlului ulterior

(1) În cazul exercitării controlului ulterior, organul vamal are următoarele obligaţii:

a) să acţioneze în strictă conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, cu prezentul cod şi cu alte acte normative;

b) să trateze cu respect şi corectitudine declarantul, reprezentantul lui, alţi participanţi la raporturile vamale;

c) să popularizeze legislaţia vamală;

d) să informeze declarantul, în cazurile prevăzute de legislaţia vamală sau la solicitarea acestuia, despre drepturile şi obligaţiile lui;

e) să informeze declarantul, la cerere, despre impozitele şi taxele în vigoare, despre modul şi termenele lor de achitare şi despre actele normative respective;

f) să efectueze controale vamale ulterioare şi să întocmească actele de rigoare;

g) în cazul depistării unei încălcări vamale ce conduce la apariţia unei obligaţii vamale şi neîndeplinirii cerinţelor legale ale declarantului, să emită decizie de regularizare;

h) să nu folosească situaţia de serviciu în interese personale;

i) să întreprindă şi alte acţiuni prevăzute de legislaţia vamală.

(2) În cazul exercitării controlului ulterior, organul vamal are următoarele drepturi:

a) în cadrul controlului ulterior prin audit postvămuire să verifice clădirile, depozitele şi alte încăperi, mijloacele de transport destinate transportării de mărfuri care au fost plasate sau urmează a fi plasate sub o destinaţie vamală, precum şi a altor obiecte, cu excepţia celor utilizate exclusiv în scop de domiciliu şi reşedinţă, în caz de necesitate să efectueze sigilarea obiectelor respective;

b) să primească sau să ridice de la persoanele auditate informaţii, date, documente sub orice formă necesare verificării. Ridicarea documentelor se face în baza actului de ridicare, a cărui formă este stabilită de către Serviciul Vamal;

c) în cadrul controlului ulterior prin audit postvămuire să ceară administratorului persoanei auditate efectuarea inventarierii mărfurilor şi a mijloacelor de transport aflate în posesia şi/sau gestiunea acestora;

d) să preleve, în conformitate cu prevederile secţiunii a 29-2, mostre pentru expertizarea şi identificarea mărfurilor în laboratorul vamal sau în alte instituţii acreditate;

e) să calculeze şi să încaseze la bugetul public naţional, în conformitate cu legislaţia în vigoare, obligaţiile vamale constatate;

f) să colecteze, să proceseze şi să utilizeze informaţia necesară pentru prevenirea încălcărilor legislaţiei în vigoare;

g) să ridice de la persoanele auditate mărfuri sub orice formă necesare verificării care sînt pasibile de drepturile de import şi care nu au fost supuse total sau parţial procedurilor de vămuire şi/sau achitării drepturilor de import. Ridicarea mărfurilor se face în baza actului de ridicare, a cărui formă este stabilită de către Serviciul Vamal;

h) în scopul asigurării stingerii oricărei obligaţii vamale ce poate apărea, să solicite de la persoana auditată depunerea unei garanţii bancare în măsură suficientă să asigure acoperirea unei eventuale apariţii a obligaţiei vamale, iar în cazul imposibilităţii depunerii garanţiei respective, precum şi a executării acesteia, este în drept să aplice pe parcursul efectuării controlului ulterior, care nu va depăşi 6 luni, măsuri asiguratorii în suma obligaţiei vamale estimate, fie prin emiterea şi înaintarea către banca respectivă a dispoziţiei de suspendare a operaţiunilor bancare în partea de cheltuieli din contul persoanei auditate, fie prin aplicarea sechestrului asupra activelor aflate în proprietatea acesteia în conformitate cu prevederile prezentului cod.

Art 202-3 Codul vamal al Republicii Moldova* în Republica Moldova cu schimbări 2024 anul №1149 din 20.07.2000

Codul este valabil. Relevanța verificată la 03.09.2021

Structura actului